Nume : Ț urcanu

Prenume: Victor

Recuperare uro-genitala

Cancerul ovarian

Cancerul ovarian, cunoscut și sub denumirea de carcinom ovarian, este o neoplazie malignă care se
dezvoltă în celulele epiteliului ovarian. Acesta este cel mai frecvent tip de cancer ovarian, reprezentâ nd
aproximativ 90% din toate cazurile. De cele mai multe ori, boala este nedetectata, pana cand se
raspandeste in pelvis si abdomen. Daca este descoperit timpuriu, cancerul ovarian poate fi tratat cu
succes. In continuare, poti citi mai multe despre simptomele cancerului ovarian, stadiile bolii,
diagnosticare si tratament. Etiologia exactă a cancerului ovarian nu este pe deplin elucidată , însă s-a
constatat că există anumiți factori de risc implicați în apariția acestei afecțiuni. Printre acești factori se
numă ră :

 Varsta - riscul de cancer ovarian creste odata cu inaintarea in varsta, iar majoritatea cazurilor
apar dupa menopauza. Se crede ca aproximativ 8 din 10 femei sunt diagnosticate dupa varsta de
50 de ani. Totusi, unele forme rare de cancer ovarian pot aparea la tinere;

 Istoricul familial (factorul genetic) - exista un risc mai mare de cancer ovarian daca o ruda
apropiata, sora sau mama, are sau a avut boala. Uneori, acest lucru apare deoarece s-a mostenit
o versiune mutanta a genei BRCA1 sau BRCA2. Prezenta acestor gene mutante creste riscul atat
de cancer ovarian, cat si de cancer de san. Aproximativ 10% dintre cazuri apar pe fondul
prezentei acestor gene. Daca te temi ca ai putea mosteni gena, poti vorbi cu un genetician,
pentru a te testa;

 Terapia de substitutie hormonala - exista rezultate contrare in privinta legaturii dintre terapia
de substitutie hormonala si cancerul ovarian. Cercetatorii cred ca, daca exista o legatura intre
cele doua, aceasta este nesemnificativa. De asemenea, se crede ca, odata cu renuntarea la
hormoni, riscul este diminuat si mai mult;

 Endometrioza - cercetarile au aratat ca femeile cu endometrioza au un risc mai mare de a

dezvolta cancer ovarian. In cazul endometriozei, celulele care captusesc uterul cresc in afara sa,
in special in ovare sau in zona abdominala. Aceste celule, insa, au un comportament similar
celor din uter, inclusiv in ceea ce priveste sangerarile din timpul menstruatiei. Insa, cum acest
sange nu are cum sa fie eliminat din corp, se acumuleaza si poate provoca durere si infectie.
 Cancerul ovarian are patru stadii: primele doua compun faza incipienta a bolii, iar ultimele,
faza avansata. Sa aflam mai multe despre fiecare dintre ele.

Stadiul I
 In primul stadiu al bolii, cancerul este localizat doar in zona ovarelor.
 Stadiul IA consta in aparitia bolii doar la unul dintre ovare.
 In stadiul IB, cancerul s-a intins si la celalalt ovar.
 Stadiul IC inseamna un avans al bolii. Astfel, pe langa celulele anormale aparute la ambele ovare,
capsula externa a fost distrusa, celulele canceroase au inceput sa se intinda in afara ovarelor sau
sunt prezente in fluidele din zona abdominala.

Stadiul II
Stadiul II inseamna cresterea cancerului in afara ovarului sau ovarelor, in zona
delimitata de solduri (pelvis). Asadar, cancerul in stadiul II poate fi:

 II A – cancerul s-a extins in trompele uterine sau uter;

 II B – cancerul a crescut in alte tesuturi ale pelvisului, spre exemplu in vezica urinara, colon
sigmoid sau rect;
 II C – cancerul a crescut in alte tesuturi ale pelvisului si exista celule canceroase in lichidul
extras din abdomen (lichid de ascita);

Stadiul III
Stadiul III inseamna raspandirea cancerului in afara zonei pelviene marginite de solduri,
in cavitatea abdominala. Cancerul este, de asemenea, in stadiul III daca sunt afectati ganglioni
limfatici in partea superioara a abdomenului, zona inghinala si in spatele uterului.
In stadiul IIIA, cancerul se extinde microscopic la nivelui perineului, membranelor peritoneale si
intestinului subtire, nu exista afectare ganglionara.
Stadiul IIIB se caracterizeaza prin excrescente tumorale macroscopice, sub 2 cm, vizibile in
peritoneu, extrapelvin, dar fara ca ganglionii limfatici sa fie afectati.
In stadiul IIIC, exista excrescente tumorale mai mari de 2 cm in peritoneu sau extrapelvin, cu
sau fara prindere de noduli limfatici in partea superioara a abdomenului, zona inghinala sau in
spatele uterului, posibil sunt prezente depozite semnificative de celule canceroase la exteriorul
splinei sau al ficatului;

Stadiul IV

Stadiul IV este faza cea mai avansata a bolii. Consta in raspandirea acesteia pana in zone
indepartate de ovare, la tesuturi, noduli limfatici si organe. In stadiul IVA, cancerul a ajuns pana
la fluidul din jurul plamanilor. Stadiul IVB inseamna raspandirea cancerului in interiorul
ficatului sau al splinei, la nodulii limfatici aflati la distante mari de ovare sau la organe precum
plamanii, pielea ori creierul.
 Simptomele cancerului ovarian pot varia și pot fi, uneori, vagi sau confundate cu alte
afecțiuni. Printre simptomele frecvente se numă ră durerea pelvină sau abdominală , balonarea,
senzația de plenitudine în timpul mesei, nevoia frecventă de a urina, modifică ri ale tranzitului
intestinal și pierderea inexplicabilă în greutate.
Diagnosticul este pus de un ginecolog, pe baza simptomelor, a istoricului medical si a
investigatiilor. Mai jos sunt principalele analize recomandate in diagnosticarea cancerului
ovarian. Medicul va recomanda testarea sangelui, pentru o substanta numita CA125. Aceasta
este produsa de unele forme de cancer ovarian. Un nivel crescut al CA125 in sange poate fi
semnul prezentei cancerului ovarian. Uneori, CA125 are un nivel normal in primele stadii ale
bolii. Pe de alta parte, nivelul crescut al acestei substante poate indica o afectiune precum
endometrioza, fibromul ovarian sau chiar sarcina, motiv pentru care este nevoie de investigatii
suplimentare. Daca medicul banuieste prezenta cancerului, poate sugera realizarea unor teste
de imagistica. Exista investigatii abdominale, care ofera o imagine 3D a continutului
abdomenului si ovarelor, si analize transvaginale. In cazul acestora din urma, medicul introduce
un dispozitiv in vagin, pentru o imagine clara asupra ovarelor.
Tratamentul pentru cancerul ovarian depinde de stadiul bolii, de starea generala de
sanatate si daca doresti sa (mai) ai copii. Obiectivul tratamentului este sa vindece cancerul, daca
este posibil. Daca boala este intr-un stadiu mult prea avansat, tratamentul ajuta la reducerea
simptomelor si incetineste progresul cancerului. Majoritatea pacientelor urmeaza o combinatie
de interventie chirurgicala si chimioterapie.
Interventiile chirurgicale in cancerul ovarian sunt folosite pentru:

 a îndepă rta unul dintre ovare - se recomandă in primele stadii ale bolii, cand cancerul nu a
depasit un ovar. Operatia poate implica indepartarea ovarului afectat si a tubilor sai falopieni.
Interventia nu afecteaza capacitatea de a avea copii;

 a îndepă rta ambele ovare - se indică in cazul in care boala s-a raspandit la ambele ovare si nu
exista dovezi ca ar fi ajuns si in alte zone. Chirurgul indeparteaza ovarele si tubii falopieni.
Procedura nu afecteaza uterul, deci exista sanse de a ramane insarcinata, prin criogenarea
ovulelor sau a embrionului ori prin ovule primite de la un donator;

 a îndepă rta ovarele si uterul - daca boala este intr-un stadiu avansat, poate fi nevoie sa fie
indepartate aceste organe. Doctorul va indeparta ovarele, tubii falopieni, uterul si nodulii
limfatici afectati. Nu vei mai putea avea copii.

 operația pentru a trata cancerul ovarian este o interventie complexa, iar recuperarea poate dura
pana la trei luni. Vei avea nevoie de odihna cel putin in primele saptamani, iar dupa aceea, va
trebui sa eviti sa petreci mult timp in picioare. Dupa primele 3-4 saptamani, vei putea reveni
treptat la activitatile normale, insa nu sunt indicate cele care presupun mult efort fizic.

În concluzie, cancerul ovarian este o afecțiune malignă a celulelor ovarului care necesită
diagnostic precoce și tratament adecvat. Cunoașterea factorilor de risc și efectuarea regulată a
examenelor medicale pot contribui la identificarea și gestionarea timpurie a acestei boli.