Scopurile serviciilor de recuperare CV:

- ameliorarea statusului fiziologic si psihologic al pacientului

- evitarea fenomenului de decondit fizice dat sedentarismului sau repaus prelungit la pat

- scaderea riscului bolilor coronariene prin evitarea fumatului

- tratam HTA, Dz, dislipidemiei, evitarea stresului

- explicatia mecanismului aparitiei boli, sfaturi medicale, profesionale,

- masuri de educatie recomandarea de ef fizic

- sprijinirea b in revenirea la activitati care au crescut.......

- diminuarea tulb emotionale ale pac, a constului ingrijirilor si tratam acestor p prin diminuarea
perioadei de tratam si a dozelor de tratam

- diminuarea incap de munca premature si a necesit institutionaliz varstnicilor

- ameliorarea starii functionale si simptomatice a pac

Boli in care este recomandatat:

- IMA

- By-pass

- Angioplastie

- AP stabila de efort

- Ischemia miocardica silentioasa

- Post valvulopatii operate

- Post cardiopatii congenitale operate

- Post transplant cardiac

- in tubl de ritm,

- in IC compensata,

- arteriopatii,

- in venopatii,

- HTA,

- cardiopat hipertensiva.
RECUPERAREA IN CARDIOPATIA ISCHEMICA

Se desfasoara în 3 faze:

Faza I – primele 2 sapt pe sectia de cardiologie

Faza II – 8-2sapt 2 subfaze – fI -6 săpt în sp de recup, sanatorii, centre – sub supreveghere

-fII 6-12 sapt la domiciliu, ambulator.

Faza III – toata viaţa, cuprinde masuri de profilaxie secundara

RECUPERAREA POST IMA

FAZA I – se desfasoara in mediu spiltalicesc, sectia cadiologie

Obiective: sa redea capacit de autoingrijire si dependenta de deplasare.

Cost energetic: 2-4METs

Cuprinde 3 etape:

Etapa I – ziua 1-4 incepe la 12-24h post IMA daca pac este asimptomatic (fara dureri)

- se recomanda ex de relaxare, respiratie, mobiliz, initial pasive si active, ulterior ale membrelor
de la articulatiile mici, intermediari si mari (ex sold)

- mobiliz libere in pat din ziua 2 post IMA pac poz sezanda pe pat se hraneste singur

- ziua 2 sexand pe marginea patului in reprize cumulat pana la 1-2h pe zi

- ziua 2-3 sezand pe un fotoliu langa pat, toaleta partiala din pat, asistat

Etapa II – ziua 5-8 in sezand la marginea patului sau fotoliu langa pat fara restricti, mers initial
asistat, ulterior liber in salon si la baie langa salon.

- toaleta partiala la baie (contraind HKT in apa fierbinte)

- ultimele zile ale etapei 2 mers progresiv pe coridor de la 50-200m in reprize 2-3x/zi asistat.

Etapa III ziua 9-12-14

- mers pe coridor liber 200m 3x/zi

- coborat si urcat 1-2 etaje 2x/zi asistat,

- in preziua externarii test de ef submaximal limitat de simptome la intensitate max 85% din FC
max.

- mobiliz asistate de AM, KT sau FKT, medic

FAZA I: FC de repaus nu depaseste 90b/min la cresterea de ef sa nu dep 10-20b/min fata de FC de

repaus

- TA de repaus trebuie sa fie mai mare cu 90mmHg

- monit pulsului se va face initial de persoana care asista mobilizarile, iar ulterior pac va fi instruit
sa isi masoare singur pulsul.

- IMA complicat (INV, tulb de ritm, angor sau daca complicatiile apar pe parcurs) mobil se
intrerupe dupa rezolvarea complicatiilor, mobiliz se reia din etapa in care sa intrerupt

- intre faza I si II optional din motive psihologice poate sa existe o faza intermediara de 1-2 sapt –
locul de desf; la domiciliu a pac

- obiective: mentinerea capacit fizice din faza I, optional cresterea cu 1-2 METs, se continua activit
din faza I, se poate incepe mersul progresiv pana la 20-30min de 2-3x/zi si activit casnice usoare.

FAZA II - precedata de un test de ef maximal limitat de sine

- scop- sa redea pac maximum din capcitatea fizica compatibila cu starea functionala a cordului

- intensit din faza II 5-7METs (VO2max), IC 3-5 METs

- durata 4-8 pana la 12 sapt, IC 12 sau peste 12 sapt

- 24-40sed antrenament daca zilnic face sau mai mult

- se mai poate adauga la sf fazei II jocuri de antrenament care fac tranzitia spre faza III

- antrenam poate fi continuu sau cu intervale.

Tipuri de efort: ex fizice, KT, in general FC nu depaseste 120b/min in timpul KT

Tipuri de ex fizice in faza II: ex de relaxare, respiratorii, ex de ameliorare a mobiliz si suplete artic, ex de
crestere a rezist musc si a fortei musc.

Pentru a creste rezist pac intensit trebuie sa fie mai scazuta si durata ma lunga

Exemple de exercitii:

DD mainile sub ceafa cot-gen opus

DD ridicari cu m inf cu gen extins, atinge mana dr spre pic stg si invers

DD cu gen fl- cu mainile tragem cate un gen la piept cu fl trunchiului

DD mainile pe langa corp tragem un gen la piept

DL care 8 ridicari de jum de corp pe fiecare parte

 In sezand alungit, fl trunchiului, atinge piciorul cu mainile, revenire cu ext treptata a trunchiului
pana la orizontala

Sezand alungit fl trunciului atinge mana dreapta piciorul stg

Ortostatism pic indep fl tr spre stg-dr

Ortostatism pic indep mainile pe umar coatele spre inainte-inapoi

Ortostatism pic indep mainile pe umeri duce mainile lat+rot tr spre stg-dr

Ortostatism pic indep ridica m sup in sus la verticala cu bascularea tr stg-dr

In a 2-a parte a fazei II poate sa apara tulb de ritm sau fenom de IVS

BICICLETA ERGOMETRICA PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

Covorul rulant

Cicloergomentrul pentru membrul superior

Cresterea fortei musculare (Fm)

- indispensabila cand in cursul efortului profesional domina ef cu m sup

- nu incepe mai devreme de 4-6 sapt de la IMA

FAZA a III-a

- loc, domiciliu, cluburile coronarienilor, serviciile de recup

- scop, mentinerea capacit fizice obtinute in faza II eventual crestere capacitatii fizice

- cost energetic peste 7 METs; in IC – 3-5 METs

- durata- toata viata

- se recomanda 1-2 cure anuale de 18zile in centre de recup de faza III

TRATAMENTUL DE RECUPERARE INAINTE SI DUPA TRANSPLANTUL DE CORD

Anterior transplantului:

Candidatii la transplant vor fi pacientii cei mai debilitati si deconditionati cu IC (stadiul 4 NYHA).

Se vor recomdana exercitii de intensitate scazuta in functie de simptomatologie, exercitii aerobice si

exercitii rezistive usoare, exercitii pt ameliorarea mobilitatii articulare pe care le invata si le va reinitia
dupa transplant, tonifiere musculaturii respiratorii, in special a celei inspiratorii.

Se va recomanda cicloergometrie clasica, covor rulant, cicloergometri pt MS dar usor si durata scurta si
ridicarea de greutati usoare 1-2kg max.

Mai exista anumite dispozitive de asistare a Vs care se implanteza chirurgical si care sustin functia Vs. Se
recomanda pacientilor cu forme avansate de IC pana la realizarea transplant de cord aprox. 6-8 sapt.

La 8-10 zile post implantare se recomanda exercitii de mers, la 21 zile covor rulant, perioada de
antrenament 6-8 sapt, durata exercitiilor progresiv crescand pana la 20-30 min / zi, antrenament cu
intervale.

Tratament de recuperare posttransplant:

In general dureaza de la 4-6 saptamani la 6 luni. Se desfasoara intial intr-o unitate specializata, strict
supravegheat, ulterior ambulator, apoi la domiciliu.

Dupa 6 luni de antrenament aerobic se poate realiza crestrea VO2 max pana la 18%.

Se va recomanda crestrea progresiva a intensitatii efortului, evitarea suprasolicitarilor mai ales in cazul
acestor pacienti apare rapid starea de oboseala datorita debilitarii fizice.

Antrenamnetul aerobic pe perioada lunga poate creste capacitatea functionala a P posttransplant.

Programele comprehensive de recuperare cresc capacitatea fizica si calitatea viatii. Se recomadna
antrenament individualizate.

In cazul rejecturilor precoce sau a infectiilor se va stopa desfasurarea programului fizic pana se
rezolvarea problemei. In caz de reject se administra terapie imunosupresoare corect aplicata care poate
preveni rejecturile si infectiile (Ciclosporina - efect secundar de crestere a TA), corticoterapie.

In cazul rejecturilor precoce sau a dozelor aditioanale de corticoizi se recomanda perioade mai
prelungite de antrenament dar la o intensitate mai scazuta.

Pt a stabili intensitatea efortului, antrenamentului, nu folosim FC ca si in cazul pacientilor fara transplant

datorita adptarii mai intarziate a FC la efort datorita denervarii cordului. La acestia pacienti se va folosi
scala Borg autoperceptie a efortului si anume nivelul 11-13 in cazul pacientilor deconditionati si a
pacientilor cu miopatie indusa de steroizi. La pacientii mai putin deconditionati se poate creste la 13-14
pe scala Borg.

Recomandari pt modificarea stilului de viata cele repezentate la celalate capitole.

Tip de antrenament folosit: aerobic dar si cel cu greutati usoare prezinta urmat beneficii:

- crestrea F musculare, a rezistentei musculare;

- scaderea FC de repaus;

- scaderea TAs si TAd in repaus;

- scaderea ventilatiei pe minut la eforturi submaximale;

- creste FC max si capacitatea aerobica maximala;

- creste VO2 max;

Antrenamentul de forta:

- cresterea masei si F musculare;

- crestrerea densit osoase;

- diminuarea deperditiei osoase si muscularecauzate de adm de corticosteroizi;

Intensit pana al 50% din VO2 max.

Se recomanda mobilizarea precocee, mers si/sau cicloergometrie in salon.

- izolarea relativa a pacientilor pt scaderea riscului de infectii;

- initial se recomanda mers in zile alternative,ulterior zilnic sau 5/sapt, ulterior alternat cu scurte
perioade de jogging.

Se incepe cu 1,6 km (1 mila)/sedinta, 5/sapt la o viteza de 1 km in 11-14 min.

Ulterior se creste cu 1,6 km/sedinta la fiecare 2 saptamani, de 5/sapt, ajungand la 6 saptamaini la 3

mile/sedinta de 5/sapt.

Cand juns sa mearga 3 mile/sedinta se creste treptat viteza, ajungand sa parcurga cele 3 mile( 4,8km) in
45 min.

Apoi se introduc scurte perioade jogging usor de 45s, poate face pauza apoi reia mersul → mers alternat
cu scurte perioade de jogging.

Paramentri se vor urmari si evita oboseala si dispneea excesiva.

In general angina pectorala este absenta ca si simptom al ischemiei miocardice datorita miocardului
denervat. Subdenivelarea seg ST este mai putin relevanta decat in cazurile uzuale.

In general programe individualizate, cresterea treptata a intensitatii cu evitarea suprasolicitarii, avand

efecte de amelioarea a capacitatii pulmonare, fizice si calitatii vientii a acestor pacienti.

Educarea pt schimbarea stilului de viata si combaterea factorilor de risc cardiovascular.

 BY-PASS AORTO-CORONARIAN

Se înlocuieşte porţiunea de arteră coronariană stenozata cu arteră mamară internă sau cu venă safenă
la nivelul a 1,2,3 sau 4 vase coronariene.

Post inervenţie apare depresia ceea ce necesită consilierea psihologică a pacientului. Se va inspecta locul
inciziei sternale pt a depista eventualele semne ale infecţiei, tumefiere, roşaţă.

La 14-28 zile post by-pass se face teste de efort submaximal limitat de simptome la o FC ≤ 70-80% din
FCmax.

La 3-6 luni se face teste de efort maximal limitat de simptomatologie, fiind necesară vindecarea inciziei
şi tulburărilor circulatorii de la nivelul membrului inferior.

Se recomandă mobilizarea precoce, pregresivă, autoingrijirea pacientului la 2 zile post operaţie dacă nu
există contraindicaţii.

Recuperarea:

FAZA I – începe la 24-48h cu exerciţii aerobice de intensit redusă

- educaţia pentru schimbarea stilului de viaţă;

- exerciţii aerobice de 2-3 echivalenţi metabolici şi vor fi dinamice, izotonice;

- se va recomanda mobiliz artic umerilor si memb superior din DD şi şezând; lterior ex cu

contrarezistenţă pt prevenirea contracturilor;

- ameliorarea transferului din DD în şezând la marginea patului/fotoliu; ulterior din şezând în

statism apoi mers progresiv.

- iniţial asistat apoi neasistat; în salon apoi pe coridor; 50m-100m-200m-pana la 300m.

- coborârea şi urcatul treptelor unui etaj;

- flexii laterale şi rotaţii ale trunchiului, circumducţii ale braţelor şi ABD ale scapulei; flexii uşoare
ale genunchilor.

- durata şedinţei va creşte progresiv de la 5-10 min la 20-30 min cu perioade de repaus.

- aceste ex se fac de 2-4 ori/zi

- intensitatea pe scala Borg – 11-13;

- FC sa nu depăşească cu 30 de batai/min FC de repaus;

- se va monitoriza P, TA, ECG; înainte şi după antrenament la fel şi simptomele pacientului, starea
generală (ameţeli, angină, dispnee, transpiraţii);

- semne de alertă FC peste 120b/min sau aritmiile

Contraindicaţii:
- TAs de repaus peste 200mmHg

- TAd de repaus peste 100mmHg

- Aritmiile necontrolate

- Boli sistemice acute; febra

- Tromboflebitele şi emboliile recente

- Dz dezechilibrat

- Hipopotasemia, hiperpotasemia, hipervolemia

FAZA II – durează 6-12 sapt, 3-6 şedinţe de antrenament

- iniţial prin internare, supravegherea în centre de recuperare, ulterior ambulator, apoi la

domiciliu;

- se recomandă exerciţii aerobice de intensit uşoară/medie cu m. sup/inf – mers, ciclism, inot,

urcat/coborât trepte, dans;

- se urmăreşte simptomat: durere anginoasă, discomfort muscular, febra musculară, dispnee,

sincopa, claudicaţie, transpiraţii

- monit greutăţii pacientului, TA, FC, P, ECG

- durata şedinţelor 20 min creşte progresiv la 30-40min

- mers progresiv până la 2-3 km/zi, cicloergometru 5min la 30% din FCmax;

- perioada de încălzire 10min apoi exerciţii/antrenament apoi perioada de revenire de 10min cu

ex respiratorii; stretching; ex de relaxare

- intensit 60-80% din FCmax la testul de ef;

- primele şedinţe vor fi monit ECG;

- se evită activităţile de intensitate crescută inclusiv cu m. sup timp de 3-6 luni post by-pass pt
consolodarea sternală.

FAZA III – toată viaţa- mers, mers rapid, perioade de joging, ciclism, nataţie;

- măsuri de profilaxie secundară LDL colesterol sub 100mg/dl; HDL peste 40mg/dl

- intreruperea fumatului si a alcoolului;

- la hipertensivi TA sub 140/90mmHg

- la Dz – glicemia sub 140mg%

- managementul stresului, scaderea in greutate, Aspirină, Ticlopidina pe termen lung.

 ANGIOPLASTIA CORONARIANĂ TRANSNOMINALĂ PERCUTANĂ

Se recomandă la nivelul unui singur vas coronarian, într-o singură şedinţă, în afecţiuni univasculare, în
angina pectorală instabilă. Se face uneori şi în IMA.

Important va fi stabilitatea plăcii ATS. Se recomandă si medicaţie hipolipemiantă si anume hipostatine şi

IECA (inhinitori ai enzimei de conversie ai angitensinei).

La 12-14h post procedură se va permite mersul uşor, se va inspecta locul inciziei pt a inspecta
tumefierea şi echimoza la locul de inserţie a cateterului la nivelul arterei femurale.

La 24h post procedură se face externarea pacientului.

FAZA I - În urmat 1-2 zile mers uşor şi şofat; va evita efectuarea unor eforturi intense (ridicarea de
greutăţi mai mari de 4 kg timp de 1-2 zile).

Se recomandă educaţia pentru schimbarea stilului de viaţă, combaterea factorilor de risc cardiovasc,
intrerupera fumatului, tratament corect al dislipidemiei, Dz, HTA, scădere în greutate la cei obezi şi
supraponderali, dietă hiposodată, hipolipidică, hipocolesterolemică, mamagementul stresului, consiliere
psihologică, scăderea consumului de alcool, evitarea sedentarismului.

În perioada 3-10zile post angiplastie, frecvent la 7zile se recomandă Test de efort (T.Ef) maximal limitat
de simptome.

FAZA II va dura 6-12 sapt, primele 2 prin internare în mediu spitalicesc, ulterior în ambulator, sa va
realiza prin antrenament aerobic şi ex izometrice, cicloergometru, covor rulant, aparat de vâslit, mers.
Se va urmări FC, TA, simpromatologia pacientului, ECG, sa nu apară oboseala şi dispneea excesivă în
timpul antrenamentului. Apariţia simptomelor de angina – intreruperea antrenamentului.

FAZA III - indefinit, se va face toată viaţa. La 3-6 luni pană la 1 an după angioplastie se face o nouă
testare limitata de simptomatologie pt că 20-30% din pacienţi prezintă restenozări.

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

SCHIMBAREA STILULUI DE VIAŢĂ

TRATAMENT MEDICAMENTOS

alfa si beta blocante

ANTRENAMENT FIZIC:

- obligatoriu Test de Ef

- la 80% din FC max

HKT –