Sunteți pe pagina 1din 34

Recuperarea cardiovasculară

după Infarct Miocardic Acut


Dr Lala Radu
Istoric
• Primele studii pe baze științifice a fost făcăcute
în 1930 – 6 săptamâni repau la pat
• 1951 Levine – mobilizare precoce cu perioade
progresive de stat în fotoliu
• 1952 Newman – exerciții fizice din a 2 zi
spitalizare și creșterea gradată până la
externare
Istoric
• 1960 – pacienții care trec prin IM au aceeași
capacitate de efort fizic ca și persoanele
sănătoase
• 1967 Noordwijk aan Zee – pune bazele
științifice ale recuperării cardiace
• În România în anii 60 la Clinica ASCAR și
Fundeni iau naștere primele unități de
recuperarea cardiovasculară
Fiziologia antrenamentului fizic
• Principalul obiectiv – creșterea capacității de
efort fizic
• Adaptarea la efort:
• Mecanisme centrale :creșterea contractilității
miocardice; creșterea FC, creșterea presarcinii
• Mecanisme periferice :vasodilatație arteriolară
în musculatrura striată; creșterea extracției de
O2; vasoconstricție în restul teritoriilor
Fiziologia antrenamentului fizic
• Antrenamentul fizic produce modificări
morfologice :
• hipertrofia miocitelor și a ameliorarea funcției
miocardice;
• creștera mărimii coronarelor; dezvoltarea
circulației colaterale;
• ameliorarea raportului capilare /miocite
Efecte hemodinamice ale antrenmentului
fizic
• Scade FC la efort și repaus
• TA scade,
• Crește volumul sangvin cu creștera debitului
sistolic și cardiac
• La nivelul muschilor periferici : crește nr.și
densitatea miocitelor, densitatea capilară,
conținutul enzimelor oxidative, creștera
extracției de O2
Efecte neuroumorale
• Scade tonusul simpatic- scade nivelul
catecolaminelor plasmatice
• Crște tonusl parasimpatic : scade FC și TA la
repaus și efort , scade variabilitatea frecvenței
cardiace , efect antiaritmic
• Scade greutatea , colesterolul total, LDL –
colesterolulu, crește HDL-colesterolul, efect
antinflamator
Etapele recuperării cardivasculare
• Evaluarea inițială a pacientului:
• Evaluarea performanței cardiace : Fracția de
ejecție a VS , cel mai puternic predictor al
mortalități precoce și tardive postinfarct
• Mortalitatea crește cu scăderea < 45% a FEVS
• Evaluarea capacității de efort prin testul de
efort
Evaluarea inițială
• Clinic – istoricul bolii C-V , afecțiuni asociate ,
ereditate, ex fizic
• Biochimie : Glicemie, profil lipidic,transaminaze,
uree, creatinină, hemogrmă
• Evaluarea performanței cardiace : EKG, Echo,
RX, CT ,RMN, Holter EKG, Holter TA
• Evaluarea capacității de efort: Test de efort;test
cardiopulmonarde efort; test de mers 5 min
Stratificarea riscului
• RISC SCĂZUT : absența disfuncției FEVS>55%
• Absența aritmiilor la efort
• IM necomplicat
• Henodinamică normală la efort și recuperare
post-efort
• Absența anginei
• Capacitate funcțională>7METs
• Absența depresiei
Stratificarea riscului
• RISC INTERMEDIAR
• Disfuncție VS ușoară FEVS = 40-49%
• Simptome de angină la nivel moderat de efort
5-6METs sau în revenire
• Este atribuit și paciențiilor care nu sunt la risc
scăzut sau la risc crescut
Stratificarea riscului
• RISC CRESCUT :
• Disfuncție VS severă FEVS<40%
• Stop cardiac în antecedente
• Aritmii ventriculare complexe la efort
• IM complicat
• Hemodinamică anormala la efort : lipsa creșterii TA
și FC la efort
• Simptome de angină la efort mic <5 METs
• Depresie semnificativă
Prescrierea activității fizice
• Antrenamentul fizic –mișcările corpului sunt sunt
planificate, structurate , repetitive cu scopul de a
menține sau ameliora condiția fizică
• Condiția fizică –capacitatea de a realiza activități
fizice cu vigoare , rapiditate, fără oboseală
• Volumul activității fizice – cheltuiala energetică
totală ( intensitate METs x frecvență x durată) , se
exprimă în METs sau %
Prescrierea activității fizice
• Exercițiul fizic se prescrie în termeni:
• 1 Intensitate
• 2 Frecvență
• 3 Durată
• 4 Modalități
• 5 Tip de efort
• Scop – ameliorarea funcției C-V și diminuarea
riscului de recidivă
Prescrierea activității fizice
• Intensitatea antrenamentului – cel mai important
parametru , se stabilește procentual în funcție de
capacitatea aerobă maximă stabilită la testul de
efort
• Foarte ușor <20% - scara Borg <10
• Ușor 20-39 % - scara Borg 10-11
• Moderat 40-59% -scara Borg 12-13
• Greu 60-84 % -scara Borg 14-16
• Foarte greu >85% -scara Borg 17-19
Prescrierea activității fizice
• Parametru de apreciere a intensității efortului METs
1 METs =consumul de oxigen necesar in repaus în
poziție șezăndă .
Exemplu: 1. Exercițiu în pat mișcări a brațelor 1-2
METs
2. Mers pe jos 3-7 METs
3. Urcat scări 4-8 METs
4. Alergare 7-15 METs
5 Dans . 3-7 METs
Prescrierea activității fizice
• Durata efortului – trebuie să fie de 20-30min
pt a fi eficient , și trebuie să dureze 8-12 sapt.
Pentru apariția efectului de antrenament
• Frecvența exercițiului 3-5 ședințe/sapt în
primele săptămâni apoi la 2-3 zile
• Modalități de activitate fizică: exerciții în sala
de gimnastică, plimbare , alergat,jogging,
ciclism , vâslit
Fazele recuperării
• FAZA I – primele 2 săptămâni
• Se adresează paciențiilor cu SCA internați în
USTAC, se incepe imediat ce pacientul e stabil
• Obiective – prevenirea decondiționării legate
de repausul prelungit la pat
• Modalități – kinetoterapie activă, mers,
gimnastică respiratorie
Fazele recuperării
• FAZA de Tranziție
• Se desfășoară la domiciliu- se continuă exercițiile din faza
I, se adaugă mers pe jos pe distanțe progresive mai lungi
• FAZA II
• Durată 3-16 saptămâni
• Locul – Centrul de recuperare sau ambulatoriu
neinstuționalizat
• Obiective – recuperarea capacității fizice anterioare +
renunțarea la fumat, dietă, scădere ponderală, terapie
psihologică și comportamentală
Fazele recuperării
• FAZA III
• Durata dupa saptamâna 12-nelimitata
• Locul- individual sau în grup
• Obiective –Realizarea și menținerea celui mai
bun nivel posibil, prevenție terțiară
• Modalități- sport de rezistență și alte activități
sportive
Recupererea după infarct miocardic

• Faza de mobilizare precoce – la pat se începe


chiar din ziua 1 – 3 postinfarct miocardic
• se efectueaza mișcări pasive si active ale
membrelor (numai sub controlul pulsului,
tensiunii arteriale, respiratiei, starii generale a
pacientului)
• respiratie dirijată
Recuperea după infarct miocardic
Faza de mobilizare – readaptare :
• zilele 2-5 sau la sfârsitul primei saptamâni.
• torace ridicat si spatele sprijinit – pacientul participă
la alimentație și igienă timp de 10-15 minute
• ridicare din pat.
• regim de cameră ( între pat si fotoliu).
• iesiri din cameră - la toaletă.
• plimbări progresive și controlate în afara camerei.
• urcare progresivă de trepte.
Recuperarea post infarct
• FAZA II- primele 2 săptămâni la domiciul
• - efort moderat -55-70% din FC max, sedințe
de 35-40 min de 4-5ori/săptamână
• Plimbări de 30-40 min, excerciții fizice ușoare
• Testare la efort la 2 săptămâni de la IM
necomplicat
• Regim alimentar hipolipidic și hipoglucidic
• Evitarea fumatului și consumului de alcool
Recuperarea post infarct
• FAZA III –faza de menținere va fi continuată pe
termen lung
• Activități fizice diverse : plimări minim 30
min/zi , mers cu bicicleta , înot, aerobic de 2-
3/săptămână
• La pacienții cu IM complicat, repausul va fi
prelungit până la rezolvarea acestora,
recuperarea va fi inițiată ulterior
Cosiliere sexuală
• Reprezintă un aspect important care se
reflectă asupra calității vieții
• Consumul energetic este de 3-5 METs , adică
efort moderat pe care un pacient cu risc
scăzut sau mediu îl poate tolera.
• Este permis în faza II de recuperare.
• La apariția anginei este indicată prezentarea la
serviciul de urgență
Reabilitarea pshiologică
• Evaluarera repercusiunilor psihologice ale
bolilor cardiace este esnțială.
• Intervine: anxietatea , teama, frecvent
negarea bolii
• Depresia poate domina tabloul clinic
• Uneori anxietatea este factor motivațional
pentru schimbarea stilului de viață
Reabilitarea psihologică
• Modelul de schimbare comportamentală
identifică 5 stadii:
• 1. Precontemplarea- pacientul nu ia în
considerarea schimbarea
• 2. Contemplarea-pacientul ia în considerare
schimbarea, dar nu și modul în care poate fi
realizată
• 3.Pregătirea- pacientul planuiește cum să facă
schimbarea
Reabilitarea pshiologică
• 4. Acțiunea –pacientul este angajat în
schimbare
• 5.Menținere sau recăderea- pacientul menține
schimbarea ( mai mult de 6 luni) sau renunță
• Ședințele de antrenamentcostitui un element
de bază în recuperarea psihologică
• Recuperarea fizică crește încrederea în forțele
proprii, diminuă depresia și anxietatea
Reluarea activității profesionale
• După IM necomlicat reluarea activității
profesionale se face la 2-3 săptămâni pt
activități ușoare
• 3-4 săptămâni pentru activități medii
• 6 săptămâni pentru activități fizice intense
• Timpul mediu de revenire la muncă este de 50
zile
Reluarea activității profesionale
• Factori medical ( vârstnici, sexul feminin, nivel
scăzut de educație, severitatea infarctului,
disfuncția VS, capacitate redusă de efort)
• Factori psihosociali ( anxietatea și depresia post
IM, stresul la locul de muncă, motivația de a
relua munca, percepția pacientului asupra
severității bolii)
• Factori economici ( asigurările de sănătate,
cerințele de la locul de muncă)
Reluarea activității profesionale
• Factorii medicali au un rol mionr în
probabilitatea de a reveni la locul de muncă.
• După un IM necomplicat, testarea la efort la 10-
15 zile , fără aritmie, fără ischemie sau
insuficiență cardiacă autorizează reluarea
activitătii
• După 3 saptămâni de antrenament fizic regulat
activitatea se poate relua la 5-6 săptămâni
Factorii de predicție de renunțare la
programul de recuperere
• Factori personali : fumatul, lipsa activitățiilor
în timpul liber, ocupații sdentare, munca fizică,
neâncrederea în programul , obezitatea, lipsa
motivației, depresia, anxietatea
• Factori de program:timpul și locul nepotrivit,
costul antrenamentului, intensitatea efortului,
lipsa variației, lipsa feed –back-ului pozitiv,
lipsa de plăcere.
Factorii de predicție de renunțare la
programul de recuperere
• Alti factori:
• Lipsa suportului familial
• Drumul lung până la centrul de recuperare
• Leziuni
• Program încărcat la serviciu
Recupererea C-V provocări
• Principala problemă – subutilizarea ei
• 25-30% din bărbați au indicație de recuperere
• 11-20% din femei fac recuperere
• Aderența pe termen lungeste principalul
factor de insucces al recuperării
• Abandonul la recuperere este de 50-85%

S-ar putea să vă placă și