Reabilitarea cardiovasculară

Realizat de:
Gurghiş Mariana
Izbaş Pavel
Juncu Liliana
 Definiţie :
 Reabilitarea cardiovasculară (RC) - programe
comprehensive de lungă durată, care implică
evaluarea medicală, prescrierea exerciţiilor
fizice, modificarea factorilor de risc
cardiovascular, educarea şi consilierea,
destinate a limita efectul fiziologic şi psihologic
al bolii cardiace, a reduce riscul morţii subite şi
infarctului miocardic repetat, a controla
simptomele cardiace, a stabiliza/încetini
procesul aterosclerotic.
 Obiective în recuperarea cardiacă:
 Recondiţionarea pacientului spre a realiza
activităţile zilnice;
 Educarea pacientului de a-şi scimba stilul de viaţă
eliminînd sau reducînd factorii de risc cardiac;
 pierderea în greutate ;
 diminuarea crizelor cardiace (depresii) ;
 diminuare stresului emoţional si anxietăţii
 redobîndirea încrederii în sine şi a optimismului.

NB ! Cercetarile au arătat ca persoanele implicate în

aceste programe de recuperare prezinta reducerea
riscului de moarte prin infarct miocardic si pot fi
benefice si pentru persoanele care sufera de boala
coronariana sau insuficienta cardiaca.
 Indicaţii :
 Cardiopatie ischemică.
 Post-infarct miocardic acut.
 Angioplastie coronariană primară electivă.
 Intervenții chirurgicale pe cord: by-pass aorto-coronarian. corecții
valvulare.
 Intervenţii chirurgicale pe arterele periferice/operaţii pe vasele
mari.
 Insuficiență cardiacă cronică.
 Implantare a dispozitivelor cardiace (electrocardiostimulator
cardiac, cardioverter-defibrilator implantat, resincronizare
electrică cardiacă).
 Cardiopatia ischemică cronică:
 Are la bază ateroscleroza coronariană –
proces complex cauzat de lezarea
celulelor endoteliale, din proliferarea
musculaturii netede şi de acumularea
colesterolului în monocitele şi
macrofagele stratului subintimal al
arterelor coronariene.
 Leziunile aterosclerotice instalează
treptat un flux sanvin coronarian
inadecvat cerinţelor miocardului,
fenomen ce defineşte “ischemia
cardiacă”.
Factori de risc cardiovasculari :
 Componenţa echipei multidisciplinare
de reabilitare :
 1. Medic cardiolog cu profilizare în reabilitare
 2. Kinetoterapeut
 3. Fizioterapeut
 4. Psihoterapeut
 5. Dietician
 6. Asistent medical
 7. Consultanţi la necesitate: neurolog, endocrinolog,
cardiochirurg ect.
 .8. Medicul de familie cu echipa sa .
 Activitatea fizică şi reantrenarea la efort:
 Reprezintă problema de bază a
recuperării bolnavului coronarian;
 Reluarea activităţilor fizice începe
chiar din spital şi continuă progresiv
la domiciliu.
 Capacitatea sechelarului de infarct
de a începe un antrenament trebuie
testat obligatoriu la efort pentru a
aprecia capacitatea de efort cu
care se va începe recuperarea.
Contraindicaţii testării la efort:
 Infarct miocardic acut;
 angor pectoral instabil ;
 Pericardite active sau miocardite;
 Tromboflebite sau trombi intracardiaci cunoscuţi;â
 Stenoză aortică moderată sau severă;
 Disritmie ventriculară/supraventriculară necontralată;
 Anevrism ventricular;
 Diabet necontrolat;
 Boli sistemice acute/stările febrile;
 TA în repaus: mai mare de 120 diastolică/ 200 mmHg sistolică;
 Selecţia pacienţilor pentru antrenament se
face în baza testelor de efort.
 Pentru infarctele necomplicate testarea la
efort se face în ziua a 14 şi 21 , după
operaţiilor pe cord se face între ziua a 14 şi
a 28, iar după angioplastia coronariană
între a 3 şi a 10-a zi ;
 Se alege activitatea fizică, care apreciativ
nu ar depăşi limitele pacientului.Se
execută timp de 5 min.,controlîndu-se
simultab suportabilitatea.Dacă decurge
normal,se continuă activitatea timp de 20
min.,apoi se verifică pulsul . Dacă efortul
este bine tolerat, se continuă după o
pauză, dar testînd altă activitate.
Se consideră că efortul este
corespunzător dacă:
 nu apar dureri precordiale,dispnee;
 FCC nu depăşeşte o creştere de 30
băt./min. peste ritmul de repaos sau
pînă la maximal 120 băt./min.;
 TA nu creşte-scade cu mai mult de 20
mmHg;
 nu apar tulburări de ritm;

Programul exerciţiilor pentru

recuperarea post-infarct va fi alcătuit
din 3 parametri,conform principiului
pregresivităţii:
1. Tipul exerciţiului:
- Iniţial exerciţiile cu implicarea membrelor inferioare. (
Cele executate cu braţele sunt mai greu suportabile) ;
- Exerciţiile simple nu cer mare abilitate;
- Exerciţiile care cer mase mari musculare vor fi mai
periculoase.
2. Intensitatea:
- Preferabil la început să se lucreze la intensităţi mici
care să permită durate lungi de aproape 30-60 min /
şedinţă;
3. Durata exerciţiului:
- Preferabil durate mai lungi de intensităţi slabe care să
antreneze rezistenţa pacientului;

Tip de antrenament la domiciliu:

- mersul pe jos,
- mersul pe bicicletă,
- pedalarea la o bicicletă fixă ergometrică.
 Pentru antrenarea coronarianului, sunt 2 programe standartizate, în
dependenţă de toleranţa la efort:

1. Program de exerciţii în efort intens (50-70% din capacitatea maximă testată) pe

durata de 20-30 min, 3 ori/sa, timp de 6-8 săptămâni;
2. Program de exerciţii în efort de slabă intensitate ( <30% din capacitatea
maximă testată) pe durata de 30-60 min, 2 ori/sa, timp de 6-8 săptămâni.
La ambele programe se adaugă:
- Mersul dozat,
- Activităţile casnice.

La ambele programe, efectul asupra stării

fizice a pacientului, este absolut similar.
Condiţiile antrenamentului:

1. Să fie suficient de intens pentru a solicita sistemele metabolice şi SCV ( pentru a

creşte DC);
2. Să se desfăşoare în deplină siguranţă.

Ca control al corectitudinii aplicării efortului de antrenament este valoarea pulsului

peste 6 min de la terminarea efortului.
N – 100-110/min.
Perioadele şedinţei de antrenament:

1. Perioada de încălzire (5-10 min)

- mişcări articulare simple, întinderi musculare – streatching din ortostastism, din
şezând sau mers;
1. Perioada de antrenare propriu-zisă (15-20 min);
2. Perioada de revenire (răcire) lentă (5-10 min)
Consumuri energetice în diverse exerciţii
Exerciţii FCC/min Cons.ener.
Kcal/min
Pulsul

Culcat cu mâinele sub cap. Se aduc cotul stâng şi genunchiul 20 2,7 93

drept în contact, apoi invers.

Culcat, se ridică drept un membru inferior. Cu degetele de la 25 3,3 102

mâna opusă se atinge piciorul ridicat. Se revine lent la poziţia
de repaus, apoi se inversează.
Şezând se apleacă, degetele ating picioarele, revenirea cu 50 3,7 105
extensie tot mai mare a trunchiului până se ajunge cu
trunchiul la orizontală, pe pat.
Din ortostatism, picioarele îndepărtate. Se apleacă stânga- 66 3,2 110
dreapta corpul.

Şezînd alungit se apleacă corpul şi se atinge cu mâna dreaptă 66 4,3 117

piciorul stâng, apoi invers.
Mersul – cel mai uşor şi simplu de dozat,
prescris şi urmărit de către MF
Progamul de mers începe după întoarcerea
acasă post-infarct.
Aproximativ 500 m / zi la un ritm de 3000-
3300 m/oră şi progresează spre 3 km/zi la un
ritm de 6 km/oră.
Instrucţiuni generale
- Se începe chiar din prima zi în care bolnavul a sosit acasă de la spital;
- Mersul va fi continuu fără opriri;
- Pentru primele săptămâni mersul va fi numai pe teren plat;
- Mersul se începe la cel puţin o oră după masă;
- Nu se merge pe timp de căldură intensă sau frig, în acest timp se va
merge prin casă;
- Dacă este necesar, se va lua o nitroglicerina s/l înainte de mers;
- Mersul se va opri imediat, dacă pulsul va ajunge la 120/min în
primele 6-8 sa după infarct.
Tratametul fizical
Are un aport pozitiv asupra SCV
La bolnavii cu boala ischemică a cordului:
- Ameliorează metabolismul miocardului şi circulaţiei
coronarienelor;
- Normalizează activitatea bioelectrică a miocardului şi utilizării
de O2;
- Îmbunătăţesc procesele microcirculaţiei;
- Micşorează rezistenţa periferică;
- Amelioreză funcţia de pompă a cordului;
- Cresc funcţia de transport al sângelui oxigenat, etc.
Somnul electric
Metodă de tratament prin acţiune asupra creierului cu curent de impulsuri de
frecvenţă joasă şi sonoră, de formă dreptunghiulară, intensitate şi tensiune mică,
care provoacă la o aplicare îndelungată somnolenţă şi somn de diversă adâncime şi
durată.
Indicaţii:
- Boala ischemică cardiacă (Frecvenţa impulsurilor de 40-60 Hz, intensitatea curentului până la
senzaţia de vibraţie, durata: 30-60 min, 15-20 şedinţe);
- Boala Hipertonică gr.I şi II (Frecvenţa impulsurilor de 80-120 Hz, intensitatea curentului până la
senzaţia micii vibraţii, durata: 30-60 min, 10-15 şedinţe)
Contraindicaţii:
- Tumorile maligne;
- Insuficienţa circulatorie gr.II-III;
- Perioada acută a IM (83 sa);
- AVC în primele 2-3 luni;
- Arahnoidită;
- isteria;
- inflamarea pielii feţei;
- Febră;
- Inflamaţia ochilor;
- Hemorogie;
- Intoleranţă individuală faţă de curent electric;
- Prezenţa metalelor în ţesutul creierului, ochilor sau al organelor auzului.
Influenţa electrosomnului asupra SCV
- Normalizarea reglării nervoase a inimii, tonusului arterial,
capilarelor, presiunii arteriale;
- Normalizarea funcţiei de coagulare şi anticoagulare a
sîngelui (hemostaza);
://
- Tendinţă spre normalizarea componenţei sângelui şi
diminuarea concentraţiei lui;
- Diminuarea concentraţiei colesterolului în sânge.
Tratament cu câmp electromagnetic de
frecvență foarte înaltă

Metoda de tratament constă din aplicarea asupra regiunii

bolnave a undelor magnetice de frecvență foarte înaltă (în
limitele de 460 MHz), puterea maximă la acțiunea distanță
fiind de cca 100W.
Factorul principal în efectul curativ și biologic este generarea
căldurii în țesuturi.
Tehnica aplicării
Se aplică un singur electrod emițător, în zonele
reflexogene ale cordului (C5 – Th4) și nu e
necesară păstrarea strictă a poziției corpului în
câmpul rezonator.
Durata procedurii 10 – 15 minute.
Zilnic sau peste o zi, 8 – 10 ședințe.
Indicații: Contraindicații:
 Stare după infarc miocard  Febră
peste 4 săptămâni de la  Procese inflamatorii acute
accident;  Maladii sistemice ale
 Boala hipertensivă gr. I-II; sângelui
 Aortoarterita nespecifică;  Evoluția grea a bolii
ischemice a cordului cu
crize de angor
 Astm cardiac
 Anevrisma inimii și vaselor
 Tumoare malignă
Tratament cu câmp magnetic de frecvență
joasă
Se realizează prin aplicarea câmpului magnetic alternativ sau
continuu în regim întrerup sau pulsativ cu frecvență joasă.
O aplicare mai răspândită o are câmpul magnetic întrerupt sau
pulsativ la o frecvență de 50 Hz și o inductivitate în poluri
mai mare de 35 mT.
Avantajul câmpului magnetic alternativ se explică prin faptul
că SCV nu este supus efortului esențial
 Tehnica de aplicare
Aparatele de magnitoterapie prezintă un diapozitiv tehnic, care
include generatorul de curent și inductorul.
Inductorul și metoda de aplicare sunt selectate conform
topografiei și dimensiunilor regiunii bolnave.
Instalarea inductorului se face direct pe suprafața pielii în
regiunea focarului patologic.
Durata procedurii 10 minute.
Zilnic sau peste o zi, 10 ședințe.
Indicații:
Boala ischemică a cordului
Cardioscleroza postinfarctică
Angor pectoral stabil (CF I – II)
Boala hipertonică gr. I – II

Contraindicații:
Febra
Amplipulsterapia (curenți sinusoidali
modulați)
Aplicarea acesor curenți de frecvență medie asigură
scurgerea curentului prin tegumenr fără excitarea
receptorilor și apariția senzațiilor sub electrozi , iar
modulare în amplitudine provoacă excitarea
structurilor neuromusculare.
 Tehnica de aplicare
Se aplică paravertebral în regiunea C5 – Th6.
Zilnic sau peste o zi, 10 ședințe.

Efecte
Acțiune hipotensivă, ameliorează acțiunea adrenergică
crescută asupra SCV, are efect antalgic.
Indicații: Contraindicații:
Hipertensiunea arterială Febra
Angor pectoral stabil Procese inflamatorii
acute
Tumori maligne
Electroforeza medicamentoasă
Se folosesc 3 metode:
1. Metoda acțiunii „generale” cu aplicarea electrozilor în
regiunea superioară a coloanei toracale (Th1 – Th5) și
articulațiile genunchilor;
2. Metoda acțiunii segmentar–reflexogene cu aplicarea
electrozilor în regiunile superioare a coloanei toracale și
lombare
3. Metoda cu acțiune transcardiacă cu aplicarea electrozilor în
regiunea cordului și regiunea subscapulară stângă
 Tehnica de aplicare
Cu ajutorul electroforezei se poate administra sol. Gangleron,
acidnicotinic (cu scop de a obține efectul de dilatare a
vaselor coronariene și efect antalgic; β–adrenoblocatori (cu
scop de reducere a extrasistolelor și necesității cordului în
oxigen, micșorarea TA).
Durata procedurii 10 – 20 minute.
Zilnic, 12 – 15 ședințe.
Indicații: Contraindicații:
Angor pectoral de efort Neoplasme
stabil CF I – III Insuficiența cardiacă
HTA gr. I – II Pacemaker
Fibrilație atrială Proces inflamator acut
Febră
Astm bronșic sever
Dereglări de coagulare a
sângelui
Laseroterapia
Acționează prin următoarele efecte:
Efect antalgic;
Ameliorarea sistemului microcirculator;
Micșorarea agregării trombocitelor și îmbunătățirea
proceselor de coagulare a sângelui, activarea
sistemului fibrinolitic a sângelui.
Contraindicații:
Tumori maligne și benigne
Maladia sângelui
Gușa toxică difuză
Boli infecțioase acute
Diabet zaharat insulinodependent
Terapia cu ultrasunet
În patologiile SCV are următoarele efecte:
1. Stimulează secreția hormonului natriuretric atrial;
2. Inhibă secreția corticoliberinei în hipotalamus;
3. Reduce acțiunea stimulantă a corticotropinei asupra
secreției cortizolului;
4. Normalizează nivelul hormonilor tiroidieni;
5. Micșorează întoarcerea venoasă spre inimă și
respectiv crește funcția decontracție a miocardului.
Indicații:
Boala ischemică a cordului
Aritmiile cardiace
 Balneoterapia
Balneoterapia contribuie la ameliorarea
evidentă a microcirculației , reducerea
hipoxiei țesuturilor, creșterea debitului
cardiac, ameliorarea reologiei sangvine.
Sunt recomandate următoarele tipuri de băi:
 Băile cu bule de bioxid de carbon
 Băile de radon
 Băile cu bule de oxigen
Indicații: Contraindicații:
Angor pectoral stabil Extrasistolie
CF I – II Tahicardia paroxismală
Boala ischemică a cordului frecventă
tip hiperkinetic Insuficiența cardiacă
Boala hipertonică CF II – III
Hipotiroidia