DISCIPLINA: RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA GERIATRICĂ

HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ ESENȚIALĂ

STADIUL II ASOCIATĂ CU NEVRALGIE
CERVICO-BRAHIALĂ ACUTĂ DREAPTĂ
(NIVEL C7), FAZA III, STADIUL I

STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA

BFKT III  GRUPA 2
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ ESENȚIALĂ STADIUL II ASOCIATĂ
CU NEVRALGIE CERVICO-BRAHIALĂ ACUTĂ DREAPTĂ (NIVEL C7),
FAZA III, STADIUL I

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă un factor de risc cardiovascular major cu

incidență în continuă creștere și se definește drept creșterea valorilor tensionale ≥
140mmHg pentru cea sistolică și ≥ 90 mmHg pentru cea diastolică.
Valoarea tensiunii este dată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima, dar și de
rezistența opusă de artere. Astfel, dacă prin vasele de sânge trece o cantitate mare de sânge, iar
arterele sunt înguste, atunci apare hipertensiunea. Tensiunea normală în cazul unui adult este
considerată în prezent ca fiind cuprinsă între TAs 120-129 și/sau TAd 80-84 mmHg.
Hipertensiunea arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o anumită
cauză și apare de obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, toate persoanele mai
în vârstă au valori mai mari ale tensiunii și trebuie să-și monitorizeze atent această problemă.
Hipertensiune arterială, stadiul II (stadiul de hipertrofie) este caracterizată prin: valori
tensionale mari (220-120 mmHg), simptomatologie neurologică persistentă (simptome sugestive
pentru ischemia cerebrală – amețeli, cefalee, tulburări senzoriale), pot apărea: AVC, insuficiență
ventriculară stângă, durere de tip anginos, examenul EKG arată modificări de hipertrofie
ventriculară stângă.
Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale, și anume: dieta bogată în
sare, obezitatea, sedentarismul, vârsta (hipertensiunea apare de obicei la persoanele de peste 65
de ani), antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite genetic), stresul,
sarcina, stresul psiho-social, aportul crescut de sare și calorii, consumul de alcool, cafea, tutun,
medicamente sau droguri.
Simptomele care însoțesc cel mai frecvent valorile
tensionale crescute sunt reprezentate de: cefalee, stări de
greață, vărsături, adinamie (scăderea forței musculare),
amețeală, tulburări cognitive și de memorie, demență,
pierderea vederii, sângerări nazale, dispnee (respirație
îngreunată), anevrisme arteriale, boli renale cronice,
insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular
cerebral.
Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un
simplu control medical care include verificarea tensiunii cu
ajutorul unui aparat numit tensiometru. Această investigație
simplă și rapidă poate fi făcută de către un medic, dar există și
tensiometre moderne, foarte precise, care pot fi folosite de către
pacient acasă. Măsurarea valorilor tensiunii arteriale impune

1
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
măsuratori repetate (cel puțin 2 măsuratori). Atunci când măsurarea tensiunii arteriale este sever
crescută, diagnosticul se poate pune numai pe o singură măsuratoare.
Tratamentul hipertensiunii arteriale include: măsuri igienico-dietetice (restricția de sare,
combaterea obezității, regim de viață sănătos) și tratament farmacologic: diuretice tiazidice
(Indapamidă), diuretice enonomisitoare de potasiu (Amilorid), diureticele de ansă (Furosemid),
beta-blocantele (Atenolol), blocanții canalelor de Ca.
Metodica tratamentului fizic în HTA
Testul de efort:
o Permite cunoașterea reactivității cardiovasculare;
o Suprimă factorul emoțional (“hipertensiunea de halat alb”) la
măsurarea tensiunii arteriale;
o Cifrele tensionale care se înregistrează sunt rezultatul probei;
o Proba de efort se întrerupe dacă tensiunea arterială depășește
TAS – 230 mmHg și TAD – 120 mmHg;
o Pragul de 80% din FCMax este suficient pentru determinarea
profilului tensional de efort.
Protocolul probei de efort în HTA cuprinde:
o Paliere de 25 de W cu durată de 3 minute;
o TA se măsoară la sfârșitul fiecărui palier;
o NU se trece la următorul palier decât dacă strarea pacientului este stabilă;
o Se i-au calcul TA și FC.
RECUPERAREA ÎN HTA ESENȚIALĂ, STADIUL II
Se diferențiază în funcție de: stadiul de evoluție al bolii, vârstă, reacția individuală la efort,
prezența afecțiunilor asociate.
1. Obiective terapeutice:

o Favorizarea vasodilatației periferice și a decongestionării unor segmente ale corpului;

o Atingerea și menținerea unei greutății corporale optime;
o Prevenirea fenomenelor de ateroscleroză;
o Obținerea vasodilatației locale și scăderea rezistenței periferice;
o Relaxarea musculară și neuro-psihică;
o Echilibrarea sistemului nervos și influența pozitivă a centrilor vasomotori.

2. Mijloace terapeutice:

o Exerciți de trunchi sub formă de circumducții

o Exerciții de membre inferioare din decubit

2
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
o Exerciții de respirație
o Exerciții de membre superioare pentru derivarea circulației toracice
o Exerciții de mobilizare analitică a tuturor segmentelor
o Contracții musculare analitice izometrice
sau “intermediare”
o Exerciții de relaxare
o Exerciții de relaxare neuro-psihică
o Gimnastică colectivă relaxantă
o Antrenamentul de rezistență
o Sportul terapeutic

1. Programe adecvate de gimnastică medicală

Aceste programe trebuie să cuprindă exerciții pentru intensificarea moderată a

metabolismului în toate grupele musculaturii scheletice (vasodilatație locală și scăderea
rezistenței periferice), exerciții de mobilizare a segmentelor corpului (ritm lent, intensitate
moderată, perioade de relaxare) și exerciții de respirație;
Se evită ritmul rapid ce poate produce salturi mari ale TA;
Contracții izometrice (6-10 sec și pauză de 10-15 sec);
Pauzele dintre contracții trebuie să aibă o durată cel puțin dublă;
Exerciții de respirație prelungită;
Programul de gimnastică medicală – se execută zilnic sau de 3-5 ori/săptămână

2. Mecanismele care generează adaptarea la efortul de rezistență

Debitul cardiac este liniar cu FC;

Mărirea volumului de ejecție nu este liniară decât până la 50% din
VO₂Max;
Declanșarea activității simpatice;
Creșterea volumetrică, cu sporirea întoarcerii venoase;
Redistribuirea periferică (vasoconstricția renală și splahnică și
vasodilatația musculară);
Adaptarea umorală.

3. Metodele antrenamentului la efort

Mersul Jogging-ul Bicicleta ergometrică Covorul rulant Înotul în
piscină

3
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2

Terapia ocupațională Sportul terapeutic Exerciții respiratorii Fizioterapia

Hidrotermoterapia

PROGRAM DE RECUPERARE ÎN HTA

Ședința de recuperare începe prin măsurarea tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și a
saturației de oxigen;
Programul este individualizat pentru fiecare pacient în funcție de starea acestuia, vâstă, sex,
gradul de antrenament și comorbiditățile pe care le are;
Ședința de recuperare cuprinde 3 etape: prima etapa este cea de încălzire - care durează în
medie 10 minute, antrenamentul propriu-zis - care durează 20-30 minute și etapa de revenire
care durează 10 minute.

1. Exerciții pentru reducerea hipertensiunii arteriale

 Exercițiile de respirație - pot fi utilizate atât pentru etapa de încălzire a programului de
recuperare cât și pentru etapa de revenire.
 Pacientul șezând pe scaun, cu mâinile pe abdomen, în inspir bombarea abdomenului iar
pe expir, contracția abdomenului.
 Șezând, mâinile pe coapse, flexia membrelor superioare cu inspir nazal și revenire pe
expir bucal.
 Șezând pe scaun, cu un baston în mâini sprijinit pe genunchi: ridicare în ortostatism cu
flexia membrelor superioare cu inspir nazal și revenire cu expir bucal.
 Pacientul execută mers pe vârfuri cu inspir nazal și flexia membrelor superioare, urmat de
mers pe toată talpa cu expir bucal și revenirea brațelor la poziția inițială.
 Pacientul în ortostatism, membrele inferioare depărtate la nivelul umerilor, membrele
superioare pe lângâ corp: abducția laterală a membrelor superioare cu inspir nazal și
revenire cu expir bucal.

4
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
 Pacientul în ortostatism, cu membrele inferioare depărtate la nivelul umerilor, membrele
superioare pe șold: înclinarea latarală spre dreapta cu inspir nazal, revenire cu expir
bucal.
 Pacientul în ortostatism, membrele inferioare depărtate
la nivelul umerilor, cu palmele pe umeri: rotirea spre
anterior, spre posterior și circumducție.
Antrenamentele se fac de 2-3 ori pe zi, de preferință
dimineața și seara. Fiecare sesiune durează aproximativ
5 minute, în total ar fi un minim de 10 minute pe zi.

2. Exerciții pentru dezvoltarea forței și rezistenței în HTA

(Acestea sunt utilizate în etapa antrenamentului propriu-zis)
 Pacientul șezând, membrele superioare pe lângă corp cu gantere de 1 kg în mâini:
flexia antebrațului pe braț, se inspiră nazal pe flexie și se expriră bucal pe revenire.
 Pacientul în ortostatism, membrele inferioare depărtate la nivelul umerilor, cele
suprioare pe lângă corp cu gantere de 1 kg în mâini: abducția cu inspir nazal și
adducția cu expir bucal.
 Pacientul în ortostatism, membrele inferioare depărtate la nivelul umerilor, cele
superioare pe lângă corp cu gantere de 1 kg în mâini: abducția membrelor superioare
pe inspir nazal urmată de flexia antebrațelor pe braț cu expir și revenire.
 Pacientul în decubit dorsal, membrele superioare lângă corp cu gantere de 1 kg în
mâini: flexia membrului superior drept cu inspir nazal, revenire cu expir bucal; la fel
și pentru membrul superior stâng.
 Pacientul decubit dorsal, membrele superioare pe lângă corp cu gantere de 1 kg în
mâini: flexia membrelor superioare cu inspir nazal, revenire cu expir bucal.
 Pacientul în decubit lateral drept, membrul superior stâng cu o ganteră de 1 kg în
mână addus medial, abducția verticală cu inspir nazal și revenire cu expir bucal.
Antrenamentul se realizează de cel putin de 2 ori pe saptamână și implică exercitiile cu
greutăți, acestea ajutând la întarirea mușchilor. Se execută câte 8-10 exerciții, cu mai multe
repetări, între 15 și 20, dar puține serii (una sau două de exemplu)
Exerciţiile trebuie oprite dacă: apar dureri în piept; stare de slăbiciune; confuzie; dureri de cap
la lumină; presiune la nivelul gâtului, braţelor sau umerilor. Trebuie apelat medicul dacă aceste
semne nu dispar repede sau se repetă!
Patologia asociată HTA: nevralgie cervico-brahială acută
dreaptă (C7), faza III, stadiul I
Nevralgie cervico-brahială acută (sub 12 săptămâni) dreaptă (nivel
C7), faza III, stadiul I = hernie de disc (ruperea nucleului pulpos) la
nivel C6-C7 cu iritație sistematizată radicular (traiect C7 – durere

5
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
cervicală cu iradiere pe fața posterioară a brațului, antebrațului ce ajunge la nivelul degetului
medius și a indexului cu prezența paresteziilor).
Examen clinic
Sindrom vertebral cervical:
 Tulburare de statică/aliniament: hiperlordoză, redresare, cifoză în discopatie, hernie de
disc;
 Durere la palpare / percuție – apofize spinose, artculații interapofizare hipertrofiate;
 Contractura musculaturii paravertebrale;
 Limitarea amplitudinilor de mișcare pentru rotație și lateroflexie.

Sindrom radicular:
 Manevre de elongație pozitive;
 Tulburări de sensibilitate: hipoestezie, hiperestezie;
 Modificări reflexe: modificate;
 Scăderea forței musculare.
Radiografia standard (antero-posterioară, profil, oblică) prezintă:
Tulburare de statică;
Îngustarea spațiului discal;
Osteocondesare platouri vertebrale și prezența osteofifetelor (discartroză);
Modificări atrozice la nvelul articulațiilor interapofizare, unco-vertebrale.
Tratament recuperator
Obiective terapeutice:
 Ameliorarea durerii și a iritației radiculare;
 Corectarea tulburărilor de statică vertebrală;
 Tonifierea musculaturii paravertebrale;
 Coordonarea mobilității coloanei cervicale cu a MS și integrarea segmentului în
ansamblul general al coloanei vertebrale;
 Ameliorarea capacității funcționale;
 Protejarea radăcinei afectate;
 Creșterea calității vieții pacientului;
 Educarea pacientului pentru conservarea rezultatelor obținute și prevenirea recidivelor.
Mijloace terapeutice:
Repaus postural:
 Imobilizarea coloanei cervicale în postura antalgică optimă permanentă (colar, fular
rigid);
 Menținut pe toată perioada stadiului acut (10-15 zile);
 Repaus nocturn cu un rulou;

6
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
 Manevra de suspendare a membrelor superioare într-o eșarfă.

Fizioterapie (stadiul acut):

 Hidrotermoterapie locală caldă moderată – comprese umede, calde, 37° C
 Electroterapie cu rol antalgic - curent galvanic/ionogalvanizare longitudinal/transversal,
CDD, Trabert, TENS, US, LASER
 Masaj sedativ/trofic – cervico-brahial și coloana doarsală – tehnici de ameliorare a
troficității musculare și cele de combatere a contracturilor și retracturilor musculare
 Dupa obținerea ameliorării durerii: hidrotermoterapie generală – băi generale de plante
la cadă, 37°C - 20 minute (relaxare generală și musculară), bazin de sulf, împachetări cu
nămol (sedativ, antialgic, hiperemizant, miorelaxant) termoterapie locală umedă –
cervical și centura scapulară (împachetare cu parafină 41-42 °C - 20 minute, diatermie –
unde scurte, microunde)

Recuperator
 Kinetoterapie individuală până la obținerea primelor rezultate favorabile și apoi de grup
pentru consolidarea rezultatelor

1. Refacerea tonusului normal al musculaturii cervicale:

o Asuplizarea structurilor musculare (tehnici de întindere musculară și cele de
contracții cu rezistență excentrică);
o Tonifierea musculaturii hipotone (exerciții cu rezistența concentrică).
2. Corectarea tulburărilor de mobilitate:
o Exerciții pasive, active asistate, active simple sau cu rezistență;
o Exerciții cu tracțiune manuală în ax.
3. Corectarea tulburărilor de statică:
o Conștientizarea posturală;
o Realizarea posturilor extreme și a celor corectate;
o Conservarea posturii corectate în timpul mobilizărilor coloanei cervicale.

 Kinetoterapie colectivă
o Exerciții de reprogramare cervico-scapulară;
o Exerciții de tonifiere a musculaturii lanțurilor kinematice ale coloanei vertebrale;
o Refacerea performanțelor dinamicii respiratorii;
o “Școala spatelui”.

7
STUDENT: APETREI IOANA-ANDREEA
BFKT AN III, GRUPA 2
Bibliografie

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/hipertensiunea-arteriala

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/hipertensiunea-arteriala-cauze-simptome-tratament/

http://institutulinimii.ro/pagina-pacientului/sfatul-medicului/sfatul-medicului-detalii/
hipertensiune-arteriala

Paraschiva A. Postolache (coordonator), Ioana Soare, Liliana Chelariu, “Recuperarea în bolile

cardio-vasculare” – suport de curs, editura Etna 2020, pg. 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28

Șef lucrări dr. Cristina Pomîrleanu – note de curs “Patologia discală a coloanei cervicale”.