REABILITAREA PACIENȚILOR

CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ

Gurgu Andreea Gabriela

Grupa 3
Master 1
 Cardiopatia ischemică reprezintă afectarea miocardică ce se
datorează unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile
miocardice, produs prin modificări în circulația coronariană.
 Frecvent, etiopatologia coronariană este secundară obstrucției
arterelor coronare printr-o placă ateromatoasă, la care se pot adăuga
embolii coronariene, compresiuni sau inflamații locale.
.
 Ca simptomatologie, în forma acută bolnavul acuză dureri toracice
la nivelul inimi, cu iradiere în umăr( frecvent stâng). Cu trecerea
timpului, intensitatea durerii se reduce și pacientul o definește ca o
presiune la nivelul cutiei toracice. De asemenea mai pot apărea
dificultăți respiratorii, oboseală severă, îngrășare, amețeală, insomnie.
 Factori de risc:
 Hipertensiune arterială
 Obezitate
 Stresul
 Alcoolul
 Fumatul
 Diabetul
 Inflamația persistentă
 Forme clinice ale cardiopatiei ischemice:
 Angina pectorală la efort
 Angina instabilă
 Infarctul miocardic
 Cardiopatia ischemică cronică silențioasă

Diagnosticul de C.I. se poate realiza prin:

 examinarea pacientului și istoricul bolii
 electrocardiograma de repaus
 electrocardiograma în timpul durerii
 coronografie
 Tratament

eliminarea factorilor de risc,

antrenament fizic regulat

tratament cu diverse clase de medicamente alese în funcție de

profilul fiecărui pacient (antiagregante plachetare, beta blocante,nitrați ,
etc…)

Scopul tratamentului este de a frâna evoluția bolii, de a dezvolta

circulația coronariană colaterală și de a obține adaptarea cordului la
necesitățile funcționale.
 Mijloacele folosite în cazul antrenamentului fizic sunt:

 Kinetoterapia
 Mersul
 Cicloergometrul
 Apele carbogazoase
 Covorul rulant
 Urcatul și coborâtul scărilor
 Înotul terapeutic
 Exerciții respiratorii
 Obiectivele kinetoterapiei in C.I. sunt :
 normalizarea greutății corporale;
 intensificarea aportului de 02;
 creșterea forței și rezistenței grupelor musculare( membre și
trunchi);
 creșterea capacității de efort.

Planul de recuperare cardiovasculară implică programe de

kinetoterapie de 3 ori /săptămână, cu durată de minim 30-40 minute,
fiecare exercițiu se va repeta de 8-10 ori cu pauze și respirații
corespunzătoare. De asemenea, se va monitoriza frecvent TA, FC ȘI
FR.
 Antrenamentul fizic se poate realiza prin plimbări (3-4 km/zi),
mers pe covorul rulant sau pedalări la bicicleta ergometrică, la care
se mai adaugă diverse exerciții adresate grupelor musculare.

Exemple de exerciții
1. Din decubit dorsal, flexia/extensia plantelor;
2. Din decubit dorsal, flexia/extensia genunchilor;

3. Din decubit dorsal, abducția membrului inferior stâng/ drept și

revenire;
4. Închiderea/deschiderea pumnilor;
5. Circumducția mainilor;
6. Sezând –flexia maximă a membrului superior pe inspir și revenire pe
expir;
7. Sezând –abducția maximă a membrului superior pe inspir și revenire pe
expir;

8. Din ortostatism, flexia maximă a membrelor cu ajutorul unui baston pe

inspir și revenire pe expir;

9. Flexia antebrațelor pe braț;

 Bibliografie
1.F. Mitu, Semiologie medicală- Aparat respirator și aparat
cardiovascular, Editura “Gr.T.Popa” 2005, p.170
2.G. Tinică, Noțiuni de chirurgie cardiovasculară, Editura
“Gr.T.Popa” 2014, p.7-8
3.E. Engrich, Kinetoterapia pe înțelesul tuturor, Editura medicală
București 2016, p.143-144
4.P. A. Postolache, Recuperare în boli cardio-vasculare -Curs-,
Editura ETNA București 2020, p.52-60