UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

KINETOTERAPIA ÎN GERIATRIE-
GERONTOLOGIE
INFARCT MIOCARDIC ACUT

Petrescu Marina

PITEȘTI
2023

Definiţie:

Infarctul micardic acut (IMA) reprezintă evoluţia gravă a cardiopatiei ischemice.

Această evoluţie poate fi schimbată favorabil de o serie de factori ce ţin de pacient sau
doctor. Este o necroză miocardică produsă prin scăderea severă a fluxului coronarian într-o
regiune miocardică (suprafaţa să fie de minin 1–2 cm² pentru a putea fi identificată cu un
IMA). Este un sindrom clinic, ECG şi biologic caracterizat prin scăderea bruscă a fluxului
sanguin miocardic cu necroză miocardică consecutivă. Fără semne clinice şi ECG
obligatorii, dar cu dovezi enzimatice prezente.
Infarctul miocardic precum si intreaga gama de patologie cardiovasculara se
situeaza la ora actuala in lume pe locurile fruntase in randul mortalitatii si morbiditatii
datorate bolilor. Astfel este necesar sa cunoastem masurile de preventie a acestor patologii,
atat primare cat si secundare cat si tratamentul recuperator aplicat de kinetoterapeut post
 infarct miocardic acut.
Infarctul miocardic acut reprezinta intreruperea brusca a fluxului sanguin la nivelul unei
portiuni a cordului ce va determina in final moartea (necroza) celulelor afectate. Cel mai
frecvent are loc prin obstructia unei artere coronare datorita depunerii placii de aterom pe
peretii acesteia.
Alte cauze ale infarctului miocardic pot fi: consumul de anumite droguri, hipoxia,
trauma toracica, anomalii coronare, hipertrofia ventriculara sau vasospasmul sever.
Se stie insa ca la ora actuala o mare parte din patologia cardiaca este strans corelata
cu stilul nostru de viata (alimentatie, efort fizic, consumul de alcool sau tutun, stres,
odihna).

Semne clinice

Durerea: retrosternala sau precordiala

Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
-o senzatie de constrictie sau "in gheara"
-o senzatie de presiune, sau ca un corset de fier care impiedica respiratia
-uneori ca o simpla jena retrosternala,o senzatie de arsura, de greutate sau apasare insuportabila.
Durerea iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula. Durerea mai
poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni.
De asemenea ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar in jos poate
iradia in epigastru, hipocondrul drept sau stang.
Durata durerii poate fi de 30 de minute pana la cateva ore, nu cedeaza la administrarea de
nitrati, apre de obicei in repaus si de termina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de: anxietate extrema; senzatie de moarte iminenta; greata si varsaturi,
mai rar diaree; distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica; traspiratii reci,
adinamie, astenie, ameteli.
Hipotensiune arteriala
-poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a T.A.
Cand tensiunea scade brusc , pericolul socului cardiogen este iminent.
Hipotensiunea arteriala este insotita de regula de tahicardie.
Febra ℃ ).
, abesnta la inceput, apare la 12-24 de ore de la debut ( in jur 38
Modificarile temperaturii sunt provocate de necroza miocardica insotita de procesele
inflamatorii caracteristice
Fenomene digestive :
-sughit persistent, rezistent la tratament
-greata,vertij
-varsaturi relativ frecvente care pot fi cauze a unei depletii lichidiene
-diaree, declansata de reflexe vagale
Dispnee, palpitatii
-dispneea poate reprezenta simptomul principal care marcheaza instalarea infarctului miocardic
complicat cu disfunctie de pompa
-palpitatiile reprezentate atat prin tahiaritmii cat si prin bradiaritmii sunt consecinta tensiunii
psihice
Manifestari neurologice
-ameteli, vertij, stare de torpoare, stare confuzionala, sincopa

Preventia primara a infarctului miocardic

Se refera la mentinerea starii de sanatate a individului, si prevenirea factorilor de
risc cardiovasculari. Ii voi aminti mai jos fara a insista foarte mult pe detalii.
• renuntarea la fumat, cat si la consumul cronic de alcool

• alimentatie sanatoasa ce include fructe si legume, consum moderat de peste si

reducerea grasimilor saturate in favoarea celor polinesaturate (uleiuri vegetale in
loc de grasime animala)
• normalizarea greutatii corporale si prevenirea obezitatii. Obezitatea de tip
abdominal s-a dovedit a fi in stransa legatura cu cresterea riscului cardiovascular.
• reducerea stresului psihic si emotional
in cazul hipertensiunii arteriale, activitati fizice aerobice regulate pot scadea tensiunea arteriala
sistolica si diastolica cu 5-10 mm Hg, ceea ce ar reduce cu aproximativ 10-20% riscul de infarct
miocardic sau alte complicatii.
• fumatorii care se apuca de un program de exercitii fizice sunt mai
predispusi la a renunta la fumat sau a reduce cantitatea de tigari zilnica.
• activitatea aerobica are un efect important asupra glicemiei in repaus cat si
in prevenirea complicatiilor in cazul diabetului zaharat.
• se produce scaderea colesterolului cu densitate joasa (rau, LDL)
concomitent cu cresterea colesterolului cu densitate inalta (bun, HDL).

Toate acestea depind de urmatorii factori: durata, intensitatea si frecventa antrenamentelor.

Preventia secundara si recuperarea dupa un infarct miocardic
In cazul aparitiei infarctului miocardic si depasirea evenimentului, se recomanda
preventie secundara ce include prevenirea unei recidive, eliminarea factorilor de risc sau
diminuarea acestora cat si recuperare si imbunatatirea capacitatii de efort, atat a
organismului ca intreg cat si a inimii.
In zilele noastre, recuperarea se desfasoara mult mai rapid si mai eficace ca alta data, asta
si datorita revascularizarii miocardice ce se realizeaza intr-un compartiment specializat sau
intr-o sectie de cardiologie interventionala, imediat dupa aparitia evenimentului cardiac.
Beneficiul major pentru pacienti este dat de cresterea calitatii si a duratei de viata.
Efecte potentiale benefice ale antrenamentului in aceasta faza:
• scaderea vascozitatii sanguine
• ameliorarea functiei endoteliale
• scaderea greutatii corporale
• cresterea efortului ce poate fi efectuat fara angor