Reabilitarea medicală a

pacienților cu infarct
miocardic acut.

Butnari Nicolae
 Reabilitarea bolnavilor cardiovasculari este
(OMS) :
• ,,Ansamblul activitaţilor necesare pentru influinţarea procesului evolutiv al bolii
şi pentru a asigura bolnavilor cea mai buna conditie posibilă, fizică,
mentală,socială, încît ei sa poată, prin propriile eforturi, sa-şi menţină sau să-şi
reia un loc cît mai normal în societate,,.
• Reabilitare cardiacă - intervenții coordonate, menite să optimizeze funcționarea
fizică, psihologică și socială a pacientului cardiac, pe lângă stabilizarea, încetinirea
sau chiar inversarea progresiei proceselor aterosclerotice subiacente, reducând astfel
morbiditatea și mortalitatea.
 Generalități:

Patologia cardiacă reprezintă cauza

principală a morbidității și mortalității la nivel

mondial.

Infarct miocardic - necroza miocardului

urmare a ischemiei acute, cauzată de ocluzia

completă sau parţială a unei artere

coronariene.
Actualitatea temei investigate.
Infarctul miocardic rămâne în
continuare cea mai importantă
cauză de mortalitate în întreaga
lume. Peste 7 mln. persoane
decedează anual prin boală
coronariană, ceea ce reprezintă
11,2% din totalitatea deceselor.
 Scopurile reabilitării medicale
post-IMA:
• Restituirea stării fizice, pentru a putea prelua activitățile zilnice (cardiac
rehabilitation, RC)
• Reducerea riscului unui alt IMA
• Înlăturarea factorilor de risc CV (obezitatea,HTA, fumatul, stresul, DZ, vârsta
înaintată, antecedente cardiace, sedentarismul);
• Creșterea toleranței la efort;
• Reincadrarea pacientului în viața socială, profesională și familială;
 Recuperarea dupa Infarct Miocardic
Recuperarea bolnavilor cu IMA
porneşte de la constatarea făcută cu
mulți ani în urmă, ca adoptare a
unei atitudini de evitare a oricăror
eforturi fizice, după un IMA
combinata cu repusul la pat
prelungit, face din aceşti bolnavi
niște handicapați nejustificat față
de datele performanței cardiace a
acestora.
 Indicații RC:
• Stari post-IMA.
• Hipertensiunea arteriala.
• Intervenții chirurgicale pe cord: angioplastii coronarieine, bypass, corecții
valvulare, transplant etc.
• Cardiomopatii ischemice, valvulare, insuficiență cardiacă cronică.
• Patologii vasculare periferice.
• Cazuri specifice (comorbidităţi: diabet zaharat, sindrom metabolic, istoric de
AVC tranzitor, etc.)
 Contraindicații:
• Insuficiență cardiacă cu semne de exacerbare(sindrom congestiv), severitate înaltă.
• Angor pectoral instabil.
• Aritmii ventriculare severe.
• Hipertensiune arterială pulmonară.
• Hipertensiune arterială severă.
• Tromboză intracavitară cardiacă voluminoasă sau pediculată.
• Revărsat pericardic moderat sau sever.
• Stenoze valvure severe.
 Componentele RC:
• Evaluarea clinică (oboseală, dispnee), funcțională (ECG, Echo-CG),
• Biochimic KMB,HDL,LDL,Trigliceridele.
• Teste specifice (test de efort cu determinarea consumului de oxigen, chestionare de
depresie, anxietate, scala Borg etc).
• Asistență în desfășurarea activităților fizice
• Management psiho-social de reincadrare în activitățile de rutină
• Managementul factorilor de risc (personalizat)
• Consultarea nutriționistului
 Desfășurarea programelor de
reabilitare cardiovasculară:
• Potrivit prevederilor American College of Sports Medicine (ACSM), un program de
reabilitare cardiovasculară are în componența sa următoarele faze :
• Faza I – faza de spital – are ca scop minimizarea efectelor negative ale repausului la
pat și se termină la momentul externării;
• Faza II – faza postspitalizare – începe la momentul externării din spital și durează
până la 12 săptămâni, având ca scop principal stimularea cheltuielilor metabolice din
activitățile obișnuite de fiecare zi;
• Faza III – faza preventivă – are o durată nedeterminată, fiind recomandată
continuarea reabilitării cardiovasculare pe parcursul întregii vieți.
Faza I – faza de spital are ca scop combaterea efectelor negative ale repausului la pat și recâștigarea capacității de

autoîngrijire. Faza I a reabilitării pacientului începe la 12–48 de ore de la momentul instalării acestuia.

• 3 etape:
• etapa inițială, realizată în pat sau la marginea patului;
• a doua etapă, cu ridicarea din pat și exerciții fizice realizate în salon;
• a treia etapă, implicând părăsirea salonului, mersul pe coridor, urcatul scărilor.
• Testarea de efort - elementul-cheie al evaluării în vederea trecerii la faza a II-a a
RC.
• Pentru pacienții cu infarct miocardic necomplicat, testarea de efort poate fi
realizată după cinci-șapte zile de la evenimentul coronarian acut, dacă s-a
practicat tratament prin angioplastie coronariană, și la 10–14 zile, dacă s-a
practicat tratament conservator.
• Faza II – faza postspitalizare începe la momentul externării din spital și durează până la
12 săptămâni. Faza II are ca obiectiv principal optimizarea capacității de efort până la
nivelul corespunzător activităților curente, în condițiile deficitului performanței cardiace
individuale.

• Faza II se poate desfășura fie în clinici de recuperare cardiovasculară, fie în ambulatoriu.

• Faza II are la bază antrenament fizic de tip aerobic, implicând grupele musculare mari,
sub formă de ședințe de 20–30 minute, minimum trei zile pe săptămână și o durată totală
de 8–12 săptămâni.

• Prescrierea programelor de antrenament fizic postinfarct miocardic acut trebuie să aibă

în vedere clasa de risc cardiovascular asociat exercițiului fizic.
• Faza III – faza preventivă urmărește menținerea efectelor funcționale dobândite în faza II și prevenția
recurenței evenimentelor coronariene acute.
• Se recomandă prelungirea programului de reabilitare cardiovasculară pe durata întregii vieți.
• Faza III a reabilitării se desfășoară nesupravegheat, dar cu evaluarea clinică periodică a pacienților.
• Pentru desfășurarea optimă a reabilitării cardiovasculare pe termen lung, în faza preventivă, cele două
faze anterioare ale reabilitării trebuie să asigure și educația adecvată a pacientului, din punctul de
vedere al alegerii exercițiilor fizice, stabilirii duratei și nivelului de intensitate și recunoașterii
simptomelor, în scopul maximizării condițiilor de siguranță
 Kinetoterapia: este indispensabila in
tratamentul recuperator
• Exercițiile fizice, monitorizate atent de kinetoterapeut, au rolul de a crește
capacitatea funcțională cardiovasculară și de a scădea necesarul de oxigen al
miocardului.
• Exercitiile fizice pot corecta colesterolul diabetul si obezitatea.
• Sesiunea:
• Durata şedinţelor de antrenament este de minimum o oră, dar având în vedere
activităţile recreative care se asociază în majoritatea cazurilor, durata
recomandată poate creşte la 1.30 – 2 ore.
 Kinetoterapia:
• Actiunea metodelor kinetoterapeutice:
• Actiune tonizanta generala(starea psihoemotionala)
• Actiune trofica(capilare de rezerva,colaterale)
• Actiune compensatorie (factorii extracardiaci)
• Normalizarea functiei cardiace( creste debitul bataie)
Frecvența recomandată – cel puțin
5 ședinte pe săptămână.
O şedinţă obişnuită se desfășoară
în 3 faze: Reacţia la efort este considerată corespunzătoare dacă:

• exerciţii de încălzire 10 – 20 -Nu apar dureri precordiale şi dispneea de efort;

min;
• -5-30 minute la cicloergometru -FC creşte progresiv fără a depăşi 110 bătăi/min;
standard, cicloergometru pentru
brațe, mers (combinații) -Nu apar modificări EKG care impun oprirea efortului;
alte 15 – 20 minute de
activităţi recreaţionale; -TA nu se modifică mai mult de 20 mmHg în sensul
• perioada de revenire de 5 – 10
creşterii sau scăderii.
min.
 Fizioterapie:
• Galvanizarile simple sau băile galvanice - mecanisme reflexe de vasodilatație,
redistribuirea circulației (Galvanizare - metodă de terapie fizică, ce constă în
aplicarea asupra organismului unui curent continuu de tensiune redus (30-80 V) și
mic ca putere (50 mA)).
• Electroterapie pulsatilă cu frecvențe joase, etc.
• Câmp magnetic - regim sedativ, reglare vegetativă, scăderea TA.
 Balneoterapie:
• Apele carbogazoase – scăderea TA; scăderea FC; crestere a debitului
bataie, cu ameliorarea perfuziei coronariene.
• Apele sulfuroase - efect vasodilatator periferic.
• Băi parțiale periferice (Haufe, Schweninger) - termoreglare, relaxare,
reglare vegetativă.
 Managementul:
• Managementul:
• Lipidic:
• Profilurile lipidice se repetă la 4-6 săptămâni după spitalizare și la 2 luni după inițierea sau modificarea
tratamentului antilipidic.
• Obiectivul principal: LDL <100 mg/dl; reducerea suplimentară a LDL <70 mg/dl este rezonabilă.
• Obiective secundare: HDL> 40 mg/dl, colesterol total <200 mg/dl, trigliceride <150 mg/dl.
• HTA:
• Măsurarea periodică a TA de repaus.
• Evaluarea tratamentului și respectarea curentă.
• TA optimală - <120/80 mmHg
• Masei corporale excesive:
• IMC 21-25, talia<89cm la bărbați și <78cm la femei.
• Psihologic:Identificați pacienții cu depresie semnificativă clinic, anxietate, furie și abuz de substanțe, cu referirea
lor ulterioară la specialiști în domeniu.
 Medicație:
• Inhibitorii de conversie a angiotenzinei (Lizinopril, Enalapril, Captopril etc) –
controlul HTA ca factor de risc.
• Anti-plachetare (Aspirină, Clopidogrel, Prasugrel etc.) – imediat după IMA,
profilaxia formării trombilor.
• Beta-blocatori (Propranolol, Nebivolol, Metoprolol etc.) – relaxarea miocardului cu
reducerea necesarului de oxigen
• Statine (Atorvastatin, Rosuvastatin etc.) – managementul colesterolului.
 Bibliografie
• https://medicina-interventionala.ro/noutati/recuperare-dupa-infarct-stil-de-viata/
• https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/pasii-esentiali-in-
recuperarea-dupa-infarct-392660
• https://adevarul.ro/sanatate/medicina/5-lucruri-trebuie-renunti-infarct-
1_5b0bf70fdf52022f757fbbd3/index.html