Referat ginecologie:

Cancerul de col uterin

Diaconescu Alexandra-Ioana

ANUL III-A AMG

Deşi în etiopatogenia leziunilor precanceroase şi a cancerului de col sunt implicaţi mai mulţi
factori de risc nu este obligatoriu ca femeile care au astfel de factori să facă cancer. Cel mai
important factor de risc este infecţia cu human papilloma virus (HPV)

Factori de risc

1. Infectia cu virusul papilloma uman (HPV)

Este cel mai important factor de risc. HPV este un grup de mai mult de 100 de virusuri
inrudite; diferite tipuri de HPV determina verucile de pe diferite parti ale corpului -
maini, picioare, de la nivelul buzelor sau al limbii - alte tipuri pot cauza negii care apar in
zona organelor genitale. Exista insa anumite tipuri de HPV cu grad ridicat de risc pentru
cancer. Aproximativ doua treimi din toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de
HPV 16 si 18.

Infectia cu HPV este comuna, iar în majoritatea cazurilor organismul este capabil de a
elimina infectia pe cont propriu. Cu toate acestea, uneori infectia nu dispare și devine
cronica. O infectie cronica, mai ales atunci cand este cu grad ridicat de risc, in cele din
urma poate provoca cancerul de col uterin.

Testul Papanicolau cauta schimbari in celulele de col uterin cauzate de infecția cu HPV.
Testul HPV poate fi facut atunci cand obtinem un rezultat anormal al testului
Papanicolau. Daca testul gaseste un tip de risc ridicat de HPV, aceasta poate insemna ca
vom avea nevoie de o evaluare completa, cu o procedură de colposcopie. Desi nu exista
in prezent niciun leac pentru infectia cu HPV, exista modalitati de a trata negii si a stopa
cresterea celulelor anormale care cauzează HPV.
2. Fumatul

Femeile care fumeaza sunt aproximativ de doua ori mai expuse decat cele non-fumatoare
de a face cancer de col uterin. Cercetatorii cred ca aceste substante deterioreaza ADN-ul
celulelor colului uterin, contribuind la dezvoltarea cancerului de col uterin. Fumatul, de
asemenea, face ca sistemul imunitar sa fie mai puțin eficace in lupta impotriva infecțiilor
cu HPV.
3. Imunosupresie

Virusul imunodeficientei umane (HIV), virusul care provoaca SIDA, dauneaza sistemului
imunitar al organismului si plaseaza femeile la risc mai mare de infectie cu HPV. Acest
lucru poate explica riscul crescut de cancer de col uterin la femeile cu SIDA. De
 asemenea, oamenii de stiinta cred ca sistemul imunitar este important in distrugerea
celulelor canceroase, incetinirea ritmului de creștere si raspandirea lor. Un alt grup de
femei cu risc de cancer de col uterin sunt cele care iau medicamente pentru a suprima
raspunsul sistemului imunitar care ataca propriile celule sau organe, vazandu-le ca fiind
straine sau cele care au avut un transplant de organe.
4. Infectia cu Chlamydia

Infectia cu Chlamydia este relativ comuna si poate provoca inflamatii pelvine, ceea ce
duce la infertilitate. Unele studii au observat un risc mai mare de cancer de col uterin la
femeile ale caror analize de sange indică semne de infectie cu Chlamydia, actuale sau
trecute (comparativ cu femeile cu rezultate normale de testare). In majoritatea cazurilor,
infectia cu Chlamydia nu cauzeaza niciun simpton. Astfel, o femeie poate sa nu stie ca ea
este infectata, cu exceptia cazului in care este testata pentru infectia cu Chlamydia sau se
prezinta la examenul pelvin.
5.  Dieta

Femeile cu diete sarace in fructe si legume pot avea un risc crescut de cancer de col
uterin. De asemenea, femeile supraponderale sunt mult mai susceptibile de a dezvolta
adenocarcinom de col uterin.
6. Contraceptivele orale (anticonceptionalele)

Exista cercetari care sugereaza ca riscul de a dezvolta cancer de col uterin creste daca o
femeie ia contraceptive orale, iar riscul scade dupa ce se opreste tratamentul. Intr-un
studiu, riscul de cancer de col uterin a fost dublat la femeile care au luat pilule
anticonceptionale mai mult de 5 ani, dar riscul a revenit la normal dupa 10 ani de cand au
fost intrerupte.
7. Utilizarea dispozitivului intrauterin

Un studiu recent a constatat ca femeile care au folosit vreodata un dispozitiv intrauterin

au avut un risc mai mic de a dezvolta cancer de col uterin. Efectul asupra riscului a fost
observat chiar și la femeile care au avut un dispozitiv intrauterin pentru mai puțin de un
an, iar efectul protector a ramas chiar si dupa ce s-a renuntat la dispozitiv. Utilizarea unui
dispozitiv intrauterin poate reduce, de asemenea, riscul de cancer endometrial.
8.  Istoricul familial de cancer de col uterin

In cazul in care mama sau o sora a avut cancer de col uterin, sansele de a dezvolta boala
sunt 2 sau 3 ori mai mari decat in cazul in care nimeni din familie nu a avut. Unii
cercetatori cred ca aceasta tendinta familiala este cauzata de o afectiune mostenita care
face unele femei mai putin capabile de a lupta impotriva infectiei cu HPV decat altele.
 Modificări histologice și citologice în infecția cu HPV

Apariţia cancerului de col este precedat de o serie de anomalii celulare caracterizate prin
modificări citologice şi histologice, considerate leziuni precanceroase. Acestea includ leziuni
precursoare atât pentru carcinomul cu celule scuamoase: neoplazia cervicală intraepitelială sau
leziuni scuamoase intraepiteliale,cât şi pentru pentru adenocarcinom: neoplazia glandulară
intraepitelială. Diagnosticul leziunilor precanceroase ale colului uterin presupune un diagnostic clinic şi
un examen paraclinic complex ce include (citologia, colposcopia cu biopsie, determinarea infecţiei HPV).
Tabloul clinic al leziunilor precanceroase este sărac şi nespecific, semnul clinic dominant fiind leucoreea.
Diagnosticul citologic reprezintă principala metodă de diagnostic. În Romania screeningul pentru
depistarea cancerului de col uterin constă în testarea citologică BabeşPapanicolaou a femeilor în vârstă
de peste 25 de ani care nu au un diagnostic confirmat de 3 CCU, se va opri la femeile care au împlinit
vârsta de 64 de ani numai dacă au ultimele 3 frotiuri normale iar intervalul pentru efectuarea testului
este de 3 ani. Investigația citologică servește ca bază a programului de screening cervical. O conduită
corectă și eficace în activitatea laboratorului citologic este esențială pentru depistarea neoplaziei
intraepiteliale cervicale (CIN). Calitatea în activitatea unui laborator de citologie cervicală este
determinată și dependentă de prelevarea, procesarea, colorarea, examinarea, interpretarea și
raportarea concluziilor cu privire la frotiurile citologice.

Colposcopia reprezintă o etapă importantă a diagnosticului, cea mai comună indicaţie fiind un frotiu
citologic anormal. Corelată cu biopsia reprezintă "standardul de aur" pentru diagnosticul leziunilor
precanceroase. Examenul histopatologic este cel care confirmă prezenţa leziunilor precanceroase şi
tipul acestia.

CLASIFICARE HISTOLOGICĂ

 Carcinomul scuamos (spinocelular) invaziv reprezintă 80 - 90% din cancerele de col uterin.
Standard Sistemul cel mai frecvent utilizat împarte carcinomul scuamos în:
 - keratinizant cu celule mari
 nekeratinizant cu celule mari

Carcinomul scuamos poate fi clasificat: -

 bine diferențiat
 moderat diferențiat
 slab diferențiat
  Adenocarcinomul invaziv reprezintă aproximativ 15 - 20% din totalul cancerelor invazive ale
colului uterin.

Poate prezenta următoarele forme histopatologice:

- adenocarcinom pur –

carcinom adenoscuamos (mixt: adenocarcinom + carcinom spinocelular)

- endometrioid - cu celule clare