Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Brașov
2018
Introducere
Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani.
Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi
sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale
sa poata influenta cancerul genital.
In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin
factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata
2
de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El
considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii
absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei.
In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in :
Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa, care urmareste depistarea precoce a
CCU sau chiar a leziunilor precursoare. Practic acest examen presupune:
3
2. Examinarea pe masa ginecologica. Examenul vaginal digital combinat cu palparea
abdominala, examenul vaginal cu valve.
3. Examinarea rectala;
4 . Prelevarea de secretii pentru examenul citologic;
5 . Colposcopia - prezinta o evaluare imediata;
6 . Biopsia - in cadrul leziunilor suspecte;
7 . Inspectia mamara si palparea .
Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o
investigatie mai detaliata. Din examenul clinic obiectiv, vizualizarea colului uterin prin aplicarea
valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari.
Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. La nulipare are un aspect punctiform,
in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala.
Prin examinare, medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia), fara a
avea o semnificatie patologica deosebita, ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele
care folosesc contraceptive orale hormonale. Pentru stabilirea diagnosticului, in acest caz, este
necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. Suspectam o leziune canceroasa in cazul
sangerarii la atingerea exocolului cu spatula.
Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber, fiind caracterizate prin cresteri
exofitice, leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. Localizarea procesului
neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului, in timp ce la
femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare, conizatie).
Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata, chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic.
Palparea este necaracteristica, neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile
precoce de carcinom.
4
Examenul Papanicolau:Citologia exfoliativa cervico-vaginala – Diagnostic morfologic
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital
feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei, chiar in absenta unor
date clinice concludente.
Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928, la Societatea de Giecologie din Bucuresti,
lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnand astfel actul de
nastere al examenului citologic, care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre
Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a
semnificatiei frotiurilor.
Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate
prezenta in cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA
CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu
modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie, PMN,
limfocite, histiocite, etc.) CLASA III Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru
malignitate (frotiu suspect) CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate
(prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru
malignitate (prezente celule maligne in placarde)
Diagnosticul histopatologic
Metodele anatomopatologice sunt cele care vor stabili diagnosticul de certitudine. In vederea
stabilirii cu exactitate a diagnosticului si a identificarii indicatorilor tisulari de prognostic, proba
biopsica va fi fixata intr-un fixator universal (formol 10%) sau un amestec fixator tip Carnoy,
incluzionata in parafina, sectionata seriat (in cazuri deosebite sectionarea trebuie facuta seriat
pana la epuizarea blocului). Sectiunile se coloreaza cu hematoxilin-eozina dupa o tehnica
tricromica. In cazul amputatiei de col uterin, histopatologul va preleva fragmente multiple, astfel
incat intreaga piesa sa fie analizata, iar din fiecare fragment incluzionat in parafina se vor efectua
sectiuni multiple seriate.
Examenul microscopic va preciza:
• tipul leziunii : inflamatie, displazie (usoara, moderata, severa), tumora benigna sau maligna.
Diagnosticul de carcinom in situ ramane provizoriu pe simpla biopsie. Elaborarea lui reclama
evidentierea membranei bazale (impregnare argentica sau reactie PAS) a carei integritate este
obligatorie pentru formele carcinomatoase considerate non-invazive.
• grading -ul proliferarii
• factorul de prognostic , ca de exemplu, invazia intravasculara (V) sau intralimfatica (L).
Metodele de prelevare a materialului celular care va fi examinat prin tehnica expusa anterior
sunt urmatoarele:
Biopsia cervicala clasica cu pensa: este de preferat o biopsie tintita colposcopic.
5
Chiuretajul endocervical: este indicat cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in
totalitate. Dezavantajele sunt urmatoarele:
• rezultate fals-pozitive prin contaminarea chiuretei cu tesuturi patologice de la nivelul
orificiului extern al colului;
• rezultate fals-negative: nu se preleveaza suficienta stroma conjunctiva sau glande pentru a
permite un diagnostic complet si decisiv de invazie stromala;
• conizatia practicata dupa aceasta metoda este deseori indescifrabila.
Conizatia diagnostica:In principiu, conizatia diagnostica consta in extirparea unei portiuni
conice din colul uterin, centrata la orificiul cervical, in afara zonelor iod-negative exocervicale si
in jurul canalului cervical pana la orificiul extern. Indicatiile conizatiei sunt:
• col clinic (+/- colposcopic) nelezional, dar cu citologie repetat suspecta sau pozitiva (biopsia
fragmentara este in asemenea cazuri insuficienta si atunci conizatia devine procedeul primar).
• Col clinic suspect (colposcopic, citologic suspect sau nu) si cu rezultat histopatologic de
displazie agravata sau carcinom intraepitelial in urma unui procedeu biopsic initial (in aceste
cazuri conizatia devine un procedeu biopsic secundar, uneori suficient si ca act terapeutic).
Tehnici de conizatie
• Conizatia cu bisturiul rece:Dupa o pregatire prealabila, colul este tras in jos cu doua pense;
linia de incizie inceputa pe buza superioara, este punctata (la 3-5 mm in afara zonei iod-negative,
in tesut sanatos). Se excizeaza un con de 1,5-2 cm inaltime si de 5-6 mm grosime in jurul
canalului cervical. Hemostaza se realizeaza prin procedeul Sturmdorf sau prin electrocoagulare.
Dupa tehnica Nichols, piesa de conizatie se imparte intr-un numar de 8-12 fragmente, precis
orientate si dispuse circular in jurul orificiului extern al colului. Din fiecare fragment se executa
apoi 3-4 sectiuni sondaj distantate la intervale regulate step serial sections. Anatomopatologul
trebuie sa precizeze in primul rand daca planul de sectiune a trecut prin tesut sanatos.
Complicatiile ar putea fi imediate (hemoragie, infectie) sau tardive (stenoza cervicala,
dismenoree, avort, nastere prematura si mai ales leziuni reziduale cu potential malign).
6
Recoltarea se poate face:
• La domiciliu;
• Incitare prin scrisori;
• La locul de munca;
• In cadrul examenului oncologic sistematic;
• La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte
afectiuni).
• Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani;
• Dupa 60 de ani, daca nu s-au constatat elemente patologice, femeile pot fi rechemate mai rar.
Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat, in anumite
conditii, se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat,
cu acuratete de peste 98%.