Testul Babes-Papanicolau(PAP)

Alaturi de testul pentru depistarea infectiei cu virusul papilloma uman

(HPV) si identificarea genotipurilor cu risc inalt cancerigen, testul
Papanicolau sau Babes-Papanicolau (PAP) este foarte important in
screeningul (preventia) cancerului de col uterin sau cervical. Atunci cand
este efectuat regulat, testul identifica precoce celulele anormale de la
nivelul colului uterin, inainte ca acestea sa se transforme in celule
canceroase. De altfel, de la descoperirea metodei de testare, de catre Dr.
George Papanicolau, in anul 1928, si introducerea in practica medicala
curenta, cu mai bine de jumatate de secol in urma, utilizarea testului a
redus numarul de decese cauzate de cancerul de col uterin, cu peste 75%.
In ce consta testarea PAP? Cand este recomandata si cu ce
frecventa? Ce poate indica testul PAP si cat de sigur este? Sunt cateva
intrebari la care iti raspundem, in cele ce urmeaza, pentru ca o informare
corecta este un prim pas spre preventia si gestionarea eficienta a
cancerului cervical, o boala care evolueaza in timp si, uneori, tacut, fara
simptome evidente sau cu manifestari ce pot fi confundate usor cu ale altor
afectiuni.
Cancerul de col uterin sau cervical este al patrulea cel mai frecvent
tip de cancer depistat in randul femeilor din intreaga lume si, potrivit
Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 99% dintre cazuri sunt
cauzate de infectia cu virusul papilloma uman (Human Papilloma Virus -
HPV). Conform unui studiu publicat de GLOBOCAN (Global Cancer
Observatory), realizat de Agentia Internationala pentru Cercetare in
Domeniul Cancerului (IARC), peste 640.000 de femei se imbolnavesc
anual de cancer cervical.

Insa, la fel ca alte tipuri de cancer, asociate cu infectii virale sau

bacteriene, precum cele cu virusul hepatitei B (HBV) si C (HCV) sau
bacteria Helicobacter pylori (H. Pylori), si cancerul cervical poate fi prevenit
si gestionat eficient prin vaccinare, testele de screening, schimbarea
comportamentului si tratamentul adecvat, in stadiile incipiente ale bolii.
 Din aceasta perspectiva, testul Babes-Papanicolau este una dintre
cele doua metode de screening (pe langa testul HPV) pentru cancerul de
col uterin. Testul PAP sau examenul citologic cervico-vaginal consta in
analiza unei probe de celule (frotiu) recoltate de pe suprafata colului uterin
(cervix) si scopul lui principal este sa detecteze celulele cervicale
modificate (anormale) sau atipice. Aceste modificari pot sa dispara de la
sine, fara tratament, insa unele dintre ele pot evolua si pot determina
cancerul cervical. De aceea, depistarea lor la timp este foarte importanta.
Totodata, testul este folosit si pentru a descoperi semne ale altor infectii in
aceasta zona. Procedura este nedureroasa, neinvaziva si rapida.

Exista doua tipuri de teste PAP: conventional si mediu lichid.

Testul PAP conventional

Presupune ca, dupa recoltarea in cabinetul medical, proba sa fie

imediat plasata pe lama si fixata. Nu permite testarea in acelasi timp, din
aceeasi proba, si a prezentei tulpinilor de HPV cu grad ridicat de risc, insa
testul este la fel de eficient pentru detectarea celulelor anormale.

Testul PAP in mediu lichid

Proba prelevata este introdusa intr-un flacon, care contine un mediu

special, si apoi este trimisa la laborator pentru a fi procesata. Acest lucru
se intampla fara pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Testul
Papanicolau in mediu lichid prezinta unele avantaje fata de cel
conventional:

 reduce posibilitatea ca proba sa fie considerata nesatisfacatoare

pentru interpretare si, astfel, sa fie necesara o noua recoltare;

 permite testarea concomitenta, din aceeasi proba, a prezentei

genotipurilor de HPV, cu grad ridicat de risc.

In mod normal, testarea PAP este recomandata intre 21 si 65 de ani,

insa, daca ti-ai inceput viata sexuala mai devreme, te numeri deja printre
femeile care ar fi bine sa efectueze, periodic, testul Papanicolau, conform
indicatiilor medicului specialist. Motivul este foarte simplu. Odata ce esti
activa sexual si, mai ales, daca esti implicata in relatii cu mai multi
parteneri, riscul de infectie cu virusul papilloma uman (HPV) este mai
ridicat. Pe de alta parte, virusul poate ramane nedetectat multi ani si nu poti
sti sigur de unde l-ai contractat, iar relatia actuala cu un singur partener,
chiar daca acesta este fidel, nu inseamna automat ca nu poti fi infectata.
Prin urmare, este indicat sa mergi cu regularitate la medicul ginecolog,
pentru monitorizarea starii de sanatate a colului tau uterin.

Testul Papanicolau este recomandat chiar daca te-ai vaccinat

impotriva HPV. Este important sa stii ca exista 15 genotipuri de HPV cu
grad inalt de risc. 70% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate
cu precadere de infectia persistenta cu doua dintre acestea, si anume
genotipurile HPV 16 si HPV 18. Vaccinul te protejeaza doar fata de
anumite tulpini ale virusului. Asadar, daca ti-ai facut acest vaccin, nu
inseamna ca nu mai este necesar sa-ti faci regulat testul PAP.

Unul dintre miturile despre cancerul de col uterin este ca, dupa
menopauza, nu mai este nevoie de testul PAP, ceea ce este o informatie
gresita. Corect este ca, odata ce esti la menopauza, sa te consulti cu
medicul ginecolog si sa afli de la acesta daca mai este nevoie de testare
sau nu, mai ales daca ai cel putin trei testari PAP negative si nu ai avut
rezultate anormale in ultimii 10 ani.

Inainte de a efectua un test PAP, este bine sa te informezi corect si

sa obtii de la medicul specialist toate datele de care ai nevoie, ca sa stii
cum sa te pregatesti pentru el, in ce consta testul in sine si la ce sa te
astepti dupa efectuarea acestuia.

Pentru ca proba prelevata sa fie considerata adecvata pentru

interpretare si pentru ca rezultatele sa fie corecte, este bine sa tii cont de
urmatoarele recomandari, inainte de testul PAP:

 programeaza-te la distanta de menstruatie; perioada optima pentru

recoltarea probei este intre zilele 10 si 14 ale ciclului menstrual (ziua
1 este prima zi a menstruatiei);

 evita contactul sexual, cu 48 de ore inainte de recoltare;

 nu efectua spalaturi vaginale si nu utiliza ovule, spermicide,

tampoane sau creme vaginale, cu 48 de ore inainte de test.

Testarea are loc in cabinetul medical, este efectuata de catre un

medic ginecolog sau de catre o asistenta cu experienta in recoltarea
probelor si dureaza intre 10 si 20 de minute. Vei sta intinsa pe spate, cu
genunchii indoiti si picioarele fixate in suporturi speciale (stirrups).

Cu ajutorul unui instrument din metal sau plastic, numit specul,

prevazut cu o oglinda, medicul largeste peretii vaginului, pentru a putea
observa colul uterin. Apoi, folosind o periuta fina, va preleva proba de
celule cervicale, printr-o miscare de rotatie. Proba va fi imediat fixata pe
lama de sticla sau va fi pusa intr-un flacon cu lichid si trimisa la laborator,
pentru a fi analizata.

Testarea PAP nu este dureroasa, dar iti poate crea un anumit

disconfort (presiune la nivelul pelvisului) si chiar sangerari. Acestea nu
sunt, insa, cauzate de testarea in sine, ci, mai degraba, de inflamarea
colului uterin. Rezultatele pot fi aflate dupa 1-2 saptamani, la fel ca in cazul
testului HPV.

Anomalii - exista celule anormale care pot insemna modificari

precanceroase; ele sunt de mai multe tipuri:

ASCUS - arata modificari ale celulelor epiteliului scuamos; este unul

dintre rezultatele comune, care, in peste 50% dintre cazuri, indica
prezenta infectiei cu un genotip HPV cu risc inalt oncogen; medicul iti
poate recomanda un nou test peste 4-6 luni, o evaluare aprofundata
a colului uterin, testarea HPV, colposcopie;
 L-SIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut) - inseamna
modificari ale celulelor situate in o treime a grosimii epiteliului
scuamos de acoperire; este necesara efectuarea unui nou test
Papanicolau la 6-9 luni; daca L-SIL persista, atunci este recomandata
si o colposcopie;
 H-SIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt) - indica
prezenta celulelor modificate, in doua treimi din grosimea superioara
a epiteliului scuamos de acoperire; intr-o astfel de situatie, este
nevoie de colposcopie, biopsie, examen histopatologic;
 ACG - inseamna ca exista anomalii ale epiteliului glandular si este
nevoie de chiuretaj de endocol si examen histopatologic.
Cancer - celulele canceroase sunt raspandite in profunzimea colului uterin.
Ghirisan Roberta grupa 3 B