Totul despre testul Papanicolau

Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si dignosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei, chiar in absenta unor date clinice concludente

 Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal:

 CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie, PMN, limfocite, histiocite, etc.) CLASA III Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde)

 Prin urmare, unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie

 Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928, la Societatea de Giecologie din Bucuresti, lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnand astfel actul de nastere al examenului citologic, care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor.

 In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive, punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice

 Testul Papanicolau sau frotiul Papanicolau a devenit astazi foarte practicat, facand parte din examenul ginecologic de rutina. Practic acest test consta in obtinerea unui frotiu (o lama care contine celule din biopsia cervicala, aceste celule sunt supuse unei coloratii specifice si apoi vizionate la microscop) din celulele colului uterin biopsiate in prealabil.

Care este rolul testului Papanicolau?

Scopul testului papanicoalu este acela de a identifica modificarile celulare anormale la nivelul cervixului (col uterin) si de asemenea de screening pentru cancerul de col uterin, in acest sens facandu-se testul Papanicolau in fiecare an.

Testul Papanicoalu: normal sau anormal

Rezultatele testului papanicolau sunt obtinute in urma examinarii la microscop a celulelor cervicale prelevate in urma unei biopsii. Prin examinarea microscopica se stabileste daca aceste celule sunt normale, daca au aspectul normal, sunt asezate corespunzator, elementele celulare sunt intacte etc. In momentul in care aceste celule sufera modificari se pune problema interpretarii gravitatii acestor modificari, care pot avea semnificatii de la o vaginita banala pana la prezenta cancerului de col uterin.

Ce afectiuni poate indica un test Papanicolau anormal?

In functie de gradul afectarii celulare, de tipul acestei afectari si de prezenta sau absenta unor microorganisme se stabileste care este cauza ce a dus la rezultatele anormale ale testului Papanicolau.

iata care sunt afectiunile ce au ca rezultat obtinerea unui test Papanicolau anormal:
- Infectiile virale, cele mai frecvente cu HPV (papiloma virus uman)

 - Alte tipuri de infectii, spre exemplu determinate de fungi (candidoza) sau bacterii (vaginite) ori chiar de paraziti (trichomonaza). - Modificarile naturale ale celulelor din colul uterin (vaginita atrofica) aparute la menopauza pot si ele da un test Papanicolau anormal. - Modificari celulare precanceroase rezultate in urma unor infectii netratate (spre exemplu infectia cu anumite tulpini de HPV, care predispun la aparitia cancerului de col uterin) - Modificarile canceroase, prezente in cancerul de col uterin - Unele BTS - Polipii cervicali.

Cum se interpreteaza rezultatele testului Papanicolau?

Rezultatele acestui test sunt in general interpretate dupa unele clasificari ce au fost standardizate. Unul din sistemele de clasificare a testelor Papanicolau este sistemul Bathesda (TBS). Categoriile sale se refera la tipurile de modificari celulare si gradul in care acestea intereseaza mucoasa colului uterin, invazivitatea acestora (cat patrund in adancime fata de stratul superficial) etc. Iata care sunt clasificarile:

 In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata:

 Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ASCUS- celule scuamoase atipice; LSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus; HSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt. Alte neoplasme. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: LSIL- analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV; HSIL - analog cu CIN II si CIN III

 Normal Celulele au aspect normal, nu sunt evidentiate modificari.

 Celule atipice cu semnificatie nedefinita (modificari celulare reactive) La frotiu se observa modificari celulare insa nu par a fi precanceroase. Din pacate nu au nici o modificare ce sa sugereze cu certitudine o anumita cauza. Cel mai frecvent aceste tipuri de modificari sunt date de infectiile vaginale cum ar fi herpes, Chlamydia sau levuri, insa, cum spuneam mai sus, cauza modificarilor este doar presupusa. Patologii folosesc aceasta categorie atunci cand testul Papanicolau nu indica daca celulele anormale sunt cauzate de inflamatie ori de leziune precanceroasa.

 Leziuni intraepiteliale scuamoase de nivel scazut (LIS) Aceste modificari ale celulelor scuamoase (celule de la nivelul cervixului uterin) nu sunt invazive dar pot deveni in timp, desi celulele anormale revin uneori, in mod spontan, la aspectul normal.

 Leziuni intraepiteliale (scuamoase) cu nivel ridicat Acestea nu dispar in general fara tratament iar probabilitatea ca acestea sa se transforme in cancer este mai mare in lipsa unui tratament specific. Partea buna este ca toate leziunile scuamoase pot fi vindecate, astfel va fi inlaturat riscul de aparitie al cancerului de col uterin pe acest fond. Daca le depistati in timp util (adica anual sa faceti testul Papanicolau) preveniti intr-un procent foarte mare cancerul de col.

 Cancer invaziv Aceasta clasificare indica probabilitatea afectiunilor canceroase de a se transmite la colul uterin si mai departe. Sistemul Bethesda nu este singura metoda de clasificare a rezultatelor testului Papanicolau, tocmai de aceea este indicat sa va intrebati medicul care este semnificatia testului, astfel incat sa va lamuriti intocmai.

Cand trebuie efectuat testul Papanicolau?

Acest test trebuie facut de fiecare femeia anual odata cu inceperea vietii sexuale. In felul acesta veti diagnostica si preveni multe patologii genitale feminie, avand grija de sanatatea voastra.

Displazia de col uterin (Displazia cervicala, CIN)

Ce este displazia de col uterin (displazia cervicala)?

Displazia cervical (displazia de col uterin) este un termen care descrie apariia de celule anormale pe suprafaa colului uterin. Colul uterin reprezint partea inferioar a uterului, care ptrunde n vagin.

Displazia cervical (displazia de col uterin) este un termen care descrie apariia de celule anormale pe suprafaa colului uterin. Colul uterin reprezint partea inferioar a uterului, care ptrunde n vagin.

 Displazia cervical (displazia de col uterin) se clasific n: - displazia cervical uoar - displazia cervicala moderata - displazia cervicala severa

 Displazia cervical (displazia de col uterin) n sine nu este grav, dar este considerat o stare precanceroas. Dac nu este tratat, displazia cervical poate evolua ctre o form precoce de cancer, denumit carcinom in situ, iar apoi ctre cancer de col uterin (cancer cervical) invaziv.

 . Evoluia displaziei cervicale ctre cancer se face lent, ntr-o perioad de 10 ani sau chiar mai mult Displazia cervical (displazia de col uterin) poate fi depistat prin testul Papanicolaou, cel mai important test pe care o femeie l poate face pentru a preveni cancerul de col uterin.

 Cea mai frecvent form de displazie cervical ntlnit este displazia cervical uoar. 70 % din aceste cazuri se vindec spontan, adic esutul colului uterin se normalizeaz fr tratament. Displazia cervicala moderata si severa nu se vindec de regul spontan i prezint o rat mai crescut de evoluie ctre cancer

Simptomele displaziei de col uterin

Displazia cervical (displazia de col uterin) nu produce nici un simptom; prin urmare, screening-ul regulat i diagnosticul precoce sunt importante. Dac apar simptome, acestea se datoreaz unei infecii asociate. Unele femei pot semnala spotting sau mic sngerare dup contactul sexual.

 Depistarea i tratarea displaziei cervicale este esenial pentru a preveni cancerul de col uterinDisplazia cervical (displazia de col uterin) poate apare la orice vrst, dar incidena cea mai crescut se ntlnete la femeile cu vrste ntre 25-35 ani

Displazia cervical (displazia de col uterin) poate apare la orice vrst, dar incidena cea mai crescut se ntlnete la femeile cu vrste ntre 25-35 ani

 Majoritatea cazurilor de displazie cervical se vindec printr-un tratament adecvat i o monitorizare ulterioar riguroas. Netratate, 30-50 % din cazurile de displazie cervical pot evolua ctre cancer de col uterin (cancer cervical)

Prognosticul displaziei cervicale

Aproximativ 70 % din cazurile de displazie cervical uoar se remit spontan, iar majoritatea displaziilor cervicale se vindec n urma unui tratament i al unei monitorizri adecvate Netratate, 30-50 % din cazurile de displazie cervical pot evolua ctre cancer de col uterin. Riscul de cancer este maxim pentru cazurile de displazie sever (CIN III) netratate

Orice displazie cervical tratat poate reapare. Riscul de recidiv ntr-o via este de 20 %

Factorii de risc pentru displazia de col uterin

Principalii factori de risc asociai displaziei de col uterin sunt - partenerii sexuali multipli - debutul precoce al vieii sexuale, sub vrsta de 18 ani - natere la vrst tnr, sub 16 ani - fumatul - bolile cu transmitere sexual (BTS), n special infecia HPV i infecia HIV

alimentaia nesntoas, srac n vitamine i acid folic - anticoncepionalele orale, indirect, prin expunerea crescut la bolile cu transmitere sexual (datorit neutilizrii prezervativului)

 Organizaia Mondial a Sntii (OMS) a concluzionat urmtoarele cu privire la legtura dintre infecia HPV si displazia de col uterin: anumite tulpini ale HPV produc cancer de col uterin (cancer cervical) tulpinile HPV prezente cel mai frecvent n leziunile precanceroase ale colului uterin (displazia de col uterin) i n cancerul de col uterin sunt tipurile HPV 16 i 18

alte tulpini HPV cu potential malign (canceros) crescut sunt tipurile 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 i 68 Impreun, toate tulpinile HPV menionate mai sus sunt responsabile de aproximativ 90 % din leziunile canceroase i displaziile de col uterin.

 Infecia HPV netratat poate conduce la displazie cervical recidivant sau persistent. Este aproape unanim acceptat faptul c infecia HPV reprezint principala cauz a modificrilor celulare care conduc la displazie cervical.

Cum se stabileste diagnosticul de displazie cervicala?

Testul Papanicolaou. Testul Papanicolaou este cea mai important investigaie diagnostic pentru depistarea displaziei cervicale. Testul Papanicolaou nu este sigur in proportie de 100 % El poate da rezultate incorecte n circa 15-25 % din cazuri si poate omite un cancer de col uterin n circa 5 % din cazuri. Dac testul Papanicolaou evideniaz celule atipice (anormale), medicul i poate recomanda teste suplimentare.

 Testul HPV. Datorit asocierii ntre virusul papiloma uman (HPV) i cancerul de col uterin (cancerul cervical), testul HPV reprezint urmtoarea etap diagnostic la o femeie cu un test Papanicolaou anormal. Testul HPV evideniaz materialul genetic al HPV (AND-ul HPV) n interiorul celulelor cervicale (ale colului uterin).

 Dac testul HPV este pozitiv pentru o tulpin HPV cu risc nalt, este probabil vorba de o leziune precanceroas. Dac testul HPV este negativ pentru o tulpin HPV cu risc nalt, este probabil vorba de o leziune benign (necanceroas)

 Colposcopia In funcie de severitatea displaziei cervicale, a rezultatelor la testul HPV i prezenei altor factori de risc, colposcopia reprezint etapa diagnostic urmtoare n displazia cervical Colposcopia este indicat atunci cnd celulele cervicale (celulele colului uterin) sunt cu certitudine anormale. Dac colposcopia evideniaz celule anormale, de regul se efectueaz o biopsie

 Biopsia colului uterinBiopsia de col uterin (biopsia cervical) se efectueaz de obicei atunci cnd colposcopia evideniaz esut anormal. La biopsie se pot preleva unul sau mai multe fragmente de esut, n funcie de mrimea esutului anormal decelat la colposcopie.

Stadiile displaziei de col uterin

De la introducerea testului Papanicolaou n 1943, au fost folosite mai multe clasificri ale rezultatelor acestuia. In prezent se utilizeaz 2 clasificri: sistemul Bethesda i sistemul CIN (neoplazia cervical intraepitelial, cervical intraepithelial neoplasia)

Sistemul Bethesda (sistemul ASCUS, testul Papanicolaou atipic)

Sistemul Bethesda utilizeaz termenul leziune scuamoas intraepitelial (SIL, squamous intraepithelial lesion) pentru a descrie modificrile anormale ale celulelor de pe suprafaa colului uterin. Celulele scuamoase sunt celulele subiri, plate, care se afl pe suprafaa exterioar a colului uterin.

 . Leziunea scuamoas intraepitelial survine atunci cnd celulele scuamoase normale de pe suprafaa colului uterin sunt nlocuite cu un strat de celule anormale. Aceste modificri pot fi cu grad nalt sau cu grad sczut, dup cum urmeaz:

 ASCUS (celule scuamoase atipice cu semnificaie nedeterminat, atypical squamous cells of undetermined significance) reprezint o modificare la limit (borderline), cu cteva celule anormale

 LGSIL (leziune scuamoas intraepitelial cu grad sczut, low-grade squamous intraepithelial lesion) reprezint o displazie cervical uoar i modificri celulare uoare asociate cu HPV (virusul papiloma uman)

 HGSIL (leziune scuamoas intraepitelial cu grad nalt, high-grade squamous intraepithelial lesion) reprezint displazie cervical moderat sau sever, leziune precanceroas sau carcinom in situ (cancer preinvaziv care cuprinde doar celulele de suprafa)

Sistemul CIN
Neoplazia cervical intraepitelial (CIN) se refer la proliferarea unor celule noi, anormale. Intraepitelial se refer la straturile celulare superficiale. Sistemul CIN clasific numeric gradele anormalitilor celulare: CIN 1 (CIN I) este gradul cel mai redus iar CIN 3 (CIN III) este gradul cel mai nalt, dup cum urmeaz:

 CIN I displazie uoar; corespunde modificrii LGSIL din sistemul Bethesda CIN II displazie moderat; corespunde modificrii HGSIL din sistemul Bethesda CIN III displazie sever; corespunde modificrii HGSIL din sistemul Bethesda carcinom in-situ (CIS) cancer cervical (cancer de col uterin)

Tratamentul displaziei de col uterin

Tratamentul displaziei cervicale depinde de severitatea leziunii, de prezena sau nu a HPV (virusul papiloma uman), de factorii de risc asociai i nu n ultimul rnd, de opiunea i preferinele pacientei. In cazul ASCUS i al displaziei uoare (LSIL/CIN1), este recomandat testul HPV.

 Dac testul HPV este negativ sau deceleaz tulpini HPV cu risc sczut, se recomand repetarea testului Papanicolaou la interval de 4-6 luni, deoarece ASCUS i displazia uoar se vindec de multe ori spontan, fr tratament.

 Dac testul HPV deceleaz o tulpin HPV cu risc nalt, se recomand colposcopia i biopsia. Tratamentul ulterior depinde de rezultatul acestor investigaii suplimentare. Leziunile cervicale cu grad nalt (HSIL) necesit tratament. Exist n prezent mai multe opiuni terapeutice care permit indepartarea tesuturilor bolnave

1. electrocauterizarea (LEEP, LLETZ) 2. crioterapia 3. vaporizarea laser 4. chirurgia (conizaia) Monitorizarea dup tratament const n efectuarea de teste Papanicolaou la 3-6 luni.