SEMIOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR
SIMPTOME
 SIMPTOME PRINCIPALE

• DUREREA
• -DUREREA ESTE IMPORTANTĂ PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI ȘI TREBUIE
DEOSEBITĂ DE DUREREA DIN ALTE AFECȚIUNI.
• -ACEASTA APARE PERICORDIAL SAU RETROSTERNAL ȘI APARE DATORITĂ
SCĂDERII RAPORTULUI DE OXIGEN FAȚĂ DE NEVOILE MIOCARDULUI.
• -ACEST TIP DE DURERE CU SEDIUL ÎN ZONA PERICORDIALĂ SAU
RETROSTERNALĂ ESTE SPECIFICĂ ÎN CARDIOPATIA ISCHIENICĂ.
• IRADIEREA
• -CLASICĂ: APARE CĂTRE NIVELUL UMĂRULUI ȘI BRAȚULUI STÂNG,CUPRINDE
INCLUSIV ULTIMELE DOUĂ DEGETE ALE MÂINII STÂNGI.
• -ATIPICĂ: APARE ÎN ZONA OCCIPITALĂ,MANDIBULARĂ,ZONA EPIGASTRICĂ
(STOMAC).
 SIMPTOME SECUNDARE

• TAHICARDIA
• -REPREZINTĂ CREȘTEREA FRECVENȚEI CARDIACE ȘI ESTE ÎNTÂLNITĂ ÎN INSUFICIENȚA
CARDIACĂ ȘI TULBURĂRILE DE RITM CARDIAC.
• EDEMUL CARDIAC
• -REPREZINTĂ INFILTRAREA SEROASĂ LA NIVELUL ȚESUTULUI SUBCUTANAT.
• -PIELEA CU EDEM ESTE LUCIOASĂ,CUTELE TEGUMENTARE SE ȘTERG IAR CONTURURILE
OSOASE DISPAR.
• -TEGUMENTUL ÎȘI PIERDE ELASTICITATEA IAR LA APĂSAREA CU DEGETUL RĂMÂNE UN TIMP
AMPRENTA
• EDEMUL APARE INIȚIAL LA MEMBRELE INFERIOARE PENTRU PACIENȚI MOBILI SAU ÎN ZONA
SACRATĂ PENTRU PACIENȚI IMOBILIZAȚI.
• EDEMUL CUPRINDE TREPTAT ABDOMENUL FORMÂND LICHID DE ASCITĂ.
• -ÎN FORMA SEVERĂ CUPRINDE CAVITATEA TORACICĂ ȘI APARE EDEMUL
PULMONAR.
•
• -ÎN ACEST STADIU SPUNEM CĂ EDEMUL SE GENERALIZEAZĂ ASTFEL
DENUMINDU-SE ANASARCĂ.
• -EDEMUL APARE DATORITĂ SCĂDERII DEBITULUI CIRCULATOR ÎN SECTORUL
VENOS.
• ASPECT
• -ESTE PALID,MOALE ȘI NEDUREROS LA PALPARE.
• -DACĂ ESTE NEGLIJAT POT SĂ APARĂ FISURI TEGUMENTARE ȘI SUPRAINFECTAREA ASTFEL
ACESTA DEVININD ROȘU ȘI FOARTE DUREROS.
•
• TIPURI DE EDEME
• 1)CARDIAC: APARE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE.
• 2)RENAL: APARE LA NIVELUL FEȚEI.
•
 SIMPTOME MAJORE

• DUREREA PRECORDIALĂ ( DP)

• DP ESTE DE ORIGINE CARDIACĂ SAU EXTRACARDIACĂ.
• DUREREA PRECORDIALĂ DE ORIGINE CARDIACĂ :
• 1. ORGANICĂ – LEZIUNI ALE CORDULUI ȘI VASELOR MARI
• 2. FUNCȚIONALĂ – VEGETATIVĂ
• DUREREA PRECORDIALĂ DE NATURĂ ORGANICĂ
• INSUFICIENȚA CORONARIARĂ – NECONCORDANȚA DINTRE NEVOILE ÎN OXIGEN ALE MIOCARDULUI ȘI
IRIGAȚIA EFECTIVĂ PE CARE O POATE ASIGURA SISTEMELOR ARTERELOR CORONARE. REZULTATUL
ESTE O INSCHEMIE A MIOCARDULUI, ÎN CURSUL CĂREIA PROCESELE BIOCHIMICE DESFĂȘURATE
DETERMINĂ APARIȚIA UNOR METABOLIȚI PATOLOGICI ȘI ACIDOZEI LOCALE, CARE CONSTITUIE
STIMULII CHIMICI AI DURERII. DEOARECE DP ESTE CUNOSCUTĂ SUB NUMELE DE ANGINĂ PECTORALĂN
PENTRU TOATE DURERILE PRODUSE PRIN MECANISMUL INSUFICIENȚEI CORONARIENE SE FOLOSEȘTE
TEREMENUL GENERAL DE DURERI ANGINOASE. ACESTE DURERI ANGINOASE SE ÎNTÂLNESC ÎN:
• ANGINA PECTORALĂ
• INFARCTUL MIOCARDIC
• SINDROAMELE CORONARIENE INTERMEDIARE
• DUREREA DIN ANGINA PECTORALĂ – ARE SEDIUL PRECORDIAL SAU
RETROSTERNAL, IRADIAZĂ ÎN UMĂRUL STÂNG, MEMBRUL SUPERIOR STÂNG, PE
MARGINEA INTERNĂ A BRAȚULUI, ANTEBRAȚULUI ȘI ULTIMELE DOUĂ DEGETE
ALE MÂINII STÂNGI, CARACTER CONSTRICTIV ( CA O GHEARĂ), SE
ACOMPANIAZĂ DE ANXIETATE ( SENZAȚIE DE MOARTE IMINENTĂ), APARE DE
REGULĂ LA EFORT, ARE O DURATĂ SCURTĂ ( 3-5 MINUTE, NU DEPĂȘEȘTE 20 DE
MINUTE) ȘI CEDEAZĂ LA REPAUS ȘI LA ADMINISTRAREA SUBLINGIALĂ DE
NITROGLICERINĂ.
• DUREREA DIN INFARCTUL MIOCARDIC – ARE ACELEAȘI CARACTERE GENERALE CA ȘI
DUREREA DE ANGINĂ PECTORALĂ, ÎNSĂ INTENSITATEA ȘI DURATA SUNT MAI MARI (
PESTE 30 DE MINUTE) ȘI NU SE CAMEAZĂ LA REPAUS SAU LA ADMINISTRAREA DE
NITROGLICERINĂ ( CEDEAZĂ LA MORFINĂ).
• DUREREA DIN SINDROAMELE CORONARIENE INTERMEDIARE – ARE CARACTERE
„INTERMEDIARE” ÎNTRECELE ALE ANGINEI PECTORALE DE EFORT ȘI CELE ALE
INFARCTULUI MIOCARDIC
• DURERILE ANGINOASE ÎN ALTE CADIOPATII – STENOZA AORTICĂ
• DURERILE ANGINOASE DIN UNELE STĂRI CIRCULATORII FUNCȚIONALE ( ANGINA
PECTORALĂ “FUNCȚIONALĂ”) – ANEMIILE SEVERE ( PRODUC SCĂDEREA
CONȚINUTULUI ÎN OXIGEN AL SÂNGELUI ), TAHICARDIA PAROXISTICĂ ( DETERMINĂ
REDUCEREA RELATIVĂ A DEBITULUI CARDIAC)
• DURERILE TORACICE DE TIP ANGINOS SUNT RAREORI DESCRISE LA COPIL ŞI
DOAR ÎN UNELE CARDIOPATII OBSTRUCTIVE CARE SE ÎNSOȚESC DE CREŞTEREA
TENSIUNII ARTERIALE DE ASUPRA OBSTACOLULUI (SUPRAÎNCĂRCARE DE
PRESIUNE) CA DE EXEMPLU ÎN STENOZA AORTICĂ, STENOZA PULMONARĂ,
BOALA VASCULARĂ OBSTRUCTIVĂ PULMONARĂ. ÎN MOD OBIŞNUIT, SEDIUL
DURERII ESTE SUBSTERNAL, ÎMBRACĂ CARACTER CONSTRICTIV, NU IRADIAZĂ ŞI
CEDEAZĂ RAPID LA REPAOS. DURERILE LA MEMBRELE INFERIOARE, DUPĂ UN
EFORT IMPORTANT SE ÎNTÎLNESC LA COPIII CU COARCTAȚIE DE AORTĂ.
CIANOZA DE TIP CARDIAC ESTE CENTRALĂ, APARE CÂND HEMOGLOBINA
REDUSĂ DEPĂŞEŞTE 5% ŞI SE POATE ACCENTUA LA EFORT. ACROCIANOZA ESTE
POSIBILĂ LA NOU-NĂSCUȚII ÎN CAZ DE HIPOTERMIE
• DP DIN PERICARDITĂ ACUTĂ - APARE INSIDIOS, ESTE CA O ARSURA, PRESIUNE SURDA,
IRADIAZA SPRE GAT, UMERI SAU FOSELE SUPRACLAVICULARE. ESTE INSOTITA DE
FRECATURA PERICARDICA SI CEDEAZA LA APLECAREA TORACELUI ANTERIOR.
PERICARDITA POATE PRODUCE DURERE IN CATEVA LOCALIZARI. DEOARECE PARTEA
CENTRALA A DIAFRAGMEI PRIMESTE TERMINATII NERVOASE SENZORIALE DIN NERVUL
FRENIC, DUREREA APARUTA DIN PERICARDUL PARIETAL INFERIOR SI PILIERUL
CENTRAL AL DIAFRAGMEI ESTE SIMTITA IN MOD CARACTERISTIC IN UMAR, MARGINEA
TRAPEZULUI SI GAT
• DP DIN BOLILE AORTEI – POT FI DE TIPUL ANGINEI PECTORALE SAU SUB FORMA UNOR
DURERI ATROCE CARE IRADIAZĂ ÎN SPATE, DE-A LUNGUL COLOANEI VERTEBRALE, ÎN
ANEVRISMUL DISECAUT AL AORTEI
• DUREREA PRECORDIALĂ DE NATURĂ “FUNCȚIONALĂ”
• APARE ÎN STERILE DE NEVROZĂ, ÎN ABSENȚA ORICĂREI CARDIOPATII. SE
PREZINTĂ CA O ÎNȚEPĂTURĂ LOCALIZATĂ PUNCTIFORM LA APEX, DE FOARTE
SCURTĂ DURATĂ ( CÂTEVA SECUNDE), FĂRĂ LEGĂTURĂ CU EFORTUL FIZIC,
APĂRÂND OBIȘNUIT ÎN STĂRI DE EMOȚIE SAU DE SURMAIAJ ȘI FIIND ÎNSOȚITĂ
DE ALTE SIMPTOME MAJORE ALE NEVROZEI ( IRITABILITATE, CEFALEE,
INSOMNIA, ASTENIE ETC)
• DUREREA PRECORDIALĂ DE ORIGINE EXTRACARDIACĂ
•
• AFECȚIUNI ALE STRUCTURILOR PERETELUI TORACIC – TEGUMENTELE ( ZONA
ZOSTER), MUȘCHI (MIOZITE, MIALGII), NERVI ( NEVRALGII INTERCOSTALE),
COASTE ( FRACTURI), ARTICULAȚII ( ARTRITE ȘI ARTROZE). DP DIN ACESTE
AFECȚIUNI PREZINTĂ URMĂTOARELE CARACTERISTICI:
• SUNT INFLUENȚATE DE MIȘCĂRILE RESPIRATORII
• SE EXARCEBEAZĂ LA APĂSAREA REGIUNII DUREROASE
• SE EXTIND,DESEORI, ȘI ÎN AFARA REGIUNII PRECORDIALE
• AFECȚIUNILE COLOANEI VERTEBRALE DORSALE ( SPINDILOTA, SPONDILOZA,
HERNIA DE DISC). DP PREZINTĂ ACELEAȘI CARACTERE DESCRISE ȘI LA PUNCTUL
I
• AFECȚIUNILE PLEURO-PULMONAE ( PLEURITA, PLEUREZIA STÂNGĂ,
PNEUMOPATIA ACUTĂ, INFARCTUL PULMONAR STÂNG) POT DETERMINA DP, DAR
ACESTEA AU CARACTERE DE JUNGHI, SUNT EXACERBATE DE MIȘCĂRILE
RESPIRATORII ȘI DUREAZĂ MAI MULT (ZILE), ÎN PLUS EXISTĂ ALTE SEMNE ALE
AFECȚIUNII P,EURO-PULMONARE
• AFECȚIUNILE DIGESTIVE – ESOFAGITA ȘI HERNIA HIATALĂ SE ÎNSOȚESC DE
DURERI RETROSTERNALE, CU CARACTER DE ARSURĂ (PIROZIS), ULCERUL
GASTRIC, LILIAZA BILIARĂ ȘI PANCREATITA ACUTĂ POT DETERMINA DURERI CU
IRADIERE ÎN REGIUNEA PRECORDIALĂ.
 PALPITAȚIILE

• PALPITAȚIILE SUNT EXPRESIA DISRITMIEI CARDIACE, ORGANICE SAU FUNCȚIONALE.

ELE POT SĂ FIE GENERATE DE O DISTONIE NEURO-VEGETATIVĂ, DE UNELE STĂRI
FUNCȚIONALE ŞI, MAI RAR LA COPIL, DE UN SUBSTRAT LEZIONAL ORGANIC. DURERILE
PRECORDIALE SUNT ALARMANTE PENTRU BOLNAV, ELE SE POT MANIFESTA SUB
FORMĂ DE:
• • ÎNȚEPĂTURI,
• • CARDIALGII,
• • PRESIUNE,
• • ARSURĂ,
• • CONSTRICȚIE TORACICĂ
• ALTE SIMPTOME:

• HEPATALGIA – DURERE DE FICAT

• SIMPTOMELE PULMONARE –

• EPISTAXISUL – SÂNGERARE NAZALĂ

• RĂGUȘEALA

• SIMPTOMELE DIGESTIVE

• TULBURĂRI AUDITIVE

• TULBURĂRI DE VEDERE

• TULBURĂRILE SOMNULUI

• CEFALEE

•
VĂ MULȚUMESC!