ANAMNEZA

TOADER IONELA ROXANA, I C

Anamneza reprezintă ansamblul informațiilor obținute de la pacient în legătură cu boala sa. Este o parte extrem
de importantă a examenului clinic, estimându-se că jumătate sau chiar mai mult din datele necesare diagnosticului
sunt obținute în această etapă. Anamneza incompletă poate fi o cauză importantă a erorilor de diagnostic.
Principiile anamnezei Dificultăţile în realizarea anamnezei
 Condiţii corespunzătoare;  Bolnavul logoreic;
 Respectarea regulilor deontologice ale comunicării  Bolnavul timid, interiorizat;
medic-bolnav;  Bolnavul meticulos;
 Caracter metodic şi exhaustiv;  Bolnavul revendicativ, critic;
 Medicul să se adapteze mediului social și nivelului  Bolnavul ”informat”;
cultural al interlocutorului său;  Bolnavul ”interesat”;
 Imperativul verificării informaţiilor;  Bolnavul vârstnic;
 Reluare şi completare după examenul obiectiv;  Bolnavul inteligent;
 Valorificare psihoterapeutică – Încrederea în medic;  Bolnavul familiarizat cu internetul (e-
 Complianţa bolnavului; Patient).
 Optimism;
 Individualizarea conduitei;
 Atitudini dăunătoare: indiferența, superficialitatea,
aroganţa, ironia și bruscarea pacientului;
 Medicul trebuie să reţină informațiile furnizate de
pacient.
Etapele anamnezei
 Motivele prezentării sau internării - cuprind principalele elemente simptomatice sau fapte descinzând din
auto-observarea bolnavului până în momentul adresării pentru examinare medicală (internare, consultație
ambulatorie, evaluare periodică, motive administrative, sistematizate, ierarhizate în funcţie de gravitate);
 Istoricul suferinței - trebuie să marcheze elementele reprezentative referitoare la circumstanţele, plasarea în
timp, secvenţa instalării şi modalităţile evolutive ale simptomelor pentru care bolnavul solicită consultul
medical. Este un capitol esenţial în economia volumului datelor de ordin anamnestic. Concret, în istoricul bolii
trebuie precizate: data şi modul de debut al bolii, circumstanţele de apariţie, cronologia, localizarea,
intensitatea şi evoluţia simptomelor, consultaţiile, tratamentul şi internările anterioare.
 Antecedentele personale fiziologice - se adresează în primul rând persoanelor de sex feminin și cuprind date
despre funcția genitală: data instalării ciclului menstrual sau menarha, tulburările de ciclu, regularitatea și
cantitatea sa, prezenţa unor fenomene însoțitoare etc. În absenţa ciclului menstrual, trebuie precizate unele date
despre menopauză: momentul instalării şi eventualele tulburări. Alte elemente se referă la numărul de sarcini,
nașteri, la avorturile spontane sau provocate, la folosirea unor medicamente anticoncepționale.
 Antecedentele personale patologice -cuprind bolile de care a suferit în trecut pacientul. Acestea pot să aibă
importanță, întrucât pot avea legătură cu suferința actuală sau creează un teren special pentru aceasta. În mod
deosebit, trebuie insistat asupra condițiilor care sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare -
hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia sau pentru bolile hepatice - hepatite acute virale etc. Din aceeaşi
categorie a antecedentelor patologice fac parte şi intervenţiile chirurgicale sau traumatismele majore care au
necesitat internare.
 Antecedentele heredo-colaterale - interesează şi vor fi menţionate boli ale părinţilor, celorlalţi membri ai
familiei şi rudelor apropiate. În acest cadru se au în vedere afecţiuni cu transmitere strict genetică, cu
predispoziţie genetică şi boli care apar în agregări familiale raportate riscului de contagiune, valenţelor
patogenetice ale obiceiurilor alimentare comune sau potenţialului patogenetic al condiţiilor de microclimat.
 Condițiile de viață și muncă sau stilul de viață - au semnificaţie diferenţiată din perspectiva riscurilor
potenţiale asupra stării de sănătate. Dintre condiţiile de viaţă se vor menţiona cele referitoare la
comportamentul alimentar individual, particularităţile microclimatului locuinţei şi statutul emoţional în
familie. Fumatul şi obiceiul consumului prelungit şi/sau excesiv de alcool vor fi investigate şi menţionate
distinct. Condiţiile de muncă vor fi consemnate considerând aceleaşi raţionamente referitoare la elementele de
risc potenţial: microclimat, poziţii defectuoase, materii prime şi materiale toxice.