P. 1
PATOLOGIA CHIRURGICALA A DIAFRAGMULUI

PATOLOGIA CHIRURGICALA A DIAFRAGMULUI

|Views: 236|Likes:
Published by Mirela Patru

More info:

Published by: Mirela Patru on Jan 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2014

pdf

text

original

PATOLOGIA CHIRURGICALA A DIAFRAGMULUI Anatomie

Diafragmul = sept transversal care desparte cavitatea abdominala de cavitatea toracica  muschi inspirator Patologia diafragmului  eventratii  ascensionarea viscerelor abdominale in torace,  diafragm relaxat dar integru  hernii  traversarea diafragmului de catre viscerele abdominale embrionare castigate traumatice Herniile hiatusului esofagian Definitie Patrunderea permanenta sau intermitenta a stomacului prin hiatusul esofagian in torace, respectiv mediastinul posterior Anatomie  Elemente anatomice participante la H.H.  inelul hiatal pilier drept pilier stang  esofagul terminal membrana Leimer Bertelli ligamentul gastro-frenic mezoesofagul posterior crosa coronarei gastrice pars condensa a micului epiploon nervii vagi fibrele Rouget, Juvara  fornixul gastric Fiziologie Functia anti-reflux  bariera anatomica  unghiul Hiss - valvula lui Gubarov  rozeta mucoasa eso-gastrica  pilierul drept  fibrele musculare oblice  Bariera functionala  presiunea abdominala pozitiva (10-15 cm H2O) exercitata asupra esofagului abdominal  sfincterul esofagian inferior  clearance-ul esofagian (peristaltica)

1

adenomul de prostata. pirozis regurgitatii alimentare dureri epigastrice sindromul postural . prolaps mucos antral  factori de ordin general si endocrine hipotiroidie.h.tip III  Sweet.H.5 cm H2O) Fiziopatologie Hernia = slabirea mijloacelor de fixare   Refluxul gastro-esofagian  slabirea barierei anatomice  alterarea mecanismelor functionale antireflux Clasificare  Akerlund. constipatie cronica.tip II esogastrice . tuse nocturna. cu brahiesofag Etiopatogenie  toate varstele  congenitala . astm tulburari cardiace sughit  semne ale complicatiilor herniei anemia.H. 1952 H.copii  dobandita .G. hemoragia digestiva Explorari paraclinice  Ex. tehnica corecta 2 . mixte H.E. 1926 brahiesofag congenital . afectiuni hepatice. paraesofagiene Tablou clinic  Simptomatologie polimorfa: asimptomatica .H.semnul siretului  semne datorate volumului herniei infectii intercurente. ateroscleroza  largirea orificiului hiatal . dureri abdominale cronice  factori care cresc presiunea intragastrica stenoza piloric.h.H.tip I paraesofagiene . hiperfoliculinemie.adult  slabirea mijloacelor de fixare  factori care cresc presiunea intra-abdominala obezitate. de alunecare H. presiunea esofagiana negativa !! (. hipertrofia de pilor. radiologic  indispensabil. dispnee continua.completa  semne de R. de derulare paraesofagiana H.

cisapride. endoscopic ascensiunea liniei Z semne de esofagita peptica  pH-metria esofagiana pH > 5  testul Bernstein Evolutie. ax mare vertical cardia intratoracic.HH de alunecare opacitate deasupra diafragmului de dimensiuni variabile. strangularea  complicatii extradigestive pulmonare cardiace Tratament medical  se adreseaza R.E. la polul superior al opacitatii  HH prin derulare opacitate latero-esofagiana stanga cardia intraabdominal  semne indirecte distensia esofagului terminal cu margini sinuoase forma conica a regiunii subcardiale pliurile mucoasei convergent spre catre orificiul hiatal disparita unghiului His hipertonie antrala Explorari paraclinice  Ex. reglan  reducerea aciditatii RGE alcalinizare blocanti H2 inhibitorii pompei de protoni Tratament chirurgical Indicatii  3 . Complicatii  NU se vindeca spontan  complicatii ale refluxului esofagita peptica ulcerul esofagian endobrahiesofagul Barret stenoza esofagiana sangerarea  complicatii date de volumul herniei incarcerarea. cantitativ cura de postura reducerea greutatii medicamente prokinetice: metoclopramid. si complicatiilor lui  masuri pentru reducerea RGE regimul alimentar calitativ.G.

h. datorata unor dereglari in sistemul de coordonare a motilitatii cardiei Etiopatogenie rara F=B teoria achalaziei (Hurst) = asinergie.G. paraesofagiene) Cale de abord  toracica  abdominala  mixa  Procedee folosite  Lortat-Jacob  fundoplicaturi  hemivalva tuberozitara anterioara Dorr  hemivalva tuberozitara posterioara Toupet  hemivalva anterioara+posterioara Nissen  gastropexiile PATOLOGIA CHIRURGICALA A ESOFAGULUI ACHALAZIE Definitie          Tulburare functionala a esofagului inferior asociata cu dilatarea si hipertrofia esofagului toracic. mari ± complicatii (incarcerare. H. asociate cu ulcer. disinergie la nivelul SEI cu lipsa relaxarii acestuia absenta sau distrugerea plexurilor nervoase intramurale Meissner si Auerbach la diferite niveluri Anatomie patologica Macroscopic dilatatie ± alungire staza intraluminala leziuni inflamatorii secundare 4 . litiza biliara Tratament chirurgical Obiective  reducerea herniei  repozitionarea si fixarea esofagului abdominal in abdomen  rezectia sacului (h.     esecul tratamentului de R.H.G.E.H. dependenta de tratament medical complicatiile R. strangulare) H.E.

aspect in fulgi de zapada stramtorarea jonctiunii eso-gastrice radacina de ridiche lipsa de transmitere a peristalticii in 1/3 inferioara mega-dolico-esofag in soseta. 30-40 ani Disfagia intermitenta capricioasa paradoxala intensitate variabila de lunga durata regurgitatiile durerile epigastrice hipersalivatia starea generala buna timp indelungat simptome datorate dilatatiei esofagului senzatie de asfixie. tuse.                                    Microscopic hipertrofia musculaturii inflamatie alterari ale integritatii plexurilor nervoase Tablou clinic Femei. Prognostic esofagita cancerul esofagian   5 . pulmonara dilatarea mediastinului Tranzitul baritat esofagian dilatarea esofagului. disinergie SIE Diagnostic diferential cancerul esofagian esofagita peptica stenozanta megaesofagul functional disfagia sideropenica disfagia luxoria Evolutia. staza . Endoscopia digestiva superioara lichid de staza + resturi alimentare esofagita inflamatorie cardia permite pasajul endoscopului Manometria esofagiana in formele precoce tulburarile peristalticii esofagiene. complicatii pulmonare Explorari paraclinice Rx.

Nissen) complicatii RGE stenoza reziduala esofagita  simpaticotomii inalte sau joase  anastomoze eso-gastrice  rezectii esogastrice  cardioplastii ESOFAGITELE ACUTE . adolescenti ingestie voluntara de acide.caustice .peptice Esofagitele acute caustice Etiologie    tineri. copii. fenoli gravitatea 6 . complicatii infectioase abcese pulmonare infectii bronho-pulmonare Tratament regim alimentar tratament medical anticolinergice (prostigmin. alcaline. miostin) sedative blocanti de calciu (nifedipina) derivati nitriti tratament dilatator chirurgical Indicatii simptomatologie jenanta megaesofag esecul tratamentului dilatator                  preferinta bolnavului Tratament chirurgical  esocardiomiotomia extramucoasa Heller clasic sau laparoscopic + procedeu antireflux (Dorr.

escara  Evolutia leziunilor faza de hiperemie . radiologic faza acuta ingustarea lumenului pe distante mari fara delimitare fata de zonele normale 7 .esofagita coroziva Faza a II-a . cantitate. de remisiune.   substanta ingerata concentratia cantitatea Anatomie patologica Leziunile . obstructiva stare de soc faza a II-a dupa 5-6 zile eliminarea zonelor necrotice ameliorarea sindromului esofagian faza a III-a insidios incepand din a 3-a saptamana reaparitia sindromului esofagian cu accentuare progresiva fistule esotraheale sau esobronsice Ex.I.R. concentratie.pana la 10-12 zile faza de granulatie .12-30 zile faza de cicatrizare . durata de  contact baza .dupa 30 zile Tablou clinic    Faza I .de stenoza Tablou clinic faza I               Sindrom esofagian acut.de latenta.imediata faza necrotica . paraclinic Ex.necroza acizi . sau acalmie inselatoare Faza a III-a .A.caracter diferit in functie de natura. brutal leziuni evidente la nivel oro-faringian hipersalivatie tulburari respiratorii .

intestin subtire. in special al portiunii imediat de deasupra cardiei produse de actiunea sucului gastric asupra mucoasei esofagiene Etiopatogenie refluxul gastro-esofagian  modificari anatomice  hernii hiatale  brahiesofag congenital  interventii chirurgicale  malpozitii cardiotuberozitare  perturbarea mecanismelor fiziologice anti-reflux  clearance-ul esofagian  sfincterul esofagian inferior 8 . Amza-Jianu Esofagita peptica  Leziuni inflamatorii le esofagului inferior. faza de stenoza  segmente stricturale alternand cu dilatatii suprastenotice Tratament  Faza de esofagita neutralizarea substantei corozive combaterea socului prevenirea si combaterea infectiei alimentatia parenterala gastrostomie temporara de alimentatie dilatatii precoce  Faza de granulare dilatatii cortizonice  Faza de stenoza dilatatii progresive din a 30-a zi pana la 6 luni gastrostomie de alimentatie Tratament chirurgical     Indicatia operatorie stenoze stranse sau extinse dilatatii fara rezultat sau nu se pot practica complicatii ale tratamentului dilatator  procedee tehnice  gastrostomia de alimentatie  by-pass esofagian  esofagoplastia  stomac. colon  presternal sau retrosternal  scoala Romaneasca: Gavriliu.

erozive. displazie Tablou clinic Suferinta veche. stricturi sau esofag scurt gradul V .sindrom esofagian complet Diagnostic paraclinic  Endoscopia digestiva superioara gradul I .insule ectopice de mucoasa gastrica Anatomie-patologica  Macroscopic leziuni congestive. ireversibile metaplazia mucoasei (endobrahiesofag sau esofag Barret) aspectul si extensia leziunilor in functie de severitatea si vechimea refluxului    Microscopic infiltrat inflamator.leziuni multiple necircumferentiale cu sau fara confluente gradul III .stenozante. ulceratii. ulceroase -reversibile leziuni cicatriceale . variat interpretata Simptomatologie  durerea epigastrica retrosternala  pirozisul  regurgitatiile  deglutitia dureroasa  disfagia  in faza de stenoza .eroziuni circumferentiale gradul IV .esofag Barret (insule.eroziuni cronice gr I-III cu ulcere. scleroza. benzi sau circumerential Radiografia cu bariu  refluxul gastro-esofagian  stenoza alungita la nivelul esofagului inferior  ulcer peptic (nisa)  pH-metria  refluxul acid Tratament Medical     reducerea refluxului reducerea aciditatii refluxului Dilatator Chirurgical cura herniei hiatale 9 . eroziuni. metaplazie.congestia mucoasei cu eroziune singulara sau izolata gradul II . fibroza.

esofag Barret.20%  1/3 inferioara .60%  macroscopic  forma vegetanta  forma ulceranta  forma infiltrativa  forme mixte  microscopic  epiteliom spino. toxica  leziuni mucoase  esofagita peptica stenozanta. megaesofag Anatomie-patologica  Sediul  1/3 superioara . diverticuli esofagieni. chimica. cervicali ggl celiaci  extensie sangvina 10 .sau bazocelular  adenocarcinom  sarcom Modalitati de extensie  din aproape in aproape cuprinde toate tunicile peretelui prin submucoasa in sens cranial si distal extensie la organele din vecinatate mediastin cai respiratorii hilurile pulmonare pericard vasele mari  extensie limfatica ggl. mediastinali ggl.      procedee anti-reflux rezectii esogastrice operatia Thal Cancerul esofagului Etiopatogenie Incidenta al IV-lea ca frecventa B/F = 6/1  etiopatogenie  iritatii cronice de natura mecanica.20%  1/3 mijlocie .

Claude-Bernard-Horner  ex obiectiv . disfonie. adinamie. dispnee. sialoree. tumori benigne. CT abdominal  laparoscopia exploratorie  ex. pleura Tablou clinic  Simptomatologia apare tardiv si insidios  Semne functionale  disfagia  durere cu sediul retrosternal  regurgitatii  halena fetida. sd. sughit  semne generale  stare generala alterata.  astenie. disfagie. scadere ponderala 10-15 kg  tuse.adenopatie cervicala Diagnostic  pozitiv  anamneza + examen clinic  radiografia cu bariu  endoscopia digestiva + biopsie sau brosaj  diferential  esofagita peptica stenozanta  achalazia  stenozele esofagiene cicatriceale  diverticuli esofagieni. c. adenopatia cervicala) Tratament   Radioterapie Chirurgical  metode paliative  gastrostomia  by-pass-ul esogastric  metode de exereza  esogastrectomia polara superioara  esofagectomia largita  esofagectomia totala Diverticulii esofagieni Definitie 11 .ecografie cervicala (pt. clinic . straini  extensia loco-regionala si la distanta  echoendoscopia  CT toracic  ecografie abdominala.ficat.

antispastice diverticulii de dimensiuni mari diverticulectomia pe cale tracica pt diverticuli epifrenici pe cale cervicala . interesand numai o parte din circumferinta esofagului ce apare sub forma unei pungi sacciforme inafara lumenului esofagian Clasificare dupa mecanismul de formare diverticuli de pulsiune (pseudodiverticuli) Zencker epifrenici    diverticuli de tractiune Tablou clinic descoperire intamplatoare semne subiective  disfagia  regurgitatiile  hipersalivatia Evolutie.     Dilatare circumscrisa.diverticulii Zencker     12 .Complicatii   Diverticulii de tractiune evolutie lenta. nu pun problema unui tratament chirurgical  diverticulii de pulsiune  diverticulita  hemoragii intradiverticulare  cancerizarea Tratament    pt diverticulii mici tratament conservator regim igieno-dietetic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->