PATOLOGIA CHIRURGICALA A DIAFRAGMULUI Anatomie

Diafragmul = sept transversal care desparte cavitatea abdominala de cavitatea toracica  muschi inspirator Patologia diafragmului  eventratii  ascensionarea viscerelor abdominale in torace,  diafragm relaxat dar integru  hernii  traversarea diafragmului de catre viscerele abdominale embrionare castigate traumatice Herniile hiatusului esofagian Definitie Patrunderea permanenta sau intermitenta a stomacului prin hiatusul esofagian in torace, respectiv mediastinul posterior Anatomie  Elemente anatomice participante la H.H.  inelul hiatal pilier drept pilier stang  esofagul terminal membrana Leimer Bertelli ligamentul gastro-frenic mezoesofagul posterior crosa coronarei gastrice pars condensa a micului epiploon nervii vagi fibrele Rouget, Juvara  fornixul gastric Fiziologie Functia anti-reflux  bariera anatomica  unghiul Hiss - valvula lui Gubarov  rozeta mucoasa eso-gastrica  pilierul drept  fibrele musculare oblice  Bariera functionala  presiunea abdominala pozitiva (10-15 cm H2O) exercitata asupra esofagului abdominal  sfincterul esofagian inferior  clearance-ul esofagian (peristaltica)

1

mixte H.H. afectiuni hepatice. presiunea esofagiana negativa !! (.tip I paraesofagiene . hipertrofia de pilor.completa  semne de R.H.tip III  Sweet.H. tehnica corecta 2 . hiperfoliculinemie. ateroscleroza  largirea orificiului hiatal . tuse nocturna. de derulare paraesofagiana H. hemoragia digestiva Explorari paraclinice  Ex. astm tulburari cardiace sughit  semne ale complicatiilor herniei anemia.tip II esogastrice . prolaps mucos antral  factori de ordin general si endocrine hipotiroidie.adult  slabirea mijloacelor de fixare  factori care cresc presiunea intra-abdominala obezitate. paraesofagiene Tablou clinic  Simptomatologie polimorfa: asimptomatica .H.5 cm H2O) Fiziopatologie Hernia = slabirea mijloacelor de fixare   Refluxul gastro-esofagian  slabirea barierei anatomice  alterarea mecanismelor functionale antireflux Clasificare  Akerlund. cu brahiesofag Etiopatogenie  toate varstele  congenitala . pirozis regurgitatii alimentare dureri epigastrice sindromul postural . dispnee continua. radiologic  indispensabil.semnul siretului  semne datorate volumului herniei infectii intercurente.G. constipatie cronica. dureri abdominale cronice  factori care cresc presiunea intragastrica stenoza piloric. 1926 brahiesofag congenital . 1952 H.h.E.copii  dobandita . adenomul de prostata.h. de alunecare H.

reglan  reducerea aciditatii RGE alcalinizare blocanti H2 inhibitorii pompei de protoni Tratament chirurgical Indicatii  3 .G. strangularea  complicatii extradigestive pulmonare cardiace Tratament medical  se adreseaza R. ax mare vertical cardia intratoracic. si complicatiilor lui  masuri pentru reducerea RGE regimul alimentar calitativ. endoscopic ascensiunea liniei Z semne de esofagita peptica  pH-metria esofagiana pH > 5  testul Bernstein Evolutie. la polul superior al opacitatii  HH prin derulare opacitate latero-esofagiana stanga cardia intraabdominal  semne indirecte distensia esofagului terminal cu margini sinuoase forma conica a regiunii subcardiale pliurile mucoasei convergent spre catre orificiul hiatal disparita unghiului His hipertonie antrala Explorari paraclinice  Ex.E. cantitativ cura de postura reducerea greutatii medicamente prokinetice: metoclopramid.HH de alunecare opacitate deasupra diafragmului de dimensiuni variabile. Complicatii  NU se vindeca spontan  complicatii ale refluxului esofagita peptica ulcerul esofagian endobrahiesofagul Barret stenoza esofagiana sangerarea  complicatii date de volumul herniei incarcerarea. cisapride.

asociate cu ulcer. H.h.G. dependenta de tratament medical complicatiile R.     esecul tratamentului de R. litiza biliara Tratament chirurgical Obiective  reducerea herniei  repozitionarea si fixarea esofagului abdominal in abdomen  rezectia sacului (h. strangulare) H. mari ± complicatii (incarcerare. disinergie la nivelul SEI cu lipsa relaxarii acestuia absenta sau distrugerea plexurilor nervoase intramurale Meissner si Auerbach la diferite niveluri Anatomie patologica Macroscopic dilatatie ± alungire staza intraluminala leziuni inflamatorii secundare 4 .E.H.H.G. paraesofagiene) Cale de abord  toracica  abdominala  mixa  Procedee folosite  Lortat-Jacob  fundoplicaturi  hemivalva tuberozitara anterioara Dorr  hemivalva tuberozitara posterioara Toupet  hemivalva anterioara+posterioara Nissen  gastropexiile PATOLOGIA CHIRURGICALA A ESOFAGULUI ACHALAZIE Definitie          Tulburare functionala a esofagului inferior asociata cu dilatarea si hipertrofia esofagului toracic.E. datorata unor dereglari in sistemul de coordonare a motilitatii cardiei Etiopatogenie rara F=B teoria achalaziei (Hurst) = asinergie.

30-40 ani Disfagia intermitenta capricioasa paradoxala intensitate variabila de lunga durata regurgitatiile durerile epigastrice hipersalivatia starea generala buna timp indelungat simptome datorate dilatatiei esofagului senzatie de asfixie. tuse. pulmonara dilatarea mediastinului Tranzitul baritat esofagian dilatarea esofagului. staza . Prognostic esofagita cancerul esofagian   5 .aspect in fulgi de zapada stramtorarea jonctiunii eso-gastrice radacina de ridiche lipsa de transmitere a peristalticii in 1/3 inferioara mega-dolico-esofag in soseta. complicatii pulmonare Explorari paraclinice Rx. Endoscopia digestiva superioara lichid de staza + resturi alimentare esofagita inflamatorie cardia permite pasajul endoscopului Manometria esofagiana in formele precoce tulburarile peristalticii esofagiene. disinergie SIE Diagnostic diferential cancerul esofagian esofagita peptica stenozanta megaesofagul functional disfagia sideropenica disfagia luxoria Evolutia.                                    Microscopic hipertrofia musculaturii inflamatie alterari ale integritatii plexurilor nervoase Tablou clinic Femei.

peptice Esofagitele acute caustice Etiologie    tineri. miostin) sedative blocanti de calciu (nifedipina) derivati nitriti tratament dilatator chirurgical Indicatii simptomatologie jenanta megaesofag esecul tratamentului dilatator                  preferinta bolnavului Tratament chirurgical  esocardiomiotomia extramucoasa Heller clasic sau laparoscopic + procedeu antireflux (Dorr. alcaline.caustice . copii. adolescenti ingestie voluntara de acide. fenoli gravitatea 6 . complicatii infectioase abcese pulmonare infectii bronho-pulmonare Tratament regim alimentar tratament medical anticolinergice (prostigmin. Nissen) complicatii RGE stenoza reziduala esofagita  simpaticotomii inalte sau joase  anastomoze eso-gastrice  rezectii esogastrice  cardioplastii ESOFAGITELE ACUTE .

radiologic faza acuta ingustarea lumenului pe distante mari fara delimitare fata de zonele normale 7 .de stenoza Tablou clinic faza I               Sindrom esofagian acut. concentratie.imediata faza necrotica .A. brutal leziuni evidente la nivel oro-faringian hipersalivatie tulburari respiratorii .escara  Evolutia leziunilor faza de hiperemie .esofagita coroziva Faza a II-a .12-30 zile faza de cicatrizare .I.de latenta.pana la 10-12 zile faza de granulatie . sau acalmie inselatoare Faza a III-a .R.necroza acizi . paraclinic Ex. cantitate. obstructiva stare de soc faza a II-a dupa 5-6 zile eliminarea zonelor necrotice ameliorarea sindromului esofagian faza a III-a insidios incepand din a 3-a saptamana reaparitia sindromului esofagian cu accentuare progresiva fistule esotraheale sau esobronsice Ex. de remisiune.caracter diferit in functie de natura. durata de  contact baza .dupa 30 zile Tablou clinic    Faza I .   substanta ingerata concentratia cantitatea Anatomie patologica Leziunile .

Amza-Jianu Esofagita peptica  Leziuni inflamatorii le esofagului inferior. intestin subtire. colon  presternal sau retrosternal  scoala Romaneasca: Gavriliu. in special al portiunii imediat de deasupra cardiei produse de actiunea sucului gastric asupra mucoasei esofagiene Etiopatogenie refluxul gastro-esofagian  modificari anatomice  hernii hiatale  brahiesofag congenital  interventii chirurgicale  malpozitii cardiotuberozitare  perturbarea mecanismelor fiziologice anti-reflux  clearance-ul esofagian  sfincterul esofagian inferior 8 . faza de stenoza  segmente stricturale alternand cu dilatatii suprastenotice Tratament  Faza de esofagita neutralizarea substantei corozive combaterea socului prevenirea si combaterea infectiei alimentatia parenterala gastrostomie temporara de alimentatie dilatatii precoce  Faza de granulare dilatatii cortizonice  Faza de stenoza dilatatii progresive din a 30-a zi pana la 6 luni gastrostomie de alimentatie Tratament chirurgical     Indicatia operatorie stenoze stranse sau extinse dilatatii fara rezultat sau nu se pot practica complicatii ale tratamentului dilatator  procedee tehnice  gastrostomia de alimentatie  by-pass esofagian  esofagoplastia  stomac.

variat interpretata Simptomatologie  durerea epigastrica retrosternala  pirozisul  regurgitatiile  deglutitia dureroasa  disfagia  in faza de stenoza . scleroza. fibroza. displazie Tablou clinic Suferinta veche.congestia mucoasei cu eroziune singulara sau izolata gradul II .stenozante.eroziuni cronice gr I-III cu ulcere. metaplazie. erozive. benzi sau circumerential Radiografia cu bariu  refluxul gastro-esofagian  stenoza alungita la nivelul esofagului inferior  ulcer peptic (nisa)  pH-metria  refluxul acid Tratament Medical     reducerea refluxului reducerea aciditatii refluxului Dilatator Chirurgical cura herniei hiatale 9 . ulceroase -reversibile leziuni cicatriceale .esofag Barret (insule. ulceratii.insule ectopice de mucoasa gastrica Anatomie-patologica  Macroscopic leziuni congestive. eroziuni.sindrom esofagian complet Diagnostic paraclinic  Endoscopia digestiva superioara gradul I . stricturi sau esofag scurt gradul V .leziuni multiple necircumferentiale cu sau fara confluente gradul III .eroziuni circumferentiale gradul IV . ireversibile metaplazia mucoasei (endobrahiesofag sau esofag Barret) aspectul si extensia leziunilor in functie de severitatea si vechimea refluxului    Microscopic infiltrat inflamator.

sau bazocelular  adenocarcinom  sarcom Modalitati de extensie  din aproape in aproape cuprinde toate tunicile peretelui prin submucoasa in sens cranial si distal extensie la organele din vecinatate mediastin cai respiratorii hilurile pulmonare pericard vasele mari  extensie limfatica ggl. toxica  leziuni mucoase  esofagita peptica stenozanta. cervicali ggl celiaci  extensie sangvina 10 . mediastinali ggl. megaesofag Anatomie-patologica  Sediul  1/3 superioara .      procedee anti-reflux rezectii esogastrice operatia Thal Cancerul esofagului Etiopatogenie Incidenta al IV-lea ca frecventa B/F = 6/1  etiopatogenie  iritatii cronice de natura mecanica.60%  macroscopic  forma vegetanta  forma ulceranta  forma infiltrativa  forme mixte  microscopic  epiteliom spino. chimica.20%  1/3 inferioara .20%  1/3 mijlocie . esofag Barret. diverticuli esofagieni.

 astenie. straini  extensia loco-regionala si la distanta  echoendoscopia  CT toracic  ecografie abdominala.ficat. disfonie. pleura Tablou clinic  Simptomatologia apare tardiv si insidios  Semne functionale  disfagia  durere cu sediul retrosternal  regurgitatii  halena fetida.ecografie cervicala (pt. scadere ponderala 10-15 kg  tuse. Claude-Bernard-Horner  ex obiectiv . tumori benigne. dispnee. clinic . CT abdominal  laparoscopia exploratorie  ex.adenopatie cervicala Diagnostic  pozitiv  anamneza + examen clinic  radiografia cu bariu  endoscopia digestiva + biopsie sau brosaj  diferential  esofagita peptica stenozanta  achalazia  stenozele esofagiene cicatriceale  diverticuli esofagieni. sialoree. sd. sughit  semne generale  stare generala alterata. adinamie. adenopatia cervicala) Tratament   Radioterapie Chirurgical  metode paliative  gastrostomia  by-pass-ul esogastric  metode de exereza  esogastrectomia polara superioara  esofagectomia largita  esofagectomia totala Diverticulii esofagieni Definitie 11 . disfagie. c.

nu pun problema unui tratament chirurgical  diverticulii de pulsiune  diverticulita  hemoragii intradiverticulare  cancerizarea Tratament    pt diverticulii mici tratament conservator regim igieno-dietetic.diverticulii Zencker     12 .     Dilatare circumscrisa.Complicatii   Diverticulii de tractiune evolutie lenta. antispastice diverticulii de dimensiuni mari diverticulectomia pe cale tracica pt diverticuli epifrenici pe cale cervicala . interesand numai o parte din circumferinta esofagului ce apare sub forma unei pungi sacciforme inafara lumenului esofagian Clasificare dupa mecanismul de formare diverticuli de pulsiune (pseudodiverticuli) Zencker epifrenici    diverticuli de tractiune Tablou clinic descoperire intamplatoare semne subiective  disfagia  regurgitatiile  hipersalivatia Evolutie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful