Sunteți pe pagina 1din 23

Sindromul de

compartiment
abdominal si
Hipertensiunea
intraabdominala
Definitie
Sindrom de compartiment versus
hipertensiune intraabdominala
Hipertensiunea intrabdominala:
 Presiunea intraabdominala (PIA)> 20-
25 mmHg.
Sindromul de compartiment:
 Atunci cind hipertensiunea intraabdominala este
acompaniata de
 Disfunctii de organe
 Disfunctii reversibila prin decompresiune
Leziunea
primara
Is cemi Raspuns
a inflamator
Resuscitare volemica
Leackage capilar

Edem tisular
(inclusiv peretele intestinal si
mezenter)

Hipertensiune intra-abdoinala
Fiziopatologie
Hipertensiunea intraabdominala determina
afectare secundara
 Pulmonara
 Cardiovasculara
 Renala
 Splahnica
 Musculoscheletala si tegumnetara (perete
abdominal)
 SNC
Stadii de
hipertensiune
intraabdominala
Stadiul I 12 – 15
Stadiul mmHg
II
Stadiul I I I 16
21 –– 20
25
mmHg
mmHg Stadiul I V >25
(ACS)
Afectarea pulmonara
Efect direct: scaderea compliantei
pulmonare
 Scaderea capacitatii pulmonare totale
 Scaderea rezervelor functionale
respiratorii
 Scaderea volumului rezidual
Modificarile apar peste 15 mmHg IResp –
prin cresterea progresiva a PIA
Afectare organica (hipoxia, hipercapnie,
cresterea presiunii de ventilatie)
Disfunctia cardiaca
Cresterea PIA scade debitul cardiac (peste 20
mmHg)
 Scaderea intoarcerii venoase prin compresiune VCI
si vena porta
Cresterea presiunii intrapleurale
 Cresterea PVC
 Cresterea presiunii in capilarul pulmonar
Disfunctia renala
Cresterea PIA este corelata cu scaderea
graduala fluxului renal si a filtrarii
 Scade fluxul urinar cu oligurie >15-20 mmHg
 Anurie >30 mmHg
Mecanisme complexe
 Scaderea DC
 Compresia parenchimului renal (compresiuni ale
arteriolelor si venulelor) alterari in fluxul intrarenal
Afectare tract digestiv

Scaderea perfuziei hepatice si intestinale generata de


cresterea PIA
 70% flux la 20 mmHg
 30% flux la 40 mmHg
 scade perfuzia mucoasei intestinale
 Acidoza
 Efectele nu sunt comparabile cu oxigenarea subcutanata (tubul
digestiv afectat mai mult de cresterea PIA)
Afectarea functiei de bariera – translocare bacteriana
Afectarea parietala
Cresterea PIA afecteaza structura musculara
parietala
 Cresterea PIA afecteaza fluxul sanguin in teaca
dreptilor
 Afectarea cicatrizarii
 Dehiscente ale fasciei
 Infectii de plaga
Afectarea SNC
Cresterea PIA se coreleaza cu cresteri ale
presiunii intracraniene
 Prin cresterea PVC
 Cresterea presiunii pleurale
Masurarea P I A

Direct – cu cateter intraperitoneal

Indirect, la patul bolnavului – traductor de


presiune adaptat la un cateter in
 Vena femurala
 Intrarectal
 Intragastric
 Intravezical (sonda urinara)
Factori de risc pentru
sindromul de compartiment abdominal (SCA)
Traumatism abdominal sever
Anevrism aortic abdominal rupt
Hemoragie retroperitoneala
Pneumoperitoneu
Neoplasme
Pancreatita
Ascita masiva
Transplant
hepatic
Arsura cu
Diagnostic
Manifestari clinice ale disfunctiilor de organ
 IResp: scaderea compiantei ventilatorii, cresterea
presiunii in caile respiratorii, hipoxie si
hipercapnie
 IResp – precoce in instalarea SCA
 Modificari cardiovasculare: tahicardie,
hipotensiune, cresterea PVC, a presiunii in
capilarul pumonar blocat, scade DC si creste
rezistenta vasulara pulmonara
 IRA – oligurie, anurie
 Doar partial reversibila la repletie volemica
Diagnostic pozitiv

Masurarea PIA la patul bolnavului


 Cresterea peste 20 mmHg = patologic
Prevenire
a
Inchiderea laxa a abomenului folosind
plase
Resuscitare hemodinamica adecvata si nu
hiperhidratare
Tratamen
t
Identificarea precoce a celor cu risc.
Identificarea rapida a cresterilor PIA si
SCA.
Decizia terapeutica nu se ia doar in
baza unei masuratori a PIA
 Decompresia este recomandata daca
exista o crestere a PIA asociata cu
disfunctie de organ
Decompresia abdominala
In bloc operator dar si in ATI la nevoie
Poate precipita dereglari importante
 Cresterea compliantei ventilatorii cu alcaloza
respiratorie
 Fenomen de “washout” din zona ischemica cu
descarcare sistemica de potasiu si acid lactic
Inchiderea fasciala imposibila imediat –
metode alternative
 Inchidere tegumentara
 Plase de acoperire
 Lambouri de avansare
Prognostic
Potential letal – tratament precoce
poate determina rezultate bune
Majoritatea deceselor se datoreaza
sepsisului si MOF
Mortalitate: 10.6–68%

S-ar putea să vă placă și