INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB

1. ETIOLOGIE 4.1.2. Obiectiv

1.1. Factorul etiologic principal: 4.1.3. Vizitarea locului de muncă
1.1.1. Pb metalic 4.2. Tabloul clinic
1.1.2. Oxizi de plumb 4.3. Examene de laborator şi paraclinice
1.1.3. Săruri anorganice de plumb 4.3.1. Indicatori de expunere: Pb-S (cel mai
1.1.4. Săruri organice de plumb important); Pb-U; Pb-O;
1.2. Factori etiologici favorizanţi 4.3.2. Indicatori de efect biologic: ALA-U; ZnPP; PEL;
1.3. Timp de expunere probabil până la apariţia CP-U; Hb + Ht; EMG – viteza de conducere motorie
intoxicaţiei în nervul radial; sideremia; proba eliminării de Pb
1.4. Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni provocată de EDETAMIN
expuse 4.4. Erori de diagnostic
2. PATOGENIE 5. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
2.1. Pătrundere în organism 5.1. Colica saturnină: colica renală; colica hepatică;
2.2. Circulaţie, distribuţie, localizare (organe ţintă) ulcer gastric sau duodenal perforat; ocluzie intestinală;
2.3. Biotransformare apendicită acută
2.4. Eliminare din organism 5.2. Anemie cu icter: hepatita virală; alte anemii
2.5. Mecanism de acţiune hemolitice
2.6. Absorbţia fiziologică de Pb 5.3. Encefalopatia saturnină: alte encefalopatii
3. TABLOUL CLINIC 6. SECHELE
3.1. Sindromul astenovegetativ 6.1. Nefroză cronică
3.2. Sindromul digestiv 6.2. Arterioscleroză
3.2.1. acut (colică saturnină) 6.3. Hipertensiune arterială
3.2.2. cronic 7. TRATAMENT
3.3. Sindrom nervos 7.1. Etiologic: EDTA Na2 Ca (alternative: DMSA, DMPS,
3.3.1. acut (encefalopatia saturnină) Rodilemid)
3.3.2. cronic (pareza sau paralizia nervului radial) 7.2. Patogenic: vitaminoterapie
3.4. Sindromul pseudoreumatismal 7.3. Simptomatic
3.5. Sindromul anemic 8. PROFILAXIE
4. DIAGNOSTIC POZITIV 8.1. Măsuri tehnico-organizatorice
4.1. Stabilirea expunerii la toxic 8.2. Măsuri medicale
4.1.1. Subiectiv: anamneza profesională 9. COMPLETĂRI. COMENTARII

1. ETIOLOGIE
1.1. Factorul etiologic principal: plumbul (Pb)
Plumbul nu se găseşte ca atare în stare naturală ci numai în minereuri. Cel mai important minereu de
plumb este galena = sulfură de plumb, din care se extrage plumbul metalic.
1.1.1. Plumbul metalic:
– se topeşte la 327°C, dar emite vapori la 450°C; cu cât creşte temperatura plumbului topit, cu atât
creşte cantitatea de vapori emisă.
Importanţă practică: plumbul topit, lichid, putând fi, deci, folosit pentru formarea de diferite obiecte
prin turnare, să nu depăşească temperatura de 450°C, pentru a nu emite vapori.
– formează numeroase aliaje în combinaţie cu alte metale.
Importanţă practică: în locurile de muncă unde se formează şi/sau topesc, se recuperează aliaje din
plumb, există risc de intoxicaţie cu plumb, deoarece topirea celorlalte metale componente ale aliajelor
(stibiu, zinc etc.) necesită temperaturi peste 500°C, deci temperaturi la care plumbul va emite vapori.

1.1.2. Oxizii de plumb:

– monoxidul de plumb, PbO = litargă sau masicot (galben)
– tetraoxidul de plumb, Pb3O4 = minium de plumb (roşu)
1.1.3. Compuşi anorganici de plumb:
– carbonatul de plumb, PbCO3 = ceruzita
– carbonatul bazic de plumb, 1PbCO3 + Pb(OH)2 = ceruză (plumb alb)
– cromatul de plumb, PbCr2O3 (galben);
– azida de plumb, Pb(N3)2;

1.1.4. Compuşi organici de plumb:

– tetraetilul de plumb, Pb(C2H5)4;
– stearat de plumb
158 INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB

– naftenat de plumb.

1.2. Factori etiologici favorizanţi (secundari)

1.2.1. Aparţinând de organism: efort fizic intens, surmenaj, subnutriţie, alcoolism, viroze,
apariţia unei acidoze metabolice, femeile, adolescenţii şi tinerii;
1.2.2. Aparţinând mediului de muncă sau unor aspecte organizatorice: spaţii închise
neventilate, ventilaţie deficitară, nerespectarea igienei individuale, nerespectarea regulilor de protecţie a
muncii, nefolosirea de echipamente individuale de protecţie specifice.

1.3. Timp probabil de expunere până la apariţia intoxicaţiei

– 2-3 luni până la 2-3 ani (funcţie de cantitatea de plumb absorbită şi de particularităţile individuale: –
prezenţa factorilor favorizanţi).

1.4. Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni expuse:

1.4.1. Pb metalic şi oxizi de plumb:
o extragerea plumbului din minereuri;
o topirea şi turnarea plumbului şi a aliajelor de plumb, recuperarea deşeurilor de plumb;
o industria de acumulatori, repararea lor;
o fabricarea cristalului etc.

1.4.2. Oxizi de plumb (coloranţi) şi săruri anorganice de plumb:

o fabricarea de vopsele, glazuri, lacuri, emailuri, pe bază de plumb;
o industria ceramicei, porţelanului şi teracotei etc., pe bază de plumb.

1.4.3. Săruri organice de plumb:

o fabricarea benzinei etilate (pentru aviaţie, benzină Premium etc.);
o industria maselor plastice unde se utilizează stearat.

2. PATOGENIA
2.1. Pătrunderea în organism
– numai pe cale respiratorie şi digestivă. Pe calea cutanată şi mucoase: numai tetraetilul de plumb.

2.2. Circulaţie, răspândire, localizare (organe ţintă)

Circulă legat de membrana hematiei = 90%. De aceea, plumbemia (Pb-S) se face în sângele total,
deci recoltarea sângelui se face în eprubete cu heparină, fluorură de sodiu, EDTA.
Depozitare:
Iniţială: în ţesuturile organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, splină), de unde poate fi mobilizat.
Secundară: în spongioasa osului, de unde poate fi mobilizat.
Definitivă: în compacta osului, de unde nu poate fi mobilizat.

2.3. Biotransformarea:
– nu este cazul.

2.4. Eliminarea din organism:

– principală: urină (importanţă diagnostică şi terapeutică);
– secundară:
o firul de păr (importanţă diagnostică);
o lapte de mamă (importanţă profilactică);
o placentă (importanţă profilactică).

2.5. Mecanism de acţiune

a. Mecanism enzimatic: acţiune asupra enzimelor ce intervin în sinteza hemului (dehidraza
acidului delta aminolevulinic, hemsintetază etc.);
b. Mecanism hemolitic: hemoliză intravasculară;
c. Constricţia musculaturii netede: vasculare, intestinale.
INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB 159

2.6. Absorbţia fiziologică de plumb

– 0,5 mg/zi prin apă, alimente, aer etc.

3. TABLOUL CLINIC

3.1. Sindromul asteno-vegetativ

– astenie, labilitate de puls şi TA, tulburări de somn, de atenţie, dermografism accentuat + mâini
umede.

3.2. Sindromul digestiv:

3.2.1. manifestare acută = colica saturnină
Simptome:
o dureri puternice periombilicale, cu caracter intermitent;
o constipaţie;
o greţuri, vărsături.
Semne:
o vărsături - abdomen normal conformat;
o durerea cedează la presiunea profundă a abdomenului;
o bradicardie;
o creşterea tensiunii arteriale temporară;
o lizereu gingival.

3.2.2. manifestare cronică

– tulburări digestive, lizereu gingival.

3.3. Sindrom nervos:

3.3.1. manifestare acută = encefalopatia saturnină
– rar întâlnită profesional, mai frecvent la cei ce consumă ţuică poluată cu plumb): cefalee, halucinaţii,
delir.

3.3.2. manifestare cronică

– pareza sau paralizia nervului radial.

3.4. Sindrom pseudoreumatic:

Dureri articulare neritmate de condiţiile meteorologice ci de prezenţa la locul de muncă.

3.5. Sindrom anemic

– facies palid specific

4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. Stabilirea expunerii profesionale la plumb
4.1.1. Subiectiv
– anamneza profesională

4.1.2. Obiectiv:
– determinări de plumb în aerul locului de muncă, ce arată depăşirea concentraţiilor admisibile
– documente oficiale privind vechimea profesională
4.1.3. Vizitarea locului de muncă

4.2. Tabloul clinic

– prezenţa unuia, mai multor, sau a tuturor sindroamelor clinice sus amintite.
160 INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB

4.3. Examene de laborator sau paraclinice

4.3.1. Indicatori de expunere:
– Pb-S (plumbemia) – limita biologică tolerabilă: 40 μg/100 ml
– Pb-U (plumburia) – limita biologică tolerabilă: 150 μg/l
– Pb în păr – limita biologică tolerabilă: 3 μg/cm
– PEL (protoporfirina eritrocitară liberă) – limita biologică tolerabilă: 100 μg/100ml eritrocite
ALA-u urină sfârşit 10mg/l
schimb
CP-uurină sfârşit 300mg/l
schimb
PEL sânge sfârşit
schimb

4.3.2. Indicatori de efect biologic:

– ALA-U (acid deltaaminolevulinic în urină) – limita biologică tolerabilă: 10 mg/l
– CP-U (coproporfirine în urină) – limita biologică tolerabilă: 300 μg/l
– Hb scăzută – sub 11 g% – la femei
– sub 12 g% – la bărbaţi
– Ht scăzut – sub 40% – la femei
– sub 42% – la bărbaţi
– hematii cu granulaţii bazofile (HGB)
 normal = sub 500 HGB la 1 milion hematii
 certitudine de intoxicaţie cu Pb = peste 5000 HGB la 1 milion hematii
– sideremia = crescută (hipersideremie);
– scăderea vitezei de conducere motorie în nervul radial: sub 50 m/s.

4.3.3. Proba eliminării de plumb provocată de EDETAMIN

(eliminare totală pe 5 zile, corectat la diureza normală):
– normală = sub 2 mg Pb-U
– absorbţia crescută = între 2-12 mg Pb-U
– intoxicaţie cu plumb = peste 12 mg Pb-U.

5. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
5.1. Colică saturnină:
 colică renală
 colică hepatică
 ocluzie intestinală
 ulcer gastric sau duodenal perforat
 apendicită acută
5.2. Anemie
 hepatită virală
 anemie hemolitică de altă natură cu icter
5.3. Encefalopatie saturnină: alte encefalopatii

6. SECHELE
6.1. Nefroza cronică
6.2. Arterioscleroza
6.3. Hipertensiunea arterială

7. TRATAMENT
7.1. Etiologic:
7.1.1. Întreruperea expunerii profesionale la plumb
7.1.2. Administrare de EDETAMIN
EDETAMIN = sarea monocalcică disodică a acidului etilendiaminotetraacetic
INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB 161

– 2 fiole (2 g) intravenos lent, dimineaţa şi seara, timp de 5 zile, timp în care se strânge urina şi se
determină cantitatea de plumb totală eliminată pe 5 zile;
– pauză 3 sau 5 zile;
– se repetă cura (2 fiole/zi timp de 5 zile) dacă cantitatea totală de plumb eliminată pe timp de 5 zile
depăşeşte 12 mg (12.000 μg), la prima descărcare.
ATENŢIE:
Înainte de începerea tratamentului cu EDETAMIN se face controlul funcţiei renale = creatinină
sanguină, uree sanguină, sumar de urină. În caz de existenţa unei deficienţe funcţionale renale,
tratamentul se face cu un gram pe o zi (o singură fiolă pe zi) timp de 10 zile şi se urmăreşte evoluţia
funcţiei renale creatinină sau uree sanguină.
Alternative: – DMSA (Succiner) = 30 mg/kg (per os)
– DMPS (Unithiol) = 30 mg/kg (per os)

7.2. Patogenic
– vitaminoterapie cu spectru larg (B1, B6, C etc.).

7.3. Simptomatic:
– în colica saturnină pentru calmarea durerii – plegomazin (prozim), 1-2 fiole de 25 mg
intramuscular.
ATENŢIE:
Având un efect hipotensor puternic, bolnavul va fi însoţit pentru nevoile fireşti sau eventual pentru a
merge la laborator, de o persoană.
– în encefalopatia saturnină: Diazepam, Plegomazin, Fenobarbital.

8. PROFILAXIE
8.1. Măsuri tehnico-organizatorice
8.1.1. Eliminarea plumbului din procesul tehnologic.
8.1.2. Automatizarea unor procese tehnologice, care să îndepărteze pe muncitori de sursele
de emisie a vaporilor sau pulberilor de plumb.
8.1.3. Izolarea aparaturii şi/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi
de plumb de locul unde lucrează muncitorul.
8.1.4. Împiedicarea pătrunderii vaporilor şi pulberilor de plumb în aerul locului de
muncă prin: etanşerizarea proceselor de topire, rafinare, măcinare, ventilaţie locală, utilizarea de
procedee umede, ventilaţie generală.
8.1.5. Împiedicarea sau diminuarea acţiunii plumbului asupra muncitorilor prin:
 reducerea efortului fizic;
 înzestrarea şi obligarea folosirii echipamentului de protecţie individuală; întreţinerea lui în bună
stare;
 regim corespunzător (succesiunea perioadelor de muncă şi a celor de repaus) cu condiţii de repaus
corespunzătoare;
 realizarea şi buna întreţinere a anexelor social sanitare (vestiare, duşuri, WC-uri);
 reducerea zilei de muncă în anumite cazuri (6 ore/schimb)
 alimentarea raţională şi de protecţie
 instructaj eficient de protecţie a muncii şi respectarea disciplinei tehnologice.
Măsurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentraţii de Pb în aerul locurilor de muncă sub
valorile limită.
Valorile limită pentru Pb şi compuşii lui (în afara PbS –sulfura de plumb):
– valoarea limită (8 ore): 0,05 mg/m3
– valoarea limită (termen scurt: 15 min): 0,1 mg/m3

8.2. Măsuri medicale

8.2.1. Recunoaşterea riscului profesional de intoxicaţie cu plumb pe teritoriul
întreprinderii prin:
 cunoaşterea procesului (proceselor) tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi, carbonat bazic
de plumb) şi a stării de agregare (vapori, pulberi).
Această recunoaştere a riscului de intoxicaţie este necesară pentru a face:
 catagrafia muncitorilor expuşi;
162 INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB

 catagrafia profesiunilor expuse;

 catagrafia locurilor de muncă expuse;
 catagrafia proceselor tehnologice cu risc;
 studii epidemiologice

8.2.2. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002 – Anexa 7, fişa 77), care constă din:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) – hemogramă
– examen sumar de urină
– creatinină sanguină
– uroporfirine urinare
c) contraindicaţii:
– boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boală cardiacă ischemică)
– boli cronice ale sistemului nervos central şi periferic
– afecţiuni psihice
– anemie
– porfirii
– nefropatii cronice
– femei în perioada de fertilitate
– adolescenţi
8.2.3. Controlul medical periodic (conform NGPM/2002 – Anexa 2, fişa 77):
a) – examen clinic general - semestrial
– acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liberă eritrocitară - semestrial
– plumbemie/plumburie - semestrial
– hemogramă - anual
– EMG - la indicaţia medicului de medicina muncii - anual
– creatinină sanguină - semestrial/anual sau când consideră medicul de medicina muncii
b) 7 zile
8.2.4. Informarea şi formarea în domeniul profilaxiei şi acordării primului ajutor
– pentru manageri: se va avea în vedere realizarea măsurilor tehnico-organizatorice, recomandate
prin proces verbal de constatare cu recomandări, discuţii în cadrul consiliului de administraţie al
întreprinderii, consilierea patronului.
– pentru muncitori se va avea în vedere în special:
 suprimarea fumatului la locurile de muncă;
 interzicerea consumării hranei la locul de muncă;
 respectarea igienei individuale înaintea luării meselor, a fumatului la locurile de muncă unde
aceasta se permite;
 purtarea corectă a echipamentului de protecţie;
 respectarea igienei individuale la sfârşitul schimbului;
 consumarea alimentaţiei de protecţie (lapte) în timpul schimbului;
 diminuarea consumului de alcool (atenţie mai ales la ţuica produsă de producătorii particulari, care
poate conţine plumb);
 cunoaşterea primelor semne de boală;
 prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc.

9. COMPLETĂRI. COMENTARII
1. Un episod interesant din viaţa lui Manet, legat de folosirea vopselelor de culoare roşie. „Era în 1848.
Eduard Manet pleacă în calitate de elev, pentru a deveni ofiţer de marină, cu vasul Le Havre-et-
Guadeloupe spre Brazilia. Vasul transporta printre alte mărfuri, brânzeturi de Olanda. Cu 12 zile înainte
de a ajunge la Rio de Janeiro, vasul se dichiseşte: mateloţii îl revopsesc. Căpitanul Besson, mergând să-şi
inspecteze încărcătura, observă că brânzeturile de Olanda au început să se strice, de apa mării, care
pătrunsese până acolo, le decolorase coaja (care de obicei este roşie).
«Fiindcă eşti pictor, îi spune lui Manet, pe care îl observase că desena foarte mult, ia fă bine şi
înviorează puţin culoarea brânzeturilor».
Manet se supune prompt. Înarmându-se cu o pensulă mare (în viaţa lui nu mai pusese mâna pe
penel), i se pare foarte distractiv să redea culoarea lor originală şi se simte destul de satisfăcut de ceea
ce numeşte «prima lui pictură». În ziua de 5 februarie, într-o luni, după 60 de zile de navigaţie
neîntreruptă, Havre-et-Guadeloupe îşi aruncă ancora în rada portului Rio. Brânzeturile de Olanda, abia
descărcate, s-au vândut imediat. Locuitorii din Rio şi, mai ales, sclavii, s-au înfruptat cu atâta poftă, încât
INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ CU PLUMB 163

au mâncat până şi coaja. Dar iată că de câteva zile, oraşul este cuprins de nelinişte; sunt semnalate mai
multe cazuri de holeră. Autorităţile dau un comunicat pentru a linişti populaţia; se dau asigurări că nu
este vorba decât de o intoxicaţie datorită abuzului de fructe crude. Dar Eduard Manet bănuieşte adevărul;
de asemenea, şi căpitanul Besson: vopseaua ce dăduse brânzeturilor un aspect roşu, atât de îmbietor,
era fabricată pe bază de plumb. Dar tăcere: în comerţ discreţia este garanţia tuturor afacerilor”.
(Henri Perruchot – Viaţa lui Manet – Ed. Meridiane – Bucureşti, 1969).

2. Normele generale de protecţia muncii (2002), art. 474: interzic întrebuinţarea carbonatului bazic de
plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi a tuturor produselor conţinând aceşti pigmenţi în orice lucrare de
vopsitorie, cu excepţia vagoanelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată, a dublului fund al vapoarelor,
a picturii decorative. În aceste cazuri, carbonatul bazic de plumb, sulfatul de plumb şi produsele care
conţin aceşti pigmenţi vor fi utilizate sub formă de pastă sau vopsea gata preparată. Este interzisă
vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb.

3. Cel mai bun indicator de expunere este Pb-S. Metoda de determinare a Pb în sânge admisă pe plan
internaţional este metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică.

4. Rezultatele determinărilor de Pb în urină trebuie raportate la g creatinină urinară.

Exemple: Pb-U = 250 μg/g creatinină.

5. Limitele normale ale sideremiei sunt în funcţie de metoda utilizată:

exemple: cu metoda Merk test:
- bărbaţi: 59-158 mg/dL (10,5-28,3 mmol/L)
- femei: 37-145 mg/dL (6,6-26,0 mmol/L)