TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ –

NOŢIUNI GENERALE

Dr. Armand Râjnoveanu

Catedra Medicina Muncii
UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
1. DEFINIŢII
 Substanţe chimice exogene, utilizate în
mod sistematic sau apărute accidental,
care determină în organism, odată
pătrunse, o perturbare a echilibrului
fiziologic, reversibilă sau ireversibilă
2. CLASIFICARE
 Stare de agregare
 Structură chimică
 Criteriul tehnologic
 Mecanism de acţiune
 Pragul de toleranţă biologică (natural
sau câştigat)
3. RELAŢIA TOXIC-ORGANISM
1.Faza de expunere
2.Faza toxicocinetică
- absorbţie, transport
- distribuţie, depozitare
- metabolizare
- eliminare
3.Faza toxicodinamică
4. TOXICOCINETICĂ
 ABSORBŢIA
Calea respiratorie: pulberi, fumuri, gaze,
vapori, ceţuri, aerosoli (hidrosolubile – căi
aeriene, liposolubile – alveole);
Calea cutanată: lichide, vapori, pulberi fine
(mai ales liposolubile)
Calea digestivă: accidentală mai ales
 TRANSPORTUL
- dizolvate în plasmă
- transportor (proteine plasmatice)
5. TOXICOCINETICĂ
 DISTRIBUŢIA
- difuziune, osmoză
 DEPOZITAREA
- uniformă sau preferenţială
 ELIMINAREA
- nemodificate sau metaboliţi
- Principală: renală, intestinală, respiratorie
- Secundară: salivă, fanere, lapte matern,
placentă, glande sudoripare
6. TOXICOCINETICĂ
 BIOTRANSFORMAREA
- sediu: ficat, rinichi, piele, plămân, splină,
ovare, mucoasă intestinală
- A. Metabolizare propriu-zisă (reacţii de
oxidare, hidroliză, reducere)
- B. Conjugare (sulfoconjugare,
glucuronoconjugare, acetilare, metilare,
conjugare mercapturică)
Atenţie: sinteza letală (ex. metanol)
7. TOXICODINAMICĂ
 Efecte locale (poarta de intrare)
 Efecte generale (sistemice)
 Efecte combinate
 Efecte selective (organe ţintă)
 Efecte neselective
Aprecierea expunerii la toxice
 Parametri de expunere externă = det. toxicului
în atmosfera locului de muncă;

 Parametri de expunere internă = det. toxicului

şi/sau a metabolitului său direct în diferite medii
biologice;

 Indicatori de răspuns biologic = efectele acţiunii

toxicului
Intoxicaţia profesională cu
PLUMB
 Saturnismul cronic profesional este una
dintre cele mai vechi boli profesionale
descrise de Hipocrate în sec. II î.e.n;

 metal alb-argintiu, moale, maleabil, ductil,

absoarbe radiaţia ionizantă;
Locuri de muncă cu risc
 metalurgia neferoasă
 fabricarea de acumulatori
 fabricarea vopselelor pe bază de Pb
 tipografii
 industria sticlei, glazuri ceramice
 tăierea cu aparatul de sudură
 fabricarea explozibililor (azida de Pb)
 tratarea benzinelor – tetraetil de Pb
Toxicocinetică
 Pătrunde – respirator – vapori
– digestiv – mâini murdare, alimente, fumat;
– cutanat – stearaţi, naftenaţi
 Circulă – legat de LP de membrană;
 Distribuţie – iniţial în ficat, splină, rinichi
– secundar în os (travee spongioase,
compactă)
 Eliminare – renală, digestivă, fanere, placentă, laptele
matern.
Tablou clinic

 sindr. asteno – vegetativ: apare precoce, este

nespecific, astenie, fatigabilitate, tulburări de somn, de
memorie etc.
 sindr. digestiv cronic : s. dispeptic nesistematizat,
- inapatenţă, meteorism, saţietate precoce,
jenă dureroasă abdominală,
- constipaţie
- lizereu gingival Burton – cenuşiu
 sindr. digestiv acut = colica saturnină
- durere puternică în zona periombilicală
- caracter ondulant
- cedează la presiune manuală
- NU se însoţeşte de apărare musculară
- se însoţeşte de constipaţie
- halenă fetidă
- anorexie, vărsături
 sindr. neurologic
 central = encefalopatia saturnină:

 acută – tranzitorie datorată spasmelor vasculare

cerebrale cu amauroză, afazie, surditate;

 propriu-zisă: cefalee intensă, dezorientare

temporo-spaţială, tulburări vizuale, delir,

convulsii, comă, exit.
 sechele: hemi şi monoplegii, atingeri de nv. cranieni,

deficit intelectual, exagerare de ROT, modificări ale

FO
 sindr. neurologic
 periferic = neuropatia saturnină:

- motorie;
- scăderea vitezei de conducere în nervii
median, radial, cubital şi peronier;
- slăbiciune musculară la nivelul mâinii;
- paralizie a extensorilor mâinii
 sindr. pseudoreumatismal: dureri musculo-
articulare neinfluenţate de modificările
meteorologice, fără modificări pe radiografia
osoasă, care nu cedează la medicaţia AINS;
 sindr. anemic:
- paloare, ameţeli, tahicardie, hipotensiune
- constricţie arteriolară cianoză
- hemoliză subicter
Examinări de laborator
 Pb sanguin = 40 μg%
 Pb urinar = 150 μg/g creatinină
 δALA urinar = 10 mg/l
 coproporfirine urinare = 300 μg/l
 ex. hematologic : anemie hipocromă,
reticulocitoză, hem. cu granulaţii bazofile,
bil. indirectă crescută.
Tratament
 EDTA-Na2-Ca = 1-2 fiole a 1 g/zi, 5 zile
 Penicilamina = 1-1,5 mg/zi
 Vitamina C şi din complexul B
 în colică : EDTA în perfuzie glucozată cu
Plegomazin (neuroleptic, tranchilizant);
 Nu se administrează antispastice, opiacee;
 în encefalopatie: EDTA cu anticonvulsivante şi
sedative;