Esofagita de reflux –complicatie a rge, presupune leziuni inlamatorii ale mucoasei esofagiene

CLINIC
-Pirozis-arsura retrosternala care apare frecv dupa mese la 30 60 min, cand p se apleaca sau in poz
orizontala, se calmeaza la antiacide.
-regurgitatia –simtita de p ca si gust acru/amar
-eructatie, sialoree, disfagie hipersalivatie apar cu frecventa variabila
-disfagia-la 1/3 din p , cauza stenoza peptica sau tuburari de motilitate esofagiene
-simptome atipice : digestive si extradigestive : la 1/3 din p
-manifestari pulmonare brge –sec microaspiratie pulmonara a continut gastric acid care produce lezarea
mucoasei si inflamatie secundara, sau prin mecanism vagal (bronhoconstrictie mediata vagal de iritatie
esofag de reflux acid)
-durere toracica non cardiaca cu sediu retrosternal cu caracter constrictiv (dat spasmului esofagian ) –
diagn diferential cu angina pectorala.Test fidel de diagn al durerii toracice non cardiace dat brge
=monitorizare ph esofagian.
-manifestari atipice respiratorii : astm, wheezing, tuse cronica, fribroza, abces pulmonar.
-man atipice dig : greata , varsaturie, senz de statietate precoce, dueri epigastrice, balonare
-man atipice orl : laringita, faringita, sinuzita, rinita, otita medie.

Simptome datorate complicatiilor:

-disfagie , duerere retrosternala sau hemaoragie –in esofagita sau stenoza peptic
-tuse si hemoptizie-pneumopatie de aspiratie

Simptome de alarma
-scadere in greutate, disfagie, odinofagie, hemoragie digestiva, varsaturi /dureri persistente,anemie ,
mase adenopatice, disfonia
-indica complicatii ale bgre sau alta patologie severa care necesita expl endoscopica sau radiologica

Paraclinic 
-evaluare status infectie cu Hpylori in tarile cu prevalenta ridicata (romania da)
-ex radiologic baritat :
-val diagn redusa
-poate evid hernie hiatala/tulb motorii esofagiene/ stenoza gatsrica/staza gastrica
-ind in disfagie la p cu simptome tipice de brge
-monitorizare ph esofagian
Ind :-p cu simpt de rge +ex endoscopic nornal+lipsa de raspuns la trat cu ipp
-P cu durere toracica non cardiaca
- P cu astm non alergic
Un episod de reflux = pH esofagian <4 (normal >sau= cu 6)
Normal : limita sup a exp esofag la ph<4  este de 5%
Nr episode de reflux <50
Episoade de reflux mai lungi de 5 min =3
O noua metoda de eval ph= capsula bravo- fixata la perete esofagian prin endoscopie.
-esofagoscopia : ind : toti p care prez simpt de alarma / care nu rasp la trat medical
-manometrie esofagiana :masoara presiunea la nivel SEI.pune in evidenta tulburari motorii asoaciate.
Ind :p cu simpt persistente sub trat adecvat
Pt a exclude tulburari motorii esofagiene.
Clasificari endoscopice esofagita peptica
Clasificarea savary miller :
Grad 1 : eroziuni eritematoase sau erozivo-exudative unice
Grad 2 eroziuni multiple confluente necircumferentiale
Grad 3 eroziuni confluente, circumferentiale( intereseaza intraga circumferinta esofag)
Grad 4 complicatie : ulcer, stenoza, metaplazie barret

Clasificarea los angeles

A una/mai multe eroziuni cu lungime mai< de 5 mmm
B cel putin 1 pierdere de subst > 5 mm dar neconfluenta
C cel putin 1 pierdere de subst extinsa intre 3 sau 4 pliuri de mucoasa, necircumferentiala
D pierdere de substanta circumferentiala.

Diagnostic diferential :
-esofagita de alte etiologii : post caustica , post radica ( diagn clinic si endoscopic)
-acalazia cardiei (dg radiologic, endoscopic si manometrie)
-cancer esofagian ( endoscopie + biopsie+ ex histopatologic –obligatorii)
-spasm difuz esofagian –aspct tipuc radiologic, manometirc
- tulb de motilitate sec afectiuni sistemic : dz , sclerodermie
-angina pectorala : modif ekg , coronarografie.

Scop tratament :
-control simptomatologie, vindecare esofagitta, prevenire complicatii

Tratament
Masuri generale :
Regim alimentar :pranzuri mici repetate exludere alcool, grasimi, cafea , ciocolata, citrice, menta
cocacola, suc rosii condimente-toate scad presiune SEI si cressc secr gastriac acid
-pt obezi –regim hipocaloric in scopul reducerii greutatii
-interzicere fumat-scade presiune SEI
-recomandari postural: in timp somn/odihna: ridicare cap pat la 15 grade
-evitare med care scad presiune SEI: nitriti, anticolinergice, antagonisti alfa/ beta adrenergici, blocanti
canale de ca.

Tratament medicamentos:
Medicatia antiacida: neutralizeaza HCL, inactiveaza pepsin , effect chelator pe sariri biliare,
- amlioreaza simpt brge
-se foloseste in simpt usoare de boala
-efect de scurta durata. Se adm de 4-6x/zi la 1-2 ore post prandial
-antiacidele pe baza de aluminiu pot produce constipatie, cele pe baza de magn-diaree

Medicatia prokinetica :
-scop : creste presiune SEI , stimulare peristaltism esofagian si accelerare evacuare gastrica.
-domperidon –motilium – 1 cp/zi

Blocanti receptori histaminici H2:

-cimetidina, ranitidine, famotidine
-reduce secretia antiacida
-ranitidina 150 mgx2/zi, famotidine 20 mgx2/zi
-durata trat 6-8 saptamani.

Inhibitorii pompei de protoni :

-cei mai puternici inhibitori ai secretiei acide gastrice
-omeprazol 20-40 mg/zi, lansoprazol 30 mg/zi, pantoprazol 20-40 mg /zi, esomeprazol 40 mg/zi
-eficacitate superioara bloc de repectori histaminici h2
-rata vindecare esofagita de 90 %

Strategie tratament med :

-p cu simpt rare : 1-2/sapt- modif stil de viata, antiacide si sau prokinetice
-p cu simpt de reflux medie fara endoscopie sau cu esofagita A sau B : modificare stil de viata + blocanti
histaminici h2 sau IPP- in doza standard
-p cu simpt de rellux severa cu esofagita grad C /D- IPP –doza standard >>> daca raspuns nefavorabil IPP
doza dubla 8 saptamani

Tratament in trepte : 2 strategii

Step down : -de la inceput IPP in doza standard 6-8 sapt
-cea mai folosita si acceptata
-optinere rapida control simptome si vindecare esofagita

Step up-se incepe cu antiacide /prokinetice/ blocanti histaminici H2 …..si apoi IPP daca simptomatologia
persista

Tratament cazuri refractare : simptome peristente dupa 8 sapt de IPP doza dubla
-fie adaugare blocand antihistaminic seara, inainte de culcare
-fie inlocuire ipp cu Dexlansoprazol-ipp de noua generatie.

Tratamentul complicatiilor :
Anemie feripriva ( posthemoragica cronica )- terapie martiala si acid folic
Stenoze esofagiene
-dilatare endoscopica sedinte succesive la interv de 1-2 sapt
-rezectia stenozei, corectia herniei si construirea unui dispozitiv antireflux : fundoplicatura nisson
-chirurgie laparoscopica antireflux
Esofag barret :
tratament medicamentos intens
Biopsii endoscopice periodice
Chirurgie antireflux-la nevoie
ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

Def : pierdere limitata de substanta a mucoasei gatsrice sau duodenale care depaseste in profunzime
musculara mucoasei inconjurat de un infiltrate inflamator acut sau cronic sau de un process de fibroza.

Tablou clinic :
-durera epigastrica-arsura, senzatie de apasare sau roadere sau foame dureroasa. Ritmicitate in UD
durerea dispare dupa masa dar reapare la 2 3 ore dupa .in UG durerea apare postprandial precoce
- o parte sunt asimptomatici sau debut prin complicatii (perforatii hemoragii)
-greata varsaturi scadere ponderala mai frecventa in ug
-iradiere durere posterior inferior sau in hipocondrul drept sau stang- poate sugera penetratia
-durere violenta brusc cu generalizare rapida stare de soc= perforatia
-pp semn obiectiv : sensibilitate epigatsrica pe linia xifo ombilicala sau punct dureros duodenal
-stare de nutritie pastrata : exceptie complicatii cronice (stenoza , ulcer refractar)
-prezenta complicatii se insoteste de semne specifice.

Paraclinic :
Diagnostic
-sugerat de semne si simptome apartinand sindr ulceros
-confirmat de epxlorari imagistice si de laborator

Explorari imagistice :
Endoscopia –cea mai precisa met de dg pt ug si ud
-vizualizaeaza ulcerul, stigmate de sangerare , orienteaza asupra naturii benigne/maligne prin biopsii
,permite biopsie antrala pt dg infectie cu h pylori
-UG benign : baza rotunta, ovalara, cel mai frecv de culoare alba , margini netede regulate usor
proieminente fata de suprafata mucoasei, pliuri gastrice convergente pana la nivel baza ulcer
-UG malign : baza cu aspect neregulat, margini nodulare sau colorate neregulat, mucoasa vecina cu
eroziuni, pliurile adiacente se termina la distanta de baza ulcer, margini neregulate
-pt diagnostic diferential cancer gastric vd ug –biopsii multple 4-8 cu examen histopatologic
-UD –leziune de dimeniuni mici uneori in oglina , cu sau fara semne de sangerare active, nu necesita
biopsie.

Tranzit baritat eso-gastroduodenal

-semn specific pentru diagnostic este nisa
-nisa= plus de umplere pe conturul stomacului /duodenului , din profil-forma rotunda ovalara
inconjurata de halou transparent periferic (edem periulceros), din fata- zona mai intens opaca, pliurile
gastrice sunt convergente catre nisa
-nisa duodenala- frecv de dimensiuni mici. Identif nisei impiedicata de : tulb de motilitate duodenala sau
deformari cronice bulb duodenal.
-UG -sit frecv pe curbura mica , dar poate avea orice localizare. Dg dif : c gastric
-UG vizualizat radiologic –impune EDS+BIO
-Ug benign: baza mica de implantare, proiemina din contur, halou periulceros dat edem perilezional,
pliuri simetrice, convergente spre nisa, uneori spasm pe curbura controlaterala.
-ug malign –frecv pe marea curbura.

Explorari biochimice
Evaluare statul secretor gastric- dozare gastrina:
Valori mari in sdr zollinger Ellison
Valori usor moderat crescute in UD

Evidentiere infectie h lylori :

-anticorpi anti h pilori : frecv utilizata. Nu ajuta ta testare dupa vindecare
-testare antigen in scaun-metoda precisa
-biopsie cu test ureazic sau examen microbiologic-pot fi util.

Diagnostic diferential :
-cancer gastric : simptome similare ulcer, tulb tdispeptice nou aparute+ p vartsa > 40 -50 ani>>> trebuie
EDS
-refluxul gastroesofagian-clinic simulat cu ug /ud, dg :radiologic, ph metrie esofagiana, EDS ( evid cauza :
hernie hiatala, sau efect : esofagita)
-sindrom intestin iritabil :dureri abdominale de regula mai difuze+ tulb de tranzit, fara modificari
radiologice/ EDS de ulcer
-afectiuni colecist si cai biliare : dureri in hd cu iradiere scapulara sau umar drept, simpt in relatie cu
alimente colecistokinetice ; EDS /ecografie pt dg dif
-pancreatita cronica-durei in etaj abd superior cu evolutie continua sau recurenta.dg : ct abd , EDS.
-sindrom Zollinger Ellison : se poate prezenta ca un ulcer obisnuit.in 75 % cazuri ulcerul este
solitar ;prezenta ulceratii multiple sau postbulbare, refractar la trat, diaree- ridica susp.hipercloremia
bazala>4 micromol/l si hipergastrinemie importanta-argumente pt diagnostic.
-ischmeie intestinala : durere imediat postprandiala la pacient cu afectare vasculatara cunoscuta, dureri
refractare la trat antiulceros.
-ampulom vaterian-icter variabil, vezica biliara destinsa , palpabila, nedureroasa (semn Courvoisier
Terrier)-EDS preciz dg.

TRATAMENT
Obiective :ameliorare simptomatologie+vindecare leziune+prevenire/tratament complicatii ;
Dieta :
-renuntare la fumat
-reducere consum de alcool
-evitare alimente prajite, citrice, sucuri carbogazoase , condimente
-evitare adm AINS

Farmacologic :antiacide, antisecretaore, protectoare ale mucoasei, antibacteriene impotr Hpylori.

Tratament antiacid : admin 4-6 /zi, efect de scurta durata, mai putin eficiente decat antisecretoarele
-carbonatul de ca –poate fav nefrocalcinoza
-bicarbonat de na –poate fav alcaloza metabolica

Tratament antisecretor : antagonisti de receptori de h2, ipp

Antagonisti de receptori H2-inhibitie competitiva la nivelul receptorilor pentru histamina de tip H2 din
membrana celule parietale.
-ranitidina 150 mgx2/zi, famotidina 40 mg/zi.

IPP –cei mai puternici inhibitori ai secretiei acide.

-omeprazol 40 mg/zi, lansoprazol 30 mg/zi, pantoprazol, esomeprazol 20-40 mg/zi ;
-adm pe termen lung ipp : risc colita clostridium diff, osteroporoza, anemie, trombocitopenie ;
Protectoarele de mucoasa :
Sucralfat-formeaza bariera protectoare la suprafata ulcer pt 12 ore, inhiba activitatepepsina, blocheaza
efect nociv saruri biliare, creste sinteza de prostaglandine.doza 1gx4/zi, nu in monoterapie.

Tratament antibacterian
-eradicare H pylori reducere semnificativa recurente ulceroase
-eradicarea bacteriana=absenta bacteriei la 1 luna de la sf tratament in piesa de bio gastrica
-tripla terapie standard 10 -14 zile- eradicare de 70% amoxi, claritro, metronidazol
- antibiograma : in zonele cu rezistenta crescuta la atb sau rate reduse la eradicare
-rezistenta in crestere la claritromicina.
-eficeinta trat verif : testare antigen in scaun sau bio+ examen histopatologic
-testele serologice –raman + mult timp de la eradicare infectie ; nu se utilizeazza dupa tratament

Tratament profilactic : administrare intermitenta de antisecretorii :

--profilaxie ulcer la p cu tratament cronic cu AINS
-profilaxie sangerari la p cu terapie anticoagulanta sau antiagreganta

Evolitie si prognostic
Evolutie recurenta +pusee dureroase alternand cu perioade asimptomatice
-multe reactivari ulcer=asimptomatice
-eradicarea H pylori poate preveni recurentele.

COMPLICATII
????????
HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA
HDS-se datoreaza leziunilor localizate la nivel tract digestiv superior pana la unghiul duodeno-jejunal.
-clinic hds manifesta este repr de : hematemeza, melena, hematochezie.

Cauze :
-afectiuni intriseci tub digestiv superior : esofag stomac, duoden
-afectiuni organe invecina – c pancreatic cu invazie in tub sigestiv
-afectiu sistemice : coagulopatii
-cele mai fecv : ulcer, varice esofag, gastrite.

Diagnostic :
Anamneza si examen obiectiva
Anamneza : episodul hemoragic, AHC familiale, app
-hds dupa ains>>gastrita eroziva sau ulcer
-hds +manifestari diseptice tip ulceros>> ulcer
-hematemeza dupa pranz abundent /consum de alcool>>> sdr malory veis
-hematemeza+ sg rosu+pacient cunoscut cu ciroza>>> sursa variceala
-p spit in ati dupa interv chir majore /afect med severe –septicemie, IR, Iresp, avc>> gastrita , gastropatie
de stres
-p cu afectiuni hematologice, coagulopatii, trat anticoagulant
-manif cutaneo muc+ hepato-splenomegalie+ascita>>>hds in ciroza hep
-purpura /echimoze la p fara stigmata de ciroza hepatica>>> coagulopatie, trombocitopenie.
-examinare digitala rectala: hematochezie/scaun melenic

Ex laborator:
-hlg, grup sangvin
-hemostaza si coagulare-dg coagulopatii, insuf hepatica, terapie anticoagulanta
-uree creat, ionograma.

EKG:-poate evid affect cardiac preexist / ischmie acuta (dat pierderii de sange)

EDS
-efect in primele 24 h de la debut hemoragie
-eds in urgenta: (in 12 ore de la debut hem): hipotensiune, soc hemoragic, ciroza hepatica+hds variceala
(numai dupa resuscitare pacient)
-daca examinarea se face la > 48 h de la sangerare –eds poate fi negativa in eroziuni/malory veis

Ex arteriografic
-superioara eds in hds masiva
-diagn prin: evidentierea extravazarii subst de contrast in lumenul digestiv
-permite controlul sangerarii prin infuzie selectiva de vasopresina sau embolizare vas care sangereaza cu
gelfoam.

Diagn dif hds vs hdi

-hematemeza indica hemoragie dig loc deasupra unghi treiz
-melena –se asoc frecv cu leziuni hemoragice loc tract digestiv superior
-hematochezie in hds –in sangerare masiva si rapida
-hematochezia-de regula modalitatea de prezentare hdi
-leziuni hemoragige intestin subtire : se pot prezenta ca si melena/hematochezie
-asiprat naso-gastric hemoragic-confirma o sursa hemoragica localizata la nivel tract digestiv superior
-aspirat nasogastric fara sange: exclude o leziune esofagiana sau gastrica ( nu si duodenala-posibil spasm
prezent)
-in hds : compusi azotati sangvini-crescuti>> tranzit sange prin tub digestiv.

Cauze specifice de hds+ tratament

Varicele esofagiene
-cauze : presiune in vena porta>12 mmhg
-factor prectivi pentru hds : varicele mari sangereaza mai frecvent, varicele albastre decat cele albe,
rezenta semnelor rosii pe suprafata varice, spoturi , linii rosii, roseata dufuza , functia hepatica (scor
child).
Tratament hemoragie acuta variceala :=forma cea mai severa de hds
-masuri de resuscitare : stabilire linie de acces venos, adm de solutii cristaloide , masa eirotrocitara,
plasma proaspata
-adm de sange cu hb tinta 7-8 g/dl
-terlipresina-vasoconstrictie arteriala splahnica cu reducerea presiunii in sistemul port( adm iv in bolus
cu repetare la 4-6 ore , min 48 h)
-sau ocreotid bolus iv 50 microgr apoi piv cont cu 25-50 microgr /h, durata :pana la 5 zile.
-injectare endoscopica agent sclerozant intra si perivariceal
-ligatura varice esofagiene-metoda de electie pt hemostaza endoscopica
-tips – pt control hemoragie acuta variceala la pacientii cu risc crescut
-tips =proteza metalica expandabila plasata arteriografic intre ramul dr al venei porte si vena
suprahepatica medie.
-tips=punte pana la transplant hepatic.
-profilaxie primara : p cu varice mari, p cu varice mici+cu semne rosii, ciroza decompensata+varice
mici.se face cu betablocanti non selectivi(propanolol, carvedilol, nadolol) sau bandare endoscopica.
-profilaxie secundara :propanolol+ bandare endoscopica. propanolol initiere cu 20-40 mgx2/zi pana la
160-320 mg /zi ( pt fc tinta 50-55/min )
-transplant hepatic-ciroza avansata.

Varice gastrice
-acompaniaza de regula vericele esofagiene, la 20% din p ci ciroza.
-factori de risc-similari cu hds din varice eso
-terapie endoscopica : injectare de cianoacrilat, bandare endoscopica, tips sau interventie chirurgicala.

HEMORAGIA NON-VARICEALA
Ulcer gastric si duodenal
-ulcer-cea mai fresv cauza de hds (50%)
-hemoragie din ulcer= erozare vas ( de regula arteral ) aflat la baza ulcer.
-marime artera erodata-factor determ al evolutiei hemoragie
-hemoragie severa : in ulcer bulbar postero inf ( artera gastro-duodenala), ulcer gastric pe mica curbura
in port sup ( artera gastrica stanga )
-consum ains=factor risc
-Factori predictivi indep pentru risc de hds prin ulcer AINS asociat : >65 ani, istoric ulcer, istoric hds ,
adm de corticosteroizi sau anticoagulante, ains non selectrivi sau selectivi anti cox2.
Istorie naturala si prognostic
-majoritate hds din ulcer se opreste spontan
-ulcere>1 cm –au risc de resangerare si mortaliztete mai mare
-ulcere >2 cm se asoc cu hemostaza endoscopica dificila/esec

Tratament ulcer hemoragic -p cu instab hemodin –trat in ati

-ipp iv : omeprazole 80 mg in bolus apoi 8mg/h, cateva zile apoi tratament standard ulcer.
Tratament endoscopic -indicat in forrest I, IIA
-metode termice (electrcoagulare ), injectare de substante (adrenalina), mecanice (clipsuri), pulberi
hemostatice (hemospray)
-se rec util 2 metode combinate ex injectare+ clipsuri
Tratament chirurgical-p cu hds severa la care terapia endoscopica a esuat
Terapia arteriografica -hds sevra la care terapia endoscopica a esuat
-infuzie selective intraartreiala de vasopresina
-complicatii: ischemie, infarct, aritmii

Gastrita si gastropatia hemoragica( gastrita/gastropatie eroziv hemoragica)

-3 tipuri :gastrita/gastropatie produsa de ains/ gastrita de stres/ gastrita de cons de alcool
-gastrita indusa de aspirina/ains-afectare superficiala perete gastric, hemoragie minima.profilaxie : ipp
-gastrita acuta de stres : p dina ti cu afect severe , ins resp, renala, interv chir mari, arsuri>30 % corp,
avc. Profilactic : ipp la p ventilati mecanic.
-hemostaza endoscopica : injectare de adrenalina, alcool sau goagulare cu argon sau hemospray

Gastropatia portal hipertensiva -in hipertensiunea portala la p cu ciroza hep

-se poate asocia cu hds severa
=congestia mucoasei gastrice dat flux sangvin inadecvat.
-fornixul cel mai frecv interesat
-trat propanolol
-in hds severe : sunt portocav chirurgical sau tips.

Sindrom malory veis -fisura (ulcer profund ) mucoasa esogastrica determinate de effort de varsatura
-clinic : varsaturi repetate urmate de hematemeza
-tratament conservator uneori terapie endoscopica

Esofagita si ulcer esofagian :

-cauze rge , sonda nazogastrica la p internari la ati, iradiere, sclerotarapia endoscopica
-trat : omeprazol si sau endoscopic

Neoplasmele eso, gastro, duodenale -hemoragie frecv limitata

Angiodisplazii-cele gastrice/ duodenale mai rare decat cele colonice

-la varstnici , in ins renala cronica, telengiectazia hemoragica eredita
-diagn-endoscopic

Fistula aorto enterica:

-cauze proteza aorta cu Dacron, ateroscleroza, rat anevrisme micotice, tb
-frecv la nivel duoden III
-clinic : hds premonitory care precede hds severa
-tratamnet chirurgical.

Hemobilia si hemosuccus pancreaticus:

-hemobilia-hemoragia din tract biliar
-Hemosuccus pancreaticus-hemoragia din vase pancreatice exteriorizata prin duct pancreatic
-cauze hemobilie: traumatisme hepato biliare, biopsie hepatica transcutanata, tumosri intra
/extraheatice, colecistita
-cauze hemosuccuc : pancreatita cronica si pseudochis de pancrea –prin erodare vasculara prin digestie
triptica pancreatica
-endoscopica-vizualizeaza hemoragie prin papila
-tratament :embolizare arteriografica sau interventie chir.

Cancerul gastric : Clinic

Cancerul gastric precoce- frecv asimptomatic sau simptome de tip dispeptic
C. gastric avansat:
-durerea de ob primul simpt, asociat cu scadere ponderala
-durere acuta/cronica
-durerea epigastrica asemanatoarea cu cea din ulcer mai ales in t ulcerate : ca o arsura sau ca senzatie
de plenitudine.
-disfagia –poate fi primul simpt>>>> in c. gastric proximal care infiltreaza cardia
-varsaturile alimntarare repetate>>>in c gastric antral osbstructiv
-satietatea precoce –dat lipsei de distensibilitate gastrica>>> in formele difuz infiltrative

Manifestari datorate complicatiilor:

-hds poate fi prezenta sub forma de melena ( frecv) sau hematemeza .
-perforatia-cu peritonita si abd acut –rar si simuleaza ulcerul perforat
-extensia la colon transvers det fistula gastro-colica>> varsaturi cu character fecaloi sau alimente recent
ingerate in scaun
-mts pot det >> hepatomegalie, icter , distensie abd dat ascitei,
>> splenomegalie, hiperteniune portala –prin invazie ax splenoportal
>> mts gg- adp supravlaciculara stanga-semn vircow , adp axilara stanga-irish node
>> infiltrare ombilicala , epididimala
>> mts ovariene-de obicei bilaterale
>> mts pleuropumonare-tuse , expectoratie hemoptoica, revarsat pleural.

Sindroame paraneoplazice -pot preceda detectia tumorii digestive :

-tromboflebita recurenta migratory>> sdr trousseau
-acanthosis nigrigans, dermatomiozite, keratoza verucoasa
-sdr nefrotic, afectare neurologica ( neuropatie senz / motorie)
-psihica>> tulb de comportamnet, de memorie.

Semne generale nespecifice :

-anorexia>> simpt comun in c gastric avansat
-scadere ponderala
-febra –in stadia terminale prin necroza tumorala
-paloare- cauza anemia dat : hemoragie disgestiva acuta/cronca, gastrita atrofica cu anemie pernicioasa,
hemoliza
-masa tumorala palpabila in epigastru
PARACLINIC
Ex radiologic:
-c gastric se poate prezenta ca o formatiune vegetanta, ulcer ( nisa gastrica maligna) sau aspect
infiltrative parietal.

EDS- orice modificare radiologica sugestiva pt c gastric impune eds+bio

-aspect: tip vegentant, tip ulcerant, tip infiltrative
-c gastric prococe—aspect polipoid/modificari de culoare mucoasa—pt care comoendoscopia virtuala e
esentiala. Dimensiuune de pana la 2 cm.pt certitudine diagn prelevare 4-8 fragm mucosale
-citologia endoscopia –se poate efectua inaite/dupa bio prin periajul leziunii si creste rata diagnostica

Clasificare endoscopica c gastric precoce :

Tip I p-tipul polipoid pediculat
Tip I s- polipoid sesil
Tip IIa- superficial elevat-aspect de polip plat
Tip IIB- superficial plat-modif de culoare
Tip IIc – superficial depriimat-ulceratie/cicatrice retractile
TIP III – excavat-aspect de ulcer.