AMG II S2 - Chirurgie și nursing

specific

Chirurgie - Semestrul 2
Curs 1. Chirurgie toracică I
Chistul hidatic pulmonar. Pleurezia purulentă netuberculoasă

CHISTUL HIDATIC PULMONAR

CHISTUL HIDATIC PULMONAR (HIDATIOZA) este o boala provocata de localizarea si dezvoltarea in
plamani a larvei Taenia echinococcus.

Etiologie: forma adulta a parazitului traieste in interiorul intestinului carnivorelor, caine, lup, sacal,
care elimina ouale embrionare, ce sunt ingerate pe gaze intermediare: om, porc, oaie.

Contaminarea se face fie direct prin contact repetat cu animalul prin maini murdare sau indirect
prin apa sau alimente infestate, calea de transmitere fiind in special cea digestiva, dar exceptional
poate fi si respiratorie prin inhalare.
Parazitul migreaza odata cu torentul sanguin si se fixeaza in plamani, ficat, muschi, splina
unde formeaza o vezicula unica denumita hidatida primara sau chist hidatic.
Chistul este alcatuit dintr-o membrana germinativa care da nastere veziculelor fizice ce contin
lichid clar, incolor, cu gust sarat, salciu ca apa de stanca.
Chisturile pot fi unice sau multiple si au o afinitate spre plamanul drept.

Simptomatologie: clinic boala evolueaza mult timp asimptomatic si prezinta semne uneori
respiratorii necaracteristice. Alteori hidatoza devine boala a intregului organism cu evolutie in 3
etape:
● Faza de debut – pretumorala – apar manifestari alergice, urticaria, prurit, oboseala, tuse
iritativa uscata, dispnee, homoptizii. Examenul radiologic releva o opacitate rotunda cu
contur net delimitat. La stabilirea diagnosticului contribuie eozinofilia sanguine, care
depaseste 5%, pozitivitatea intradermoreactiei IDR CASONI si a reactiei de fixare a
complementului.
● Faza tumorala – accese de tuse, dispnee, dureri toracice violente, hemoptizie si fenomene
de soc anafilactic.
● Faza finala sau faza de chist infectat – este reprezentata de ruperea chistului si infectarea
declansandu-se vomica hidatica unica sau fractionate, realizand simptomatologia unei
supuratii pulmonare.

Clasificarea topografica:
● Chist pulmonar unic – uni sau bilateral, multiplu-uni sau bilateral

● Chist pleural

● Chist mediastinal

● Chist diafragmatic, parietal

 AMG II S2 - Chirurgie și nursing
specific

Diagnostic pozitiv – se bazeaza pe datele clinice si paraclinice si epidemiologice, prin anamneza se

releva profesia de: cioban, frizer de caini, macelar.
Domiciliu – Dobrogea, judete riverane Dunarii, judete de munte.
Manifestari subiective: dureri toracice, urticaria, tuse, stare generala buna in raport cu
imaginile radiologice.
 AMG II S2 - Chirurgie și nursing
specific

Paraclinic – eozinofilie peste 5%, IDR CASONI pozitiv, examen radiologic opacitate rotunda
bine delimitata, examen bronhoscopic – se poate vizualiza membrana hidatica.
Tratament – chirurgical sau medical. Tratamentul chirurgical urmareste extragerea hidatidei,
tratamentul lojei chistice cu menajarea parenchimului functional pulmonar, iar in faze complicate
poate duce pana la exereza pulmonara (Operatie constand din indepartarea unui organ, unui
ansamblu de tesuturi sau a unui corp strain pe cale chirurgicala) – rezectia pulmonara (metoda de
electie de rezolvare a focarului tuberculos).
Prevenirea recidivelor se face cu chimioterapie antiparazitara administrate pre si post
operator 14 zile (Albendazol 10 mg/kg/zi, Prazinquatel 25 mg/kg/zi asociat cu protectoare
cimetidine, antihistaminice, antiinflamatorii).
Profilaxie – se urmareste evitarea contactului prelungit cu cainii, spalarea sistematica a
mainilor inainte de masa, precum si spalarea fructelor si a zarzavaturilor foarte bine.

Pleurezia purulentă netuberculoasă

PLEUREZIA PURULENTA (EMPIEMUL PULMONAR) – reprezintă o colectie purulenta pleurala
provocata de germeni piogeni.

Etiologie:
● Pleurezia purulenta tuberculoasa – in majoritatea cazurilor secundara tuberculozei
pulmonare;
● Pleureziapurulenta netuberculoasa – cu punct de plecare de la o infectie pulmonara
(pneumonie, bronhopneumonie, abces pulmonar), germenii cei mai frecventi fiind
pneumococul, streptococul, stafolococul.

Simptomatologie – debutul bolii este variabil, fiind adesea mascat de boala primitiva. Clinic se
manifesta prin febra (de supuratie), alterarea severa starii generale, dispnee, tuse seaca si sindrom
pleural, junghiul toracic rebel la tratament sau de o pneumonie care nu se vindeca.

Pleurezia purulenta localizata, din punct de vedere topografic, poate fi:

- mediastinala - colectia purulenta este situata intre plaman si pleura mediastinala;
- diafragmatica - se situeaza intre baza pulmonului si domul diafragmatic;
- scizurala - colectia se afla in marea sau mica scizura pe dreapta sau in scizura stanga,
- fiind delimitata de lobii pulmonari;
- apicala - inchistarea are loc intre domul pleural si apexul pulmonar.

Etiologie
- Posttraumatică (traumatismele toracice deschise)
- Secundare unor procese bronhopulmonare (pneumonii ,abcese, bronsiectazii)
- Secundare unor supuratii de vecinatate (abcese subfrenice, abcese hepatice, peritonite)
- Metastaze hepatice
 AMG II S2 - Chirurgie și nursing
specific

Agentul patogen microbian rar afecteaza primar seroasa pleurala, prin insamantare pe cale
hematogena de la un focar septic situat la distanta (osteomielita, furuncul). Daca acceptam
supozitia de mai sus, toate pleureziile purulente sunt secundare, neexistand pleurezii purulente
primitive.
Cea mai frecventa cauza de empiem o reprezinta pneumonia si abcesul pulmonar. Alte
cauze pulmonare pot fi: bronsiectaziile supurate, chistul hidatic supurat, cancerul bronhopulmonar
supurat. Agentul patogen bacterian poate trece in spatiul pleural pe cale limfatica, prin
microperforatii sau prin ruptura franca a colectiei pulmonare.
Contaminarea directa a seroasei pleurale se realizeaza in 30-40% din cazuri prin interventii
medico-chirurgicale minore (punctie pleurala, punctie-biopsie pleurala, pleurotomie) sau in urma
unei interventii chirurgicale majore (rezectii bronhopulmonare, rezectii esofagiene,
diverticulectomii esofagiene). S-au mai citat empieme pleurale dupa: hernie diafragmatica
strangulata, aspiratie de corp strain in arborele traheo-bronsic, pneumotorax spontan cu fistula
bronho-pleurala, micoza pulmonara.
Suprainfectia unei pleurezii purulente tuberculoase este frecventa, rezultand un proces supurativ
pleural mixt.

Diagnostic:
● examenul radiologic – poate afirma doar prezenta lichidului, sediul si intinderea, dar nu si
existent pleureziei purulente;
● examen bacteriologic;

● punctie pleurala – este absolut indispensabila pentru precizarea diagnosticului. Puroiul

contine numeroase polinucleare (=Leucocitele se impart in mai multe tipuri: granulocite
(polinucleare) monocite si limfocite. Granulocitele se impart la randul lor in: neutrofile,
bazofile, eozinofile. Neutrofilele sunt de doua tipuri: segmentate (neutrofile mature) si
nesegmentate (neutrofile tinere) alterate si germenul in cauza.

Tratamentul este medical si chirurgical:

● Antibioterapie generala: Penicilina 10-20 ml/zi , 2-3 perfuzii sau i.v antibioticul indicat de
antibiograma si local spalatura pleurala cu solutie clorosodica izotonica incalzita si
introducerea unei asocieri chimioterapice, de obicei Streptomicina si Rifampicina sau P.A.S.
dupa evacuarea puroiului;
● Corticoterapie sau Fermenti proteolitici in pleureziile inchistate: Streptokinaza 200.000u,
Chimitripsina 50 mg;
● Pleurotomie, drenaj chirurgical, costotomie, cand tratamentul este ineficace.