Sunteți pe pagina 1din 29
Fiziologia aparatului Fiziologia aparatului urinar urinar Cursul 11 Organizarea Organizarea func func ţţ ional ional ăă

Fiziologia aparatului

Fiziologia

aparatului

urinar

urinar

Cursul Cursul 11

Organizarea

Organizarea func

funcţţional

ionalăă aa rinichiului

rinichiului

Fiziologia circula

Fiziologia

circulaţţiei

iei renale

renale

Filtrarea

Filtrarea glomerular

glomerularăă

1. Organizarea funcţională a rinichiului 2. Nefronul 3. Tipurile de nefroni 4. Filtrarea glomerulară 5. Fiziologia
1.
Organizarea funcţională a rinichiului
2.
Nefronul
3.
Tipurile de nefroni
4.
Filtrarea glomerulară
5.
Fiziologia circulaţiei renale
2004

Dr. Carmen Bunu

1. Organizarea funcţională a rinichiului Cortexul Cortexul -- partea partea extern externăă,, con conţţine ine totoţţii
1. Organizarea funcţională a rinichiului
Cortexul
Cortexul -- partea
partea extern
externăă,,
con
conţţine
ine totoţţii glomerulii
glomerulii renali
renali
Medulara
Medulara -- partea
partea intern
internăă,,
structurat
structuratăă înîn piramide
piramide
renale,
renale, orientate
orientate cucu baza
baza
spre
spre cortex
cortex şşii vârful
vârful lala
papile,
papile, înîn bazinet
bazinet
Bazinetul
Bazinetul -- prezint
prezintăă calicele
calicele
mici
mici ⇒⇒ calicele
calicele mari
mari;; sese
continu
continuăă cucu ureterul
ureterul ⇒⇒
vezica
vezica urinar
urinarăă
Hilul
Hilul renal
renal -- locul
locul de
de trecere
trecere
pentru
pentru vasele
vasele sanguine,
sanguine,
limfatice,
limfatice, nervi
nervi şşii uretere.
uretere.
2004
Dr. Carmen Bunu
Rolurile rinichiului 1. 1. Excre Excreţţiaia produ produşşilor ilor de de catabolism catabolism şşii aa substan
Rolurile rinichiului
1.
1.
Excre
Excreţţiaia produ
produşşilor
ilor de
de catabolism
catabolism şşii aa
substan
substanţţelor
elor chimice
chimice str
străăine
ine
2.
2.
Reglarea
Reglarea balan
balanţţei
ei hidro
hidro--electrolitice
electrolitice
3.
3.
Regalarea
Regalarea echilibrului
echilibrului osmotic
osmotic
4.
4.
Reglarea
Reglarea echilibrului
echilibrului acido
acido--bazic
bazic
5.
5.
Reglarea
Reglarea TATA
6.
6.
Reglarea
Reglarea eritropoiezei
eritropoiezei (sinteza
(sinteza eritropoietinei
eritropoietinei))
7.
7.
Sinteza
Sinteza Vit
DD activ
activăă ((calcitriol
calcitriol))
8.
8.
Gluconeogenez
Gluconeogenezăă (în
(în timpul
timpul postului
postului prelungit)
prelungit)
2004

Dr. Carmen Bunu

2004 Dr. Carmen Bunu

2004

Dr. Carmen Bunu

2. Nefronul 1) 1) Generalit Generalităţ ăţii Unitatea Unitatea morfo morfo--func funcţţional ionalăă aa rinichiului rinichiului,,
2. Nefronul
1)
1) Generalit
Generalităţ
ăţii
Unitatea
Unitatea morfo
morfo--func
funcţţional
ionalăă
aa rinichiului
rinichiului,, înîn care
care sese
formeaz
formeazăă urina
urina;;
Num
Număărr == 11--1,3
1,3 milioane
milioane
nefroni nefroni//rinichi rinichi;;
Dup
Dupăă 4040 ani
ani:: sese reduc
reduc cucu
10%10%/10
/10 ani
ani;;
Nu
Nu sese pot
pot regenera
regenera;;
Co
Componente
mponente::
Corpusculul
Corpusculul renal
renal cucu
-- glomerulul
glomerulul renal
renal
⇒⇒ ↑↑ filtrare
filtrare
-- capsula
capsula Bowman
Bowman
Tubulul
Tubulul renal
renal ⇒⇒
lichidul
lichidul filtrat
filtrat →→ urin
urinăă..
2004

Organizareaa nefronului

Organizare

nefronului

aa ae Tubul colector Ansa Henle Tubul Glomerul proximal Tubul MD distal Capsula Bowman
aa
ae
Tubul
colector
Ansa Henle
Tubul
Glomerul
proximal
Tubul
MD
distal
Capsula
Bowman

Dr. Carmen Bunu

2004 Dr. Carmen Bunu

2004

Dr. Carmen Bunu

2) 2) Co Componentele mponentele nefronului nefronului a) a) Corpusculul Corpusculul renal: renal: Glomerulul Glomerulul ==
2)
2) Co
Componentele
mponentele nefronului
nefronului
a)
a) Corpusculul
Corpusculul renal:
renal:
Glomerulul
Glomerulul == ghem
ghem de
de capilare
capilare între
între
arteriola
arteriola aferent
aferentăă ((aaaa)) şşii cea
cea eferent
eferentăă ((aeae))
⇒⇒ presiune
presiune hidrostatic
hidrostaticăă ↑↑ (60
(60 mmHg
mmHg))
⇒⇒ adaptare
adaptare pentru
pentru ↑↑ filtrare
filtrare
glomerular
glomerularăă =>=> urina
urina primar
primarăă
Capsula
Capsula Bowman
Bowman -- învele
înveleşştete ghemul
ghemul
vascular
vascular şşii are:
are:
Foi
Foiţăţă intern
internăă -- visceral
visceralăă,, care
care ader
aderăă lala
capilarele
capilarele glomerulare
glomerulare
Foi
Foiţăţă extern
externăă -- parietal
parietalăă,, care
care sese
continu
continuăă cucu TP
TP
Polul
Polul vascular
vascular:: locul
locul de
de intrare
ieieşşire
ire aa aeae
Polul
Polul urinar
urinar:: locul
locul de
de ieieşşire
ire aa urinei
urinei
primare
din capsula
2004
primare din
capsula Bowman
Bowman →→ TP .

intrare aa aaaa şşii de

de

Pol Pol vascular urinar aa ↑ FG Tubul ae proximal (TP) Glomerul Capsula Bowman
Pol
Pol
vascular
urinar
aa
↑ FG
Tubul
ae
proximal
(TP)
Glomerul
Capsula
Bowman

Dr. Carmen Bunu

b) b) Tubulul Tubulul renal: renal: Adaptat Adaptat pe pentru ntru procesele procesele de de reabsorb
b)
b) Tubulul
Tubulul renal:
renal:
Adaptat
Adaptat pe
pentru
ntru procesele
procesele de
de reabsorb
reabsorbţţieie şşii secre
secreţţie,
ie, cucu mai
mai multe
multe
segmente:
segmente:
Tubul
Tubul contort
contort proximal
proximal ((TCP
TCP))
-- localizat
localizat înîn cortexul
cortexul renal;
renal;
aa
-- prime
primeşştete tot
tot ultrafiltratul
ultrafiltratul
TD
TP
glomerular;
glomerular;
-- rol:
rol: ↑↑ reabsorb
reabsorbţţieie ++ secre
secreţţieie
ae
Glomerul
SGA
Ansa
Ansa Henle
Henle (AH)
(AH) cucu
-- segment
segment descendent
descendent sub
subţţire
ire ((SSD
SSD))
⇒⇒ coboar
coboarăă înîn medular
medularăă
TC
-- segment
segment ascendent
ascendent sub
subţţire
ire ((SSA
SSA))
SSA
SSD
şşii gros gros ((SGA SGA)) ⇒⇒ revine
revine înîn cortical
corticalăă
-- dup
dupăă AHAH ⇒⇒ 22 tipuri
tipuri de
de nefroni
nefroni
-- nefroni
nefroni cucu AHAH scurt
scurtăă (80%)
(80%)
Ansa Henle
-- nefroni
nefroni cucu AHAH lung
lungăă (20%)
(20%)
→→ pân
pânăă înîn zona
zona papilar
papilarăă
2004
-- rol:
rol: concentrarea
concentrarea ++ dilu
diluţţiaia urinii
urinii
Dr. Carmen Bunu
Tubul Tubul contort -- localizat contort distal distal ( ( TCD TCD ) ) înîn

Tubul

Tubul contort

-- localizat

contort distal

distal ((TCD

TCD))

localizat înîn cortexul

cortexul renal;

renal;

-- rol:

rol: prima

prima 11//33 func

funcţţioneaz

ioneazăă caca şşii

SGA ++ restul

SGA

restul de

de 2/3

2/3 func

funcţţioneaz

ioneazăă

caca şşii tubul

tubul colector;

colector;

Macula densa

densa (MD)

(MD)::

Macula

-- între

între AHAH şşii TDTD

-- component

componentăă aa aparatului

aparatului juxta

juxta--

glomerular;

glomerular;

conţţine

ine celule

celule specializate

specializate cucu rol

rol

-- con

înîn mecanismul

mecanismul de

de autoreglare

autoreglare aa FGFG

-- rol:

rol: controlul

controlul func

funcţţiei

iei nefronului

nefronului

Tubul colector

Tubul

colector ((TCTC))

-- rol:

rol: definitivarea

definitivarea urinei

urinei ++

colectarea şşii transportul

colectarea

transportul urinei

urinei

-- mai

mai mul

mulţţii TCTC (8(8--10)

10) sese unesc

unesc ⇒⇒

TCTC comun

care coboar

coboarăă înîn

comun care

medular

medularăă ⇒⇒ pân

pânăă înîn zona

zona papilar

papilarăă

  • 2004 ⇒⇒ sese ggolesc

olesc înîn calice

calice.

.

aa TD MD TP ae Glomerul Capsula Bowman TC Ansa Henle
aa
TD
MD
TP
ae
Glomerul
Capsula
Bowman
TC
Ansa Henle

Dr. Carmen Bunu

3. 3. Tipurile Tipurile de de nefroni nefroni:: a) a) Nefronii Nefronii corticali corticali (cu glomerul
3.
3. Tipurile
Tipurile de
de nefroni
nefroni::
a)
a) Nefronii
Nefronii corticali
corticali (cu
glomerul
glomerul localizat
localizat înîn partea
partea
extern
externăă aa cortexului
cortexului renal;
renal;
∅∅aaaa >> ∅∅aeae ⇒⇒ adaptare
adaptare pentru
pentru ↑↑
FGFG;;
aeae sese recapilarizeaz
recapilarizeazăă înîn jurul
jurul
tubulului
tubulului ⇒⇒ adaptare
adaptare pentru
pentru ↑↑
reabsorb
reabsorbţţieie;;
auau AHAH scurt
scurtăă,, coboar
coboarăă foarte
foarte
pupuţţinin înîn medular
medularăă;;
rol:
rol: ↑↑ FGFG ++ ↑↑ reabsorb
reabsorbţţieie..
2004

(cu AHAH scurt

scurtăă)) -- 7070--80%80%

Glomerul

aa TD TP ae recapilarizare peritubulară Ansa Henle MEDULARA CORTICALA
aa
TD
TP
ae
recapilarizare
peritubulară
Ansa Henle
MEDULARA
CORTICALA

Papilă

Dr. Carmen Bunu

b) Nefronii glomerul juxtamedulari (cu AH AH lung - - 20 20 - - 30% 30%

  • b) b) Nefronii

glomerul

Nefronii juxtamedulari

juxtamedulari (cu

(cu AHAH lung

lungăă)) -- 2020--30%30%

glomerul localizat

localizat înîn partea

partea

internăă aa cortexului

intern

cortexului renal;

renal;

∅∅aaaa ≅≅ ∅∅aeae ⇒⇒ ↓↓ FGFG;;

continuăă cucu vasa

coboarăă adânc

Glomerul aa TD MD TP ae Vasa recta Ansa Henle CORTICALA MEDULARA
Glomerul
aa
TD
MD
TP
ae
Vasa recta
Ansa Henle
CORTICALA
MEDULARA

aeae sese continu

care coboar

care

înîn paralel

vasa recta

recta,,

adânc înîn medular

medularăă,,

paralel cucu AH;

AH; sese vars

varsăă înîn

venele corticale;

venele

corticale;

auau AHAH lung

lungăă ⇒⇒ coboar

coboarăă adânc

adânc

înîn medular

medularăă →→ pân

pânăă înîn zona

zona

papilar

papilarăă

AHAH ++ vasa

vasa recta

recta ++ TCTC ⇒⇒ flux

flux înîn

paralel dar

paralel

dar înîn sens

sens contrar

contrar ⇒⇒

mecanismul multiplicator

mecanismul

multiplicator

contracurent

contracurent

rol:

rol: concentrarea

concentrarea +dilu

urinei.

urinei.

+diluţţiaia

2004

Dr. Carmen Bunu

3. 3. Mecanismele Mecanismele de de formare formare a a urinei urinei sunt sunt : :
  • 3. 3. Mecanismele

Mecanismele de

de formare

formare aa urinei

urinei sunt

sunt::

Filtrarea glomerular ă ă

Reabsorbţia tubular ă ă

Filtrarea glomerular

Reabsorbţia tubular

( ( FGFG))

(R)

(R)

Secreţia tubulară (S)

Secreţia tubulară (S)

Rata

Rata de

de excre

excreţţieie == FGFG R + S

R + S

aa ae FG R capilar peritubular S venula Excreţie urinară Dr. Carmen Bunu
aa
ae
FG
R
capilar
peritubular
S
venula
Excreţie urinară
Dr. Carmen Bunu

Clearance = cantitatea de

unitatea de timp..

unitatea de timp

= cantitatea de

Clearance

substanţă

depurată ă

anumită

depurat

substan

plasm ă ă

anumit

plasm

pe

pe

de

de

ţă

o o

ă

Clearance

Clearance

==

U

U

x

x

V

V

PP

U = Concentraţia urinară a substanţei

P = Concentraţia plasmatică a substanţei

V = Debitul urinar

2004

3. 3. Mecanismele Mecanismele de de formare formare a a urinei urinei sunt sunt : :
  • 3. 3. Mecanismele

Mecanismele de

de formare

formare aa urinei

urinei sunt

sunt::

Filtrarea glomerular ă ă

Reabsorbţia tubular ă ă

Filtrarea glomerular

Reabsorbţia tubular

( ( FGFG))

(R)

(R)

Secreţia tubulară (S)

Secreţia tubulară (S)

Rata

Rata de

de excre

excreţţieie == FGFG RR ++ SS

Numai FG FG + R parţială FG + R totală FG + S totală Ex: creatinina
Numai FG
FG + R parţială
FG + R totală
FG + S totală
Ex: creatinina
Ex: electroliţii
Ex: glucoza
Ex: PAH
Urina
Urina
Urina
Urina

Rata de excreţie = RFG

  • 2004 => Cl creatinină apreciază FG

Rata de excreţie<RFG

=> Cl B <Clcreatinină

Rata de excreţie = 0

=> Cl G = 0

Rata de excreţie = FPR

=> Cl PAH Dr. = Carmen FPR Bunu

4. 4. Filtrarea Filtrarea glomerular glomerularăă a) a) Caracteristici Caracteristici generale: generale: primul primul proces proces
4.
4. Filtrarea
Filtrarea glomerular
glomerularăă
a)
a) Caracteristici
Caracteristici generale:
generale:
primul
primul proces
proces înîn formarea
formarea urinei
urinei
urina
urina primar
primarăă este
este
plasm
plasmăă deproteinizat
deproteinizatăă
izoton
izotonăă (300
(300 mOsm
mOsm/l)
/l)
Cantitate:
Cantitate: GFR
GFR == 125
125 ml/
ml/min
plasmatic
plasmatic renal)
renal)
** Creatinina,
Creatinina, caca şşii inulina
inulina,, sese filtreaz
filtreazăă dar
2004

are are loc loc prin prin trecerea trecerea pasiv pasivăă aa apei apei şşii aa componen componenţţilor ilor

plasmatici plasmatici micromoleculari micromoleculari din din capilarele capilarele glomerulare glomerulare înîn

capsula capsula Bowman Bowman ⇒⇒ urina urina primar primarăă

unun ultrafiltrat ultrafiltrat de de plasm plasmăă,, cucu oo compozi compoziţţieie

asem asemăănnăătoare toare cucu cea cea aa plasmei, plasmei, dar dar ffăărrăă proteine proteine ⇒⇒

min ⇒⇒ 180

180 l/zi

l/zi (20%

(20% din

din fluxul

fluxul

Evaluare Evaluare prin: prin: Clearance Clearance cucu creatinin creatininăă == 120 120 ±± 1515 ml/ ml/min min

reabsoarbe şşii nunu sese secret

secretăă..

dar nunu sese reabsoarbe

Dr. Carmen Bunu

b) b) Factorii Factorii determinan determinan ţ ţ i i ai ai filtr filtr ă ă
  • b) b) Factorii

Factorii determinan

determinanţţii ai

ai filtr

filtrăării

rii glomerulare:

glomerulare:

  • 1. Membrana filtrantă glomerular

glomerularăă (MFG)

(MFG)

  • 2. Caracteristicile particulelor solvite în plasmă

  • 3. Presiunea netă de filtrare

  • 4. Coeficientul de permeabilitate al capilarului

glomerular (Kf)

2004

Dr. Carmen Bunu

11.. Membrana Membrana filtrant filtrantăă glomerular glomerularăă:: -- componente: componente: Procese Podocite podocitare Endoteliul Endoteliul capilar
11..
Membrana
Membrana filtrant
filtrantăă glomerular
glomerularăă::
-- componente:
componente:
Procese
Podocite
podocitare
Endoteliul
Endoteliul capilar
capilar -- cucu
fenestra
fenestraţţiiii (pori)
(pori) ⇒⇒facilitare
facilitare FGFG
Membrana
-- are
are ↑↑ înc
încăărcare
rcare negativ
negativăă ⇒⇒
bazală
previne
previne filtrarea
filtrarea proteinelor
proteinelor
Membrana
Membrana bazal
bazalăă –– bogat
bogatăă înîn
Celule
colagen
colagen ++ proteoglicani
proteoglicani ((↑↑
endoteliale
Fenestraţii
înc
încăărcare
rcare negativ
negativăă))
Foi
Foiţţaa intern
internăă (visceral
(visceralăă)) aa
capsulei
capsulei Bowman
Bowman,, cucu podocite
podocite
== celule
celule cucu prelungiri
prelungiri//procese
procese
podocitare
podocitare,, care
care învelesc
învelesc capi
capi--
lare
larellee dar
dar las
lasăă şşii spa
spaţţiiii lacunare,
lacunare,
prin
prin care
care trece
trece FGFG
-- auau ↑↑ înc
încăărcare
rcare negativ
negativăă ⇒⇒
previn
previn filtrarea
filtrarea proteinelor
proteinelor..
2004
Dr. Carmen Bunu
Concluzie: prin prin structura structura sa, sa, membrana membrana filtrant filtrant ăă este este oo “sit

Concluzie:

prin prin structura structura sa, sa, membrana membrana filtrant filtrantăă este este oo “sit “sităă

care care permite permite filtrarea filtrarea unei unei mari mari cantit cantităţ ăţii de de fluid fluid şşii aa

micromoleculelor micromoleculelor din din plasm plasmăă (de (de sute sute de de ori ori mai mai

mult mult decât decât capilarele capilarele normale) normale)

negativăă ,, membrana

filtrăării

rii proteinelor

prin

prin înc

încăărcare

rcare negativ

membrana filtrant

filtrantăă este

este oo

“barierăăînîn fafaţţaa filtr

“barier

proteinelor plasmatice

plasmatice

2004

Dr. Carmen Bunu

2. Caracteristicile particulelor solvite în plasm ă molecular ă ă a a particulelor particulelor solvite: solvite:

2. Caracteristicile particulelor solvite în plasmă

molecularăă aa particulelor

particulelor solvite:

solvite:

Greutatea

Greutatea molecular

cele

cele GMGM mic

micăă ((<<6.000

6.000)) sunt

sunt filtrate

filtrate uuşşor

or (ca

(ca şşii apa):

apa): ionii,

ionii,

compuşşiiii organici

compu

organici mici

mici ((exex:: glucoza,

glucoza, inulina

inulina), ),

cele

cele cucu GMGM mare

mare sunt

sunt tot

tot mai

mai pupuţţinin filtrate,

filtrate, pân

pânăă aproape

aproape de

de

00 ((exex:: Albumina

Albumina cucu GMGM == 69.000).

69.000).

Dimensiunea Dimensiunea::

particulele

particulele cucu << 88 nmnm pot

pot trece

trece prin

prin porii

porii membranei

membranei

glomerulare. glomerulare.

Înc Încăărcrcăătura tura electric electricăă aa particulelor particulelor solvite solvite::

Cele

Cele înc

încăărcate

rcate “+”

“+” sunt

sunt mai

mai uuşşor

or filtrate

““--”” ,, chiar

chiar lala aceea

aceeaşşii dimensiune,

membranei filtrante

membranei

filtrante

filtrate caca cele

cele înc

încăărcate

rcate

dimensiune, datorit

datorităă negativit

negativităţ

ăţiiii

Patologic:

Patologic: pierderea “-” membranei filtrante ⇒⇒ Pr cu greutate

moleculară mică (albuminele) pot fi filtrate ⇒⇒ apar în urină ⇒⇒

Proteinurie ((Albuminurie

Proteinurie

Albuminurie), ), înaintea apariţiei unor modificări

  • 2004 histopatologice (Nefropatia cu modificări minime). ).

Dr. Carmen Bunu

3. Presiunea de filtrare - este rezultanta între: 1. For ţ ele favorabile FG: ae aa

3. Presiunea de filtrare - este rezultanta între:

1. Forţele favorabile FG:

ae aa Glomerul Capsula Bowman Ponc (32 mmHg) Pcapsulară (18 mmHg) Ph (60 mmHg) Tubul proximal
ae
aa
Glomerul
Capsula
Bowman
Ponc (32 mmHg)
Pcapsulară
(18 mmHg)
Ph (60 mmHg)
Tubul
proximal
(TP)

-

Phidrostatică intracapilară

cu valoare (Ph=60 mmHg)

-

Ponc capsulară (considerând

că Pr sunt f. reduse în urină)

⇒⇒ Ponc capsulară =0 mmHg

2. Forţele opozante FG:

-

Phidrostatică din capsula

Bowman (Pcaps = 18 mmHg)

-

Poncotică intracapilară

(Ponc = 32 mmHg)

Pfiltrantă netă = Ph – (Ponc + Pcapsulară)

= 60 – (32 – 18) = 10 mmHg

2004

Dr. Carmen Bunu

4) Coeficientul de permeabilitate al capilarului glomerular (Kf) dac ă Kf scade => ↓ FG: ↓

4) Coeficientul de permeabilitate al capilarului glomerular (Kf)

dacă Kf scade => FG:

nr. nefroni (insuficienţa renală)

grosimea membranei filtrante (în diabetul

zaharat, HTA)

2004

Dr. Carmen Bunu

c) Reglarea FG: 1) În condi ţ ii normale, FG se men ţ ine constant ă

c) Reglarea FG:

1) În condiţii normale, FG se menţine constantă prin:

  • 1. procesul de autoreglare a circulaţiei renale

  • 2. mecanismul de feedback tubulo-glomerular

FGFG == constant

constantăă control precis al excreţiei renale

de apă + solviţi

2) SNVS, inervează vasele renale, inclusiv aa+ae ⇒⇒ VC ⇒⇒ FG

- Rol: în reacţiile de apărare, hemoragii severe, ischemie severă.

3) Factori umorali: catecolamine * , endotelina ⇒⇒ VC ⇒⇒ FG

* Catecolaminele au efect în paralel cu SNVS ⇒⇒ în reacţii de

apărare, hemoragie severă.

2004

Dr. Carmen Bunu

4) Angiotensina II (Ag II) : - sinteza Ag. II are loc la nivel local +

4) Angiotensina II (Ag II):

  • - sinteza Ag. II are loc la nivel local + sistemic

  • - dacă TA sau Volemia ⇒⇒ sinteza AgII

  • - efect preferenţial: VCae ⇒⇒ 1) Phidrost menţine FG

4) Angiotensina II (Ag II) : - sinteza Ag. II are loc la nivel local +

2) Reabsorbţia tubulară de Na + + apă

Restabileşte TA şi Volemia.

5) Factori vasodilatatori: NO, prostaglandinele, bradikinina

  • - au rol de-a reduce efectul VC al SNVS şi al Ag. II ⇒⇒ previn

reducerea FG şi a FSR.

2004

Dr. Carmen Bunu

Factorii care determin ă sc ă derea FG: Parametrul Cauza fiziologic ă /patologic ă modificat ↓

Factorii care determină scăderea FG:

Parametrul

Cauza fiziologică/patologică

modificat

Ph

Ph FGFG

1)

TA (efect datorită autoreglării)

2)

Rezistenţa aa (VC) (tonusului

SNVS, catecolaminelor, endotelinei)

3)

Rezistenţa ae (VD) (prin Ag II după

medicaţia cu blocante ale sintezei Ag. II)

Ponc

Ponc FGFG

Fluxului renal (rar)

Pcaps

Pcaps FGFG

Obstrucţia tractului urinar (calculi renali)

Kf

Kf FGFG

1)

nr. nefroni (insuficienţa renală)

2)

grosimii membranei filtrante (în

diabet zaharat, HTA)

Dr. Carmen Bunu

2004

5. 5. Fiziologia Fiziologia circula circulaţţiei iei renale renale FSR FSR == ∆∆PP/Rezisten /Rezistenţţaa vascular Fluxul
5.
5. Fiziologia
Fiziologia circula
circulaţţiei
iei renale
renale
FSR
FSR == ∆∆PP/Rezisten
/Rezistenţţaa vascular
Fluxul
Fluxul plasmatic
plasmatic renal
renal ((FPR
Reparti
Repartiţţiaia FSR
FSR:: majoritatea
înîn medular
medularăă
Vasculariza
Vascularizaţţie:
ie:
Artere
Artera
ramificare
inter-
renală
lobulare
2004

Fluxul Fluxul sanguin sanguin renal renal ((FSR FSR)) == 1000 1000 –– 1200 1200 ml/ ml/min min (20% (20% DC) DC)

renalăă

150 ml/

ml/min

min ((Cl

Cl PAH

PAH ))

vascularăă renal

FPR)) == 600

600 ±± 150

majoritatea înîn zona

zona cortical

corticalăă şşii numai

numai 11--2%2%

Glomerul capilar ae
Glomerul
capilar
ae
aa
aa

recapilarizare

peritubulară

vasa recta
vasa
recta
5. 5. Fiziologia Fiziologia circula circulaţţiei iei renale renale FSR FSR == ∆∆PP/Rezisten /Rezistenţţaa vascular Fluxul

Vena renală

Dr. Carmen Bunu

Reglarea circula Reglarea circula ţ ţ iei iei renale renale - - Autoreglarea Autoreglarea = proprietatea

Reglarea circula

Reglarea

circulaţţiei

iei renale

renale -- Autoreglarea

Autoreglarea

= proprietatea intrinsecă a rinichiului de a menţine

constante FG şi FSR, în condiţiile unor largi variaţii ale

TA (între 75 – 160 mmHg)

Este condiţie necesară pentru

controlul precis al excreţiei

renale de apă şi solviţi.

Patologic:

TA < 75 mmHg ⇒⇒ FG

TA < 60 mmHg ⇒⇒ oprire FG

TA > 160 mmHg ⇒⇒ FSR

Mecanismele autoreglării:

  • a) a) Mec

Mecaanismul

ml/min FSR 1200 FG 120 mmHg 75 160
ml/min
FSR
1200
FG
120
mmHg
75
160

miogen: TA întinderea fibrelor

VCaa

nismul miogen

musculare netede din peretele vascular VCaa

FSR şi FG = constante

ul tubulo

tubulo--glomerular

glomerular

  • b) b) Feedback

Feedback--ul

2004

Dr. Carmen Bunu

b) Feedback-ul tubulo-glomerular Leag ă modific ă rile [NaCl] la MD de rezisten ţ a arteriolelor

b) Feedback-ul tubulo-glomerular

Leagă modificările [NaCl] la MD de rezistenţa arteriolelor

renale;

Rol: asigură o livrare constantă de Na + în tubulul distal

previne fluctuaţiile de excreţie renală;

atât

FG

cât

şi FSR, dar în unele cazuri

Controlează

menţine FG pe seama modificării FSR (efect pe controlul

FG);

Are 2 componente, legate de aparatul juxta-glomerular:

Mecanismul de feedback pe arteriola aferentă

Mecanismul de feedback pe arteriola eferentă.

Cele două mecanisme operează împreună prin structurile

speciale ale AJG semnale de reglaj spre ambele arteriole

(aa şi ae) autoreglare eficientă a FG în condiţiile unei

largi variaţii de TA.

2004

Dr. Carmen Bunu

Aparatul Aparatul juxta juxta--glomerular glomerular ((AJG AJG)) Componente: Componente: Celulele Celulele juxtaglomerulare juxtaglomerulare din din structura
Aparatul
Aparatul juxta
juxta--glomerular
glomerular ((AJG
AJG))
Componente:
Componente:
Celulele
Celulele juxtaglomerulare
juxtaglomerulare din
din
structura
structura aaaa ++ aeae (sintez
(sintezăă Renin
Reninăă))
Pol
vascular
Macula
Macula densa
densa –– lala trecerea
trecerea între
între AHAH şşii
TDTD,, înîn apropierea
apropierea aaaa ++ aeae,, are
are celule
celule
aa
specializate specializate
FG
Dac
Dacăă ↓↓ FFGG ⇒⇒ ↓↓ Na
Na ++ lala MD
MD ⇒⇒ semnal
semnal cucu
MD
22 efecte:
efecte:
ae
1.
1. ↓↓ Rezisten
Rezistenţţaa aaaa ((VDVD)) ⇒⇒↑↑Ph
Ph ⇒⇒ ↑↑FGFG
Celule
juxtaglomerulare
2.
2. ↑↑ eliberarea
eliberarea de
de Renin
Reninăă din
din celulele
celulele
Joncţiunea
juxtaglomerulare
juxtaglomerulare ⇒⇒ activarea
activarea SRAA
SRAA ⇒⇒
AH-TD
prin
prin AgII
AgII ⇒⇒ VC
VC aeae ⇒⇒ ↑↑Ph
Ph ⇒⇒ ↑↑FGFG
Obs:
Obs: înîn tratamentul
tratamentul HTA
HTA,, medicamentele
medicamentele
care
care blocheaz
blocheazăă formarea
formarea Ag
Ag IIII ⇒⇒ ↓↓ FGFG (efect
(efect advers).
advers).
2004
Dr. Carmen Bunu
↓↓ TATA - ↓↓ Presiunea Presiunea hidrostatic - hidrostaticăă glomerular glomerularăă ↑↑ Reabs Reabs.. proximal proximalăă
↓↓ TATA
-
↓↓ Presiunea
Presiunea hidrostatic
-
hidrostaticăă
glomerular
glomerularăă
↑↑ Reabs
Reabs..
proximal
proximalăă
↓↓ FGFG
NaCl
NaCl
↓↓ Na
Na lala MD
MD
↑↑ Renina
Renina
↑↑ Angiotensina
Angiotensina IIII
↑↑ VCae
VCae
↑↑ VDaa
VDaa
↑↑ Presiunea
Presiunea hidrostatic
hidrostaticăă
glomerular
glomerularăă
2004
Dr. Carmen Bunu