Curs 1

ORGANIZAREA HISTOLOGICA A SISTEMULUI NERVOS: CELULELE GLIALE,

NEURONUL, SINAPSA, NEUROTRANSMITATORII
IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A SISTEMULUI NERVOS

CELULELE GLIALE( nevroglia)

DEFINITIE
- sunt celulele interstitiale ale tesutului nervos, ce asigura suportul metabolic, structural si
functinal al neuronilor( de 10 ori mai multe decat neuronii)

CLASIFICARE
I. MICROGLIA
- Au dimensiuni mici si forma stelata, ramificata
- Se gasesc in substanta cenusie, in apropierea vaselor de sange
- Au rol in neurofagie, ducand la aparitia cicatricei gliale

II. MACROGLIA
A. MACROGLII PERIFERICE - situate in SNP ( celula Schwann)
B. MACROGLII CENTRALE - situate in SNC , se impart in :
a. ASTROCITE - asigura schimburile neuronale
-se gasesc atat in substanta alba cat si in cea cenusie
-participa la formarea barierei hemato-encefalice si hemato LCR
-intervin in formarea cicatriciilor gliale
-protejeaza neuronul si prelungirile sale
-izoleaza sinapsele
b.CELULE EPENDIMARE - prezinta microvili
-captusesc sistemul ventricular si plexurile coroide ( intervin in formarea LCR)
-au rol transportor de neurohormoni de la nivelul hipotalamusului catre sange sau LCR
- au rol secretor la nivelul organului subcomisural
c. OLIGODENDROGLII - asigura mielinizarea
-sunt celule mici, cu putine prelungiri
-cele din substanta alba se insiruie de-a lungul fibrei nervoase, cu rol in formarea tecii de
mielina( o oligodendroglie pentru mai multe fibre nervoase)
-cele din substanta cenusie au rol metabolic
-fagociteaza mielina

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE CELULELOR GLIALE

- au capacitate de diviziune(inlocuiesc neuronii distrusi cicatrice gliala/sau pot forma tumori
benigne sau maligne)
- au rol de sustinere
- au rol protector ( participa la formarea barierei hemato-encefalice si a celei hemato-LCR)
- au rol metabolic ( mediaza schimburile sangvine ale neuronilor)
- intervin in transmisia neuronala ( prin productia tecii de mielina0
- controleaza activitatea sinaptica ( continut mare de colinesteraza nespecifica si reciclare
GABA)
- asigura procesul de regenerare a fibrelor in SNP

1
 NEURONUL
I. DEFINITIE
- celula TIP a sistemului nervos, excitabila electric, cu rol in transmiterea impulsului nervos,
ce nu se divide

II. ALCATUIRE
1.PERICARIONUL (corpul celular /soma neuronala)
- Este delimitat de neurilema, contime neuroplasma, nucleu, organite celulare comune si
specifice)
- Este centru trofic al neuronului
POZE VOL I SNC SLIDE 3

a. NEURILEMA
- Este membrana celulara a neuronului
- Prezinta proteine celulare Ca dependente , ce strabat straturile lipidice si dau membranei un
aspect in mozaic( determina particularitatile de permeabilitate a membranei
- Prezinta doua straturi: extern ( glicocalix) formata din glicoproteine si glicolipide /intern (
citoscheletul) formata din proteine atasate stratului lipidic

b.NEURIPLASMA
- Coloid ce se scurge in prelungiri
- Contine : proteine in lanturi de macromolecule paralele, legaturile dintre acestea formand
micelii/glucide- glicogen si mucopolizaharide/saruri minerale/ enzyme

c. NUCLEUL
- Ovoidal, central, cu 1-2 nucleoli

d.ORGANITE CELULARE COMUNE

Aparatul Golgi participa la activitatea neurosecretorie a unor neuroni
Mitocondriile la nivelul lor au loc procesele de oxidare, producand energie stocata in legaturi
fosfat macroergice(enzimele cu rol respirator se afla atasate membranei interne
Lizozomii contin enzime hidrolitice cu rol in digestia intracelulara ( corpusculi inveliti in
membrana)

e. ORGANITE CELULARE PROPRII

Corpusculii Nissl(corpii tigroizi sau substanta cromatofila)
- Se gasesc in pericarion si dendrite
- Constituie sediul sintezelor proteice
- Au un mic rol si in conducerea impulsului nervos ( elibereaza Fe, cu rol catalitic)
Reteaua fibrilara
- este prezenta in pericarion si prelungiri
2
-au rol in conducerea mediatorului chimic in prelungiri( mai ales in axon)
-este formata din neurotubuli si neurofilamete

2.AXONUL
- Prelungire unica
- Invelit de axolema
- Contine axoplasma prezinta mitocondrii si numerose filamente
- Conduce centripet impulsul nervos

Componente
- conul axonal - proeminente a pericarionului, din care emerge axonul
-axonul propriu-zis- prezinta in jurul sau oligodendroglii ( in SNC) si celule gliale Schwann ( in
SNP)
-intre doua celule gliale sunt niste strangulatii, nodurile Ranvier (de aici
pleaca colateralele axonilor)
-butonii terminali sinaptici realizeaza sinapse axo-somatice si axo-dendritice
-contin mitocondrii/vezicule cu mediator chimic/ enzime pentru
inactivarea
mediatorului

TECILE AXONULUI
a. Teaca de mielina
- Mielina este o substanta lipoproteica ce acopera unii axoni , sub forma de lamele
concentrice
- Izoleaza fibrele intre ele
- Lipseste la nivelul nodurilor Ranvier
- Previne scurgerea electrica generata de impulsul nervvos ( este izolator electric)
- Prezenta ei determina o transmisie nervoasa rapida, prin conducerea saltatorie
- Este produsa de celule gliale specializate ( de exemplu celula Schwann in sistemul nervos
periferic, oligodendrocitele in SNC)
- Vine in direct contact cu axolema
POZE VOL I SNC SLIDE 2

b.Teaca Schwann
- Apare la nivelul axonilor din sistemul nervos periferic
- Sunt celule gliale ce se incolacesc in jurul axonului, fiind o teaca mijlocie
- Secreta spre neurilema mielina
- Intre doua celule Schwann se afal nodurile sau strangulatiile Ranvier, nivel la care este
intrerupta si teaca de mielina si de unde pleaca si colateralele axonice
- Teaca are rol de protectie si trofic
c. Teaca Henle
- Teaca continua, conjunctiva
- Inveleste teaca Schwann
- Ofera protectie axonului

3.DENDRITELE
- Prelungiri in general multiple

3
 - Contin: neurotubuli, putine filamente, poliribozomi
- Conduc centripet impulsul nervos
- Prezinta fiecare numeroase ramificatii, ce prezinta spini dendritici

III. CLASIFICAREA NEURONILOR

a. Functional :
- Neuroni cu functie de conducere: - senzitivi ( specifici, nespecifici)
-motori
-de asociatie
-comisurali
- neuroni secretori - neurocrinie factori eliberatori / inhibitori si neurohormoni

b. Dupa forma :
- Rotunzi/stelati/piramidali/fusiformi

c. Dupa numarul de prelungiri:

- Neuroni unipolari celulele cu conuri si bastonase
- Pseudounipolari cu soma sferoidala si cu o prelungire unica ce se divide intr-un axon si o
dendrita
-in ganglionii spinali, ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni
- constituie protoneuronul cailor senzitive extero- intero- proprioceptive
- Bipolari fusiformi, cu o dendrita si un axon
-in ganglionii Corti si Scarpa , in retina si mucoasa olfactiva
-constituie protoneuronul cailor senzoriale
- Multipolari cu mai multe dendrite si un axon
- cei mai multi
d.Dupa lungimea axonului
- Neuroni Golgi I cu axon lung
-intra in constitutia tracturilor si comisurilor
- Neuroni Golgi II - cu axon scurt
-sunt neuroni de asociatie
-Neuroni apolari - celule amacrine cu rol secretor

e. Dupa arborele dendritic

- Izodendritici -cu dendrite lungi
-ex.: neuroni senzitivi medulari
- Allodendritici - cu dendrite putine
-ex.:neuroni piramidali corticali
-Idiodendritici -cu dendrite bogat ramificate
-ex.: neuronii mitrali din bulbul olfactiv, neuronii cerebelosi Purkinje

SINAPSA

DEFINITIE unitate morfo-functionala complexa alcatuita din componenta presinaptica, fanta

sinaptica si componenta postsinaptica
-mediaza transmiterea impulsului nervos intre neuroni

4
CLASIFICARE
a. Dupa componentele structurale :
- Axo-dendritice ( excitatorii)
- Axo-axonale
- Axo-somatice ( inhibitorii)
- Dendro-dendritice
- Somato-somatice
b. Functional :
- Electrice -jonctiuni interneuronale tip gap, fara mediator chimic
- Chimice -cu interventia unui mediator ( facilitator sau inhibitor)
c. Dupa dispunerea neuronilor
- Catenare
- Convergente
- Divergente
POZE VOL I SNC SLIDE 4

SINAPSA CHIMICA
a. COMPONENTA PRESINAPTICA este reprezentata de butonii terminali
- Elibereaza continutul veziculelor cu mediator chimic in fanta sinaptica
- Pompele ionice : - aparitia potentialului de actiune depinde de pompa sodiu- potasiu
-eliberarea neurotransmitatorilor depinde de canalele de sodiu
-cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea neurotransmitatorilor
depinde de influxul de calciu
POZE VOL I SNC SLIDE 5

b.COMPONENTA POSTSINAPTICA
- Reprezinta o regiune specializata a membranei celulare , prevazuta cu receptori, ce
decodeaza mesajul
- Legatura receptor-neurotransmitator este fiziologic reversibila
- Duce la creerea potentialului de actiune ce apoi se autopropaga
- Mediatorul chimic este apoi inactivat enzimatic la nivelul membranei post-sinaptice
-
NEUROTRANSMITATORII
- transferul informatiei la nivelul sinapselor chimice se bazeaza pe fenomenul de neurocrinie
(capacitatea neuronului de a secreta substante active)
- neuronul are capacitatea de a secreta si stoca mai multi neurotransmitatori
- neuronul poate raspunde diferit la diferitii neurotransmitatori
POZE SNC INCEPUT ANDREEA SLIDE 15

CLASIFICARE NEUROSECRETII:
- Neurotransmitatori( mesageri de ordinul I)
-sunt eliberati in fanta sinaptica
-sunt capabili sa produca efecte selective pe receptorii membranei postsinaptice ( potential de
actiune sau variatii ale gradului de depolarizare)
-ex.: acetilcolina, catecolaminele ( adrenalina, noradrenalina, dopamina)

- Neuromediatori ( mesageri de ordinul II)

5
-amplifica sau diminueaza raspunsul receptorilor post-sinaptici la actiunea neurotransmitatorului
-ex.: AMPc si GMPc

- Neuromodulatori ( cibernine)
-se secreta extrasinaptic, pentru a modifica pragul de excitabilitate al neuronilor invecinati

- Neurohormoni
secretati de neuroni modificati( majoritatea din hipotalamus)
-se secreta in sange , actioneaza la distanta de locul secretiei

IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A SISTEMULUI NERVOS

I.TOPOGRAFIC:
- SISTEM NERVOS CENTRAL
-este reprezentat embriologic din derivatele tubului neural
-se afla pe linia mediana, adapostit de cavitati osoase

COMPONENTE:
- Maduva spinarii
- Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal( pedunculi cerebrali si lama tectala)
- Cerebelul
- Diencefal: taalamus, hipotalamus, subtalamus, metatalamus, epitalamus
- Emisferele cerebrale
POZE SNC INCEPUT ANDREEA SLIDE1

-SISTEM NERVOS PERIFERIC

-embriologic, se formeaza din mase celulare migrate din crestele neurale
-structurile sale sunt pereche, de o parte si de alta a SNC

COMPONENTA:
- Nervi periferici
-nervi cranieni III-XII ( in legatura cu trunchiul cerebral)
-nervi spinali( in legatura cu maduva spinarii)
- Ganglioni vegetativi
-simpatici lanturile simpatice prevertebrale
-parasimpatici previscerali
-intramurali

II.FUNCTIONAL
Sistem nervos somatic sau de relatie, care asigura receptia senzitivo-senzoriala si activitatea
motorie somatica , coordonand adaptarea organismuluila mediul ambiant
Sistemul nervos vegetativ sau autonom, regleaza activitatea viscerelor, contribuind, alaturi de
sistemul endocrin si paracrin , la mentinerea homeostaziei
POZE SNC INCEPUT ANDREEA SLIDE 2

-SISTEM NERVOS SOMATIC

-prezinta receptori situati in piele si muschi

6
 -prezinta ca efectori fibrele musculare striate din muschii scheletici, cutanati si unele
viscere

-SISTEM NERVOS VEGETATIV

-prezinta receptori situati in organele interne si vase de sange
-prezinta ca efectori muschii netezi viscerali si glandele

DISPOZITIA CORPILOR NEURONALI SI A PRELUNGIRILOR NEURONALE IN

SISTEMUL NERVOS

CORPII NEURONALI
SNC Maduva spinarii - coloane de nuclei
-Trunchiul cerebral -nuclei motori, senzitivi vegetativi parasimpatici si proprii
-Cerebelul -nuclei in vermis si emisfere/ scoarta cerebeloasa
-Diencefalul -nuclei
-Emisferele cerebrale -scoarta/ nuclei gris centrali( corpii striati)
SNP - Ganglioni senzitivi -omologi ai nervilor cranieni/spinali ( contin corpi neuronali
somato- si viscerosenzitivi, nu contin sinapse)
-Ganglioni vegetativi - simpatici latero-vertebrali ( paravertebrali) si prevertebrali
- parasimpatici previscerali si intramurali
-contin corpii vertebrali ai neuronilor vegetativi post-ganglionari si sinapsa dintre
fibra preganglionara si post ganglionara)

PRELUNGIRILE NEURONALE
SNC -substanta alba unde se organizeaza sub forma de fascicule
SNP -nervi periferici ( spinali sau cranieni)