Sunteți pe pagina 1din 8

TRAFICUL DE

COPII

NUME:

Traficul de copii in Romnia este un fenomen alarmant, copii sunt rapii in


scopul expoatrii sexuale, a esploatrii pentru munc, ins de asemenea copii mai
sunt rapii pentru traficul de organe si adopii ilegale. Traficanii profit de faptul
ca lumea din Romnia e lipsita de studiile asupra traficului de copii.
Potrivit US Department Report Romnia este ara cu multe victim femei si
fete care sunt traficate in ri ca: Bosmia, Serbia, Grecia, Italia, Turcia, Albania,
Kosovo, Macedonia in scopul exploatrii sexuale.
Cel mai mare numar al traficului de persoane a fost inregistrat in 2002 n
zona Balcanilor, copii din Romnia au fost traficai in ri precum Bosnia,
Hertegovina, Macedonia, Montenegru si Serbia inclusiv Kosovo. n afara Europei,
copii au mai fost traficai i in ri precum Canada sau Africa de sud, ns nu n
numr foarte mare.
n 2001 a fost intocmit un raport de ctre ECPAT (ncetarea prostituiei
copiilor, a pornografiei infantile i a traficului se copii in scopuri sexuale ) care
spunea ca principalele ri unde erau trimii copii rpii din Romnia sunt Belgia
unde fete i baiei erau traficati pentru exploatari sexuale, Italia, Norvegia i
Olanda n special bieii.
nca de la mceputul anului 2003, copii din Romnia au nceput s fie
traficati n Spania, Italia, Frana, Grecia, Olanda, Austria, ri care au returnat un
numar mare din ei. Schimbarea aceasta n destinaia copiilor victime a fost cauzat
de migraia pentru locuri de munc, dar i de cererea mare din aceste ri.
Chiar daca consideram c copii din Romnia sunt traficai n afara rii, asta
nu este in totalitate adevart. O mare problem o avem chiar in propria ara unde o
parte din ei devin victime ale abuzurilor. n Romnia avem numeroase cazuri de
copii forai de proprii prini sau aparintori s se prostitueze, sau sa fac munc
forat. Neinplicarea instituiilor statului sau a organizaiilor nonguvernamentale
responsabile cu acest lucru atrag dupa sine cresterea cazurilor de trafic de minori.
n Roman judeul Neam in toamna anului 2014 peste noapte a inceput sa circule
un zvon cu adevarat ngrozitor, sub podurile care unesc comuna Gdin de Roman
si respectiv comuna Horia de Roman ar fi fost gasii copii ai strazii fara organe.
Din cauza acelui zvon, anchetele poliiei a euat prin pierderea suspectilor i
incheerea dosarului fara nici o arestare.

Din pacate nu se poate face o estimare corecta a numarului de copii traficai.


Sunt diferite organizaii precum OIM (repatrieri voluntare), Ministerul
Administraiei si Internelor (numarul minorilor nensoii repatriai conform
acordurilor bilaterale) i ONG-uri (cazuri asistate ) care au propriile lor liste cu
persoane traficate, problema e ca acelai copil poate fi pe listele a doua organizaii ,
ceea ce mpedica estimarea corect a numarului de copii traficai.
n doar patru ani conform OIM numarul persoanelor traficate a fost de 778
de victime din care 23% in 2000 i 18,5% in 2003 au fost copii. Dei pare in
scadere numarul copiilor repatriati, OIM este ingijorat de scderea vrstei copiilor
traficai.

Grafic
2000
2003

Un numar de 1034 de copii au fost repatriai in 2003 de pe teritoriul a 25 de ri


Europene, cei mai muli din Italia (296 copii), Franta (96 copii), Belgia (77 copii),
Germania (76 copii), Spania (75 copii) i Austria (68 copii), o mare parte din ei au
fost audiai la scurt timp dupa repatriere, iar ceilali a fost nevoie de a cstiga inti
ncrederea lor pentru ca trauma prin care au trecut a fost mult prea mare.

Potrivit OIM varsta cea mai des ntlnit este intre 15-17 ani majoritatea
fiind fete. Cei mai multi copii sunt din zona Moldovei, educaia lor e scazuta iar
relaia dintre ei si familia lor e destul de distant, asta facndui o prada uoar
pentru traficani. O mare problem o constitue lipsa educaiei parintilor care cnd
aud cate o poveste de succes accept s ii dea copii pe mna unor rude, prieteni,
cunostine fara s tie sau nevrnd s tie ce fel de munca vor face copii lor. Lipsa
informrii asupra legilor cu privire la locurile de munc din alte ari cum ar fi
varsta minim i promisiunea unor slujbe care nu necesita specializare, gndul la
un trai mai bun pe viitor i transforma pe copii in victime sigure.
Factorii sociali care influenteaza traficul de copii sunt situaia familiala din
cauza abuzului, parini alcoolici, lipsa comunicarii dintre parini si copii, familii
dezorganizate, nivel sczut de educaie in familie, precum si zona de provenien
din cauza lipsei oportunitailor de angajare, nivel ridicat al migraiei pentru munca
in strainatate, poveti de succes din partea celor care au fost plecai la munca in
strintate i nu n ultimul rnd lipsa unei culturi a migraiei, nu tiu care sunt
informaiile cu privire la drepturile angajailor.
Factorii care i transform pe copii n victime:
Factorii economici generali, sracia, nivel ridicat al omajului, insecuritatea
locului de munc i plata mult prea mic pentru munca depus.
Factorii de politic social, educaie inadecvat n raport cu cerinele pieii
forei de munc i nu exist coerena ntre Planurile Naionale care vizeaz
copilul.
Toi factorii menionati mai devreme contribuie la creterea vulnerabilitaii la
trafic a copiilor. Bineneles cei mai vulnerabili fiind copii care sunt abuzai,
victime ale violenei domestice i neglijrii, copii lipsii de ngrijirea parinteasc,
aici incluznduse copii ai strazii si copii din instituii de protecie ale statului.

Modurile de recrutare a viitoarelor victime mai ales pentru exploatri


sexuale se fac de obicei in locuri frecventate de copii cum ar fi discotecile, pe
strad si chiar n casa printeasc, lor li se promite c vor lucra ca bona, menanjer
sau chelneri. Prini sunt cei care de cele mai multe ori i dau consinmntul
pentru ca copilul lor sa mearg in straintate i nu se gandesc la ce risc i supun
proprii copii, se gndesc doar la banii pe care acestia iar putea ctiga.
De obicei recrutorii pregatesc plecarea victimelor in maxim dou sau trei zile
pentru a nu lasa timp de gandire sau timp sa se consulte cu alte persoane care ar
putea s le sugereze s se rzgandeasc. Victimelor inplicate deja in activitai
sexuale li se promite ca vor ctiga mai bine n strintate, c vor lucra in cluburi
private sau saloane de masaj, ori vor fi cuparate direct de la traficanii locali.
Un alt mod de recrutare mai rar utilizat este anunul n ziar, ele vizeaza
adesea o larg categorie de varst, n special fetele peste 16 ani i li se ofera locuri
de munc bine pltite in rile vest Europene, cerinele vizeaz mai mult aspectul
fizic i nu pregatirea profesional sau nivelul de educaie. Mai sunt i acele
anunuri matrimoniale, fetele care raspund lor cred ca se vor aeza la casa lor odate
ajunse acolo. Cteodata ele cred c persoana respectiv a vazut o poza cu ele si c
se vor csatori, chiar corespund o perioad. Din pcate nu sunt informaii care s
poat ajuta populaia s indentifice companiile autorizate pentru medierea forei de
munca din straintate.
O alta modalitate de recrutare sunt rapirile, ele reprezint un factor
traumatizant pentru victime, mai ales ca rapitorii folosesc violena inc din
momentul rpiri. Din cauz c au fost rpite, victimile nu mai pot fi trimise legal n
afara ri i folosesc calauzele pentru a evita punctele de control.

Exploatarea copiilor prin munc este adesea o metoda folosit chiar de


proprii parini, n acest caz m refer la comunitatea de etnie rom, ei pleaca cu
ntreaga familie baznduse pe experienele traite de rude, prieteni sau cunostine,
iar acolo i obliga copii sa cereasc, s fure i sunt privai de o educaie adecvat.
Uneori chiar i obliga s se prostitueze pentru binele ntregii familii. Dac membrii
aduli se intorc acasa copii sunt lasai acolo in grija unor traficani locali, care le
trimit lunar o anumita suma de bani.
Cnd familia este implicata copii consider ca aa e bine i ca e datoria lor s i
ajute, pentru ei parini tiu mai bine ce e n avantajul lor.

Mai sunt i acele situaii mai des intlnite la baiei, care pleac ajutai de aa
zise cunostine. Adolecenii odata ajuni in ar strain sunt prini intr-un lan al
datoriilor i sunt obligai sa munceasc pentru aa zisele cunotine. O parte din ei
reuesc sa scape ins nu toi. Ei sunt vandui fara sa fie ntrebai traficanilor de
carne vie si obligai sa se prostitueze, o data prini n mainile lor nu mai au nici o
ansa de scpare.
Traficanii, dupa ce oblig victime s se prostitueze, i manipulez folosind
fraze precum asta e ceea ce merii, doar la asta eti bun/, cine te-ar mai primi
acum napoi, eti un/o stricat/ si lista lor poate continua. Din cauza varstei
fragile copii cred ceea ce li se spune i nceteaza s lupte pentru gasirea unei soluii
de scpare. De aceea cnd poliia care se ocup cu prevenirea traficului de
persoane, gsesc copii extrem de traumatizai i cu sentimentul de vina fr dorina
de scpare.
Cnd vor sa recruteze fete, de obicei e o femeie cea care face acest lucru, are
o varst cuprins intre 35-45 i are o infaiare prezentabil, cu o situaie materiala
foarte buna, spunnd poveti despre ct de usor poi catiga bani n afara ri, si

profit de naivitatea fetelor. Atunci cnd recrutorul este un barbat, el are intre 2535 de ani cu un aspect bun si comportament ridicat folosind haine scumpe, bijuterii
ochioase si bani. Rolul lui e acela de a seduce tinere i de ale convinge s mearg
cu el n strintate pentru a catiga bani.
n aceste cazuri, lucrurile care il reprezinta pe recrutor sunt vrsta, modul n care se
prezint, modul in care abordeaz victimele i povetile de succes. Acestea sunt
elemente comune doar traficanilor. Se intmpl ca insi o victima s devin
recrutor, mai ales dac traficani sunt chiar proprii parini sau membrii ai familiei.
Din anul 2002 ne mai fiind nevoie de viza pentru a intra in spaiul Schengen,
numrul victimelor a crescut, traficanii folosesc scopul unei excursii pentru a trece
grania cu acei copii, iar cte o dat folosesc acte false pentru copii dndui de 18
ani ceea ce inseamna adult.
Grupurile de traficani sunt foarte bine organizate si au reguli foarte stricte.
Totul ncepe de la recrutor care este o veriga importanta, el intra n contact cu
victima care este trecut de la o persoan la alta pn ajunge la exploatator. Intrarea
in astfel de organizaii este dificila i periculoas chiar i pentru instituii de poliie
specializate. ns datorit lor multe din aceste organizaii de traficani au fost
distruse.
n aceste organizaii traficanii pot indeplini patru roluri. Recrutorul care
identific i recruteaz copilul, intermediarul care se ocupa de documente,
transportatorul si cel care i expoateaz pe copii. n cazul in care e vorba de
exploatri sexuale copii pot fi vandui de la un exploatator la altul. Aici mentionez
cazul unei fete de 15 ani care a fost vanduta de 22 de ori n Macedonia.
Fetele convinse ca vor munci odata ajunse in strintate, sunt la inceput
dezorientate cnd vd pe mna cui au czut. Bineneles c sunt inc de la nceput
instruite cum sa obina mai muli bani de la clieni i dac nu fac ceea ce li se
spune sunt btute cu o cruzime de neimaginat. Unele fete au povestit dup ce au
fost salvate ca erau i clieni care le plteau fr s intrein raporturi sexuale cu ei,
datorit faptului ca tiau drama lor. n cazul pedofililor acetia i comand
victimile chiar prin intermediul internetului, datorita website-urilor cu pornografie
infantil.

Din cauz ca n Romnia nu exista o lege care sa i protejeze pe copii de


abuzuri i tratamente rele aplicate de proprii parini, fenomenul traficului de copii
este n continua cretere.

BIBLIOGRAFIE:
Exploatatrea sexual a copiilor, ECPAT Internaional, Salvai copiii
Romniei
Trafficking in children for sexual purposes from Eastern Europe to Western
Europe, ECPAT, 2001
Programul Copii Separai in Europa, Ghid de Bune Practici
Vulnerability to trafficking in humans of yaung female population in
Romnia, IOM Bucharest, 2001
Ghid de practici si proceduri privind repatrierea minorilor nensoii, cetaeni
romni, aflai n afara Romniei, Oficiul Naional pentru Refugiai, 2003