TESTUL 10

SI A.
1. Secventa “ii cadea in maini” are sensul de “a gasi”
2. Casa in care statea Mihai Eminescu apartinea bisericii de lemn
“Sfanta Treime”.
3. Mihai Eminescu isi procura cartile fie de la biblioteca scolii, fie de
la Aron Pumnul: “citea pe înfundate, închis în casă, cărţi din
biblioteca şcoalei sau de la Pumnul”.
4. Nota primita de Eminescu pricinuieste mirare, deoarece profesorul
sau de istorie, om foarte sever, i-a dat cea mai mare nota, ceea ce
nu se mai intamplase pana atunci.
5. In textul “Viata lui Mihai Eminescu“ de George Calinescu, se
poate observa un spirit inegal al protagonistului. Acesta desi nu
iubeste scoala si nu se supune disciplinelor aspre, iubeste lectura si
istoria: ” Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea
aspre, Eminescu nu e în liceu un şcolar strălucit”, „În schimb, la
limba română şi la istorie era tare”.

SI B.
In opinia mea, lecturile suplimentare influenteaza succesul scolar.
In primul rand, in textul “Viata lui Mihai Eminescu” de George Cali-
nescu, se poate observa ca personajul Eminescu citea lectura suplimenta-
ra de cate ori putea si gasea, din biblioteca scolii sau de la Aron Pumnul.
Drept urmare acesta era un eminent elev la limba romana si istorie, desi
scoala nu ii placea, ba chiar o dispretuia: “În schimb, la limba română şi
la istorie era tare”, ” Cât despre istorie, dulapurile cu cărţi ale lui Gh. E-
minovici îşi găsiseră un nou cititor”. Astfel, Eminescu devenise un elev
mai bun decat toti elevii la aceste doua materii, datorita lecturii de acasa.
 In al doilea rand, lectura suplimentara poate ajuta la succesul la sco-
ala, deoarece, elevii care citesc lectura regulat, vor fi cu un pas inainte
fata de cei care nu o fac, si, desi majoritatea elevilor prefera mai mult
lectura suplimentara decat cea de la scoala, cea optionala poate deschide
vaste orizonturi de cunoastere, orizonturi care nu pot fi valorificate prin
lectura scolara.
In concluzie, lecturile suplimentare influenteaza succesul scolar, chiar
mai mult decat lecturile scolare.

SII.
Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului.
In textul „Inmormantarea lui Urcan batranul” de Pavel Dan, perspec-
tiva narativa adoptata de autor este una obiectiva si heterodiegetica, de-
oarece textul este continut de forme pronominale si verbale la persoana
III: „-l”, „se”, „el”, „nu astepta”, „plecase”, „duse”. Astfel, naratorul
joaca rolul unui observator, atotcunoscator care nu este implicat sub nici
o forma in actiune. Deasemena, focalizarea este externa, naratorul stind
mai multe decat personajele sale.
In concluzie, perspectiva narativa din textul citat este una obiectiva,
datorita aspectelor prezentate.