Anamneza

1) Date personale:

 Nume/Prenume
 Vârsta
 Domiciliul
 Profesia
 Ocupaţia

2) Motivele prezentării:

 Durere
 Sangerare
 Consultaţie
 Descimentare sau fracturare piesă protetică;
 Fractura protezei;
 Tulburări masticatorii, fizionomice, fonatorii.
 Interesează ceea ce pacientul consideră cel mai important

3) Antecedentele heredo-colaterale (A.H.C.)

 Părinţi, rude de gradul I:

o Suferinţe grave, intervenţii chirurgicale la nivel A.D.M.;
o Parodontopatici da/nu;
o Protezaţi parţial sau total;
o Boli genetice;
o Anomalii dento-maxilare (compresiune de maxilar, ocluzie deschisă,
ocluzie adâncă
o acoperită, prognaţie, ocluzie inversă, înghesuiri).

4) Antecedente personale fiziologice (A.P.F.)

 Locale: cronologia erupţiei normale;

 Generale: sarcini, naşteri multe, decalcifieri, tendinţa la carie.

5) Antecedente personale patologice (A.P.P.)

Generale:

 Afecţiuni cardio-vasculare, cerebrale, pulmonare (TBC), digestive, hepatice,

renale,
 glandulare(diabet, hipertiroidism);
 Neoplasm;
 SIDA;
 Bolile copilăriei, meningite, oreion.

I.Boli cardio-vasculare

a) ex: HTA(HIPERTENSIUNE ARTERIALA) –valoare normala: 120,70

HTA compensate :

- pacient cu valoare constanta a HTA

- !!! de notat ce medicamente ia pentru HTA !!!

-!!! Adrenalina ridica tensiunea arterial !!!

-Anestezicele (cu adrenalina) pot avea 3 concentratii:

 1 la 50000
 1 la 100000
 1 la 200000

-Medinestezii=anestezii fara adrenalina

-Adrenalina este o substanta secretata si de om in specia; in situatii de panica/frica/

b)Hta (hipotensiune arterial)

o pericol de lesin
o se administreaza apa si zahar

c) tensiunea arterial oscilanta

 foarte periculoasa !!!

 trecut cu rosu
 variatii extrem de mari in timp foarte scurt
 nu se face tratament stomatologic inainte de a lua tensiunea
  se fac sedinte scurte

d) infarctul miocardic

 extreme de important cand a avut loc

 6 luni de la producer !!!NU!!! se efectueaza tratamente stomatologice in
ambulatory
 Dupa 6 luni anestezic fara adrenalina
 Se efectueaza sedinte scurte
 Cantitate redusa de anestezic

e) pacient cu operatii pe cord

- valve
- stenduri etc

orice manevra cu sange/sangeranda se face sub tratament cu antibiotic/antibioterapie

f) pacienti cu probleme de coagulare/ care sunt sub medicatie de anticoagulare

 se scrie scrisoare medicala (de la medical specialist la care merge pacientul)

 grija la hemostaza pentru orice interventie
 se opreste medicatia cu 24-48 ore inainte si dupa manevra

II.Bolile aparatului respirator

a) TBC

 transmiterea prin aerosloli

 programat la sfarsitul programului, aerisit dupa si se foloseste lampa UV
 echipamentul de protective (masca, vizier, etc)
 nu se face detartraj cu ultrasunete ( doar manual )
 nu se face racier la turbina , se face clatind
 maxim 20-30 cu turbina

b)Astm bronsic

 apar crize de astm ( nu mai poate respira)

 nu se face tratament pana cand nu are spray-ul bronhodilatator
 de evitat detartraj cu ultrasunete, racier turbine
 se lucreaza doar in pozirie sezut
  de eliminat substantele cu miros puternic

c)Gripe =>daca nu sunt urgente nu tratam

d)Raceli =>daca nu sunt urgente nu tratam

III.Hepatitele ( sunt de 5 tipuri ; hepatitele B si C sunt cele mai grave–pot duce la

cancer hepatic)

 au probleme de coagulare
 se reduce cantitatea de substante anestezice/antiimflamatoare/medicatie
 se folosesc substante dezinfectante active pentru hepatite
 hepatitele se transmit prin sange

IV. Afectiunii ale aparatului gastro-intestinal

- gastrita
- nu se dau antiinflamatoare de tip ibuprofen

V. Boli ale sistemului circulator

o leucemia
o in orice boala circulatorie nu se face tratament stomatologic fara examinare
medicala

VI. Alergii

 se face ca pacientul sa nu stie

 majoritatea pacientilor pot fi polialergici
 alergiile pot aparea la
 anestezic
 substante acrylate
 culoarea din acrilat
 eugenol
 iod
 aliaje metalice
 metale

VII. HIV/SIDA

 pacientii au sistemul imunitar foarte scazut

  deobicei cavitatea bucala este plina de candidoza
 se face antibioterapie la orice manevra sangerand

VIII. Diabetul

a) insulino-dependent (tip 1)
b) insulino-nedependent (tip 2)
 risc de infectie
 evitare intepaturilor
 ranile se vindeca greu
 sedinte scurte in functie de programul de masa al pacientului
 5 zile de antibiotic postoperator
i. Glicemie crescuta
ii. Injectare insulina
iii. Se tine sub control pe baza de medicatie/alimentatie

IX. femeile insarcinate

 In primul si ultimul trimestru nu se fac radiografii

 Ideal fara interventii stomatologice

X. Pacientii neoplazici (cancer)

o In ttimpul sedintelor de chimio nu facem interventii stomatologice

o Pacientii cu sistemul imunitar compromise

XI. Boli psihice

Locale:

 Echivalente cu „istoricul stomatologic”;

 Cronologia erupţiei dentare modificate, erupţii dentare în poziţii anormale;
 Primele leziuni odontale;
 Primele extracţii (interesează şi extracţiile precoce din dentiţia temporară);
 Tratamente stomatologice: odontale, protetice, ortodontice; de necesitate sau
urmate cu
 consecvenţă;
 Obiceiuri vicioase: respiraţie orală, sugere deget, capul în extensie sau flexie în
somn;
  pumn sub obraz.

Examen clinic

General

 Normosomn: dezvoltarea somatică hormonală

 Hiposomn: mai puțin dezvoltat
 Hipersomn : persoană obeză, foarte mare, înalta

Dacă pacientul nu este labil psihic nu îl tratăm

Examen Exobucal/facial din normă frontală cat și laterala

3 metode

 Inspecția (= ce observăm)
 Palparea (= se face cu mâna sau cu instrumente)
 auscultația (= cu auzul)

Din normă frontala :

 Aspectul tegumentului : Piele cionatica probleme de sănătate; de trimis la

analize la orice schimbare de culoare.
 Simetria feței (de imaginat o linie prin mijlocul feței; 3 etaje egale - deobicei
linia mediana nu corespunde
 Sanțurile Nazogeniene
 Rogade accentuate
 DVO = dimensiune
 dacă fanta bucală este deschisă sau închisă
 roșul buzelor (dacă pacientul are herpes este indicat să-l trimitem acasă)

Din normă lateral

 Profilul pacientului (în mod normal este ușor convex)

 Prognație mandibulară
 De analizat treapta buzelor
 Unghiul mandibular 125 °
Palparea

 Contorul osos
 Punctele sinusale (!atenție la sinusurile maxilare!) : se palpează și simultan,
nu doar pe rând
 Punctele de emergent a nervului trigemen
 Mastoida
 Ganglionii
 Spasme musculare și duritatea

Percuția

ATM (Articulația temporo-mandibulară)

Palparea : cu indicele în conductul auditiv extern și cu policele preauricular invitam

pacientul sa deschida sis a inchida gura.

Inspecția

 dacă deschiderea este suficient de amplă sau nu

 dacă deschiderea este nedureroasă (la maxim)
 dacă deschiderea este continua (dacă mișcarea este sacadată se notează)

Ascultația

Examen endobucal

A. Mucoase

Mucoasa labiala

 inspecție
 palpare

Vestibulul bucal / fundul bucal (la baza gingiei fixe) -> inspecție
Mucoasa jugala (în interiorul obrajilor)

 Inspecție - se pot întâlni

 ulcerații (molarul trei superior e mult vestibularizat => pacientul își
mușcă obrazul
 linia alba (apare în special la pacienții cu bruxism)
 Palparea: în special canalul / orificiul stenon dacă are dimensiune normală

Limba

 Inspecție
 poziția (în repaus)
 volum (dacă are volumul mare se pot vedea urme de la dinți)
 Palpare
 pentru noduli
 atenție la reflexul de vomă
 inserția

Planșeul lingual

 Inspecție: Frenul lingual

 Palpare

Mucoasa faringiana

 Inspecție

B.Examenul dinţilor

1) Apelul dinţilor

Ex: - toţi dinţii maxilari/mandibulari sunt prezenţi, cu excepţia…..(Ioniţă);

- apelul dinţilor succesiv, prezentând şi starea lor.

2) Starea dinţilor

Leziuni odontale (carii);

Ex:

- mai mult de 2 carii → poliicarii (Ioniţă);

- distrucţie mare/rest radicular la….
- enumerare succesivă.

Obturaţii: material, corecte/nu adaptate marginal, ocluzal/carie secundară;

Distrofii congenitale/de vârstă (fisuri, striaţii);

Abraziune:

- localizată (faţete de abraziune la)…;

- generalizată;
- grad (I în smalţ, II în smalţ şi dentină, III deschidere cameră pulpară);

Defecte cuneiforme de colet (traume ocluzală în antecedente sau actuale);

Anomalii de formă/culoare/volum/număr(supranumerari, anodonţii).

3) Poziţia dinţilor

- rotaţii;
- înclinări (mezializări, distalizări);
- basculare (translaţie);
- ectopie/entopie (oropoziţie); Ectopie= pozitie gresita ( prea V, P sau Lingual)
- egresiune : cand se produce cu proces alveolar
- extruzie : cand se produce fara proces alveolar
- infraocluzie : nu are contact cu antagonist
- supraocluzie : contact prematur
- diastemă : spatiu intre Incisivii frontali
- treme : spatiu intre dinti
- laterodenţie (în funcţie de fren laterodentie spre dreapta sau stanga);
- supraalveolodenţie;
- protruzie/retruzie.;
4) Lucrări protetice

- mobile: parţiale/totale;
- fixe: unidentare(microproteze)/pluridentare(punţi);
- materiale: fizionomice/nefizionomice/mixte;
- tipul protezei;
- corecte/incorecte (toate defecţiunile).

C.Examenul parodonţiului

- aspect/culoare a marginii gingivale şi a papilei (patologic= congestiv, violaceu,

palid);
- hipertrofii/hiperplazii;
- retracţii în mm, localizate pe feţe, de natură iritativă sau inflamatorie;
- pungi parodontale: - false (edem gingival – gingivită, parodontită supeficială);
- adevărate;
- secreţie;
- papile: - congestive (edem, gingivite);
- turgescente (parodontită supeficială);
- desprinse de pe dinte, violaceu (parodontită profundă);
- mobilitate dentară: - grad I/II (parodontită superficială);
- grad II/III (parodontită profundă);
- abcese parodontale;
- fistule parodontale/polifistule pe gingia fixă în cazul pivotului fracturat;
- fisura Stilman;
- atrofie osoasă a crestelor edentate (creste ascuţite, înguste) constatată mai bine
RX;
- factori iritativi: tartru suprea/subgingival, placă bacteriană, depozite moi (igienă
- deficitară), margini anfractuoase ale cavităţiilor carioase proximale şi de colet
şi ale
- resturilor radiculare.

D.Examenul arcadelor

Forma:
 - hiperbolă (maxilar), semielipsă (mandibulă), „V”, „M”, „U”, trapez, omega;
- simetrie/asimetrie.

Bolta

- adâncă/medie/plată/ogivală/cripte palatine;
- rezilienţa (apreciată în mm, mai ales în zonele Schroder);
- rugi palatine: pot fi bine reprezentate → foliere;
- papila incisivă (bunoidă) : poate fi bine reprezentată → foliere;
- torus palatin: - situat în 1/3 anterioară, 1/3 posterioară, 2/3 posterioare, mediu;
- forma: alungit;
- marime: bine reprezentat → îndepărtat chirurgical/foliere;

Tuberozităţile maxilare

- retentive: distal/vestibular;
- procidentă;
- volum.

Zona Ah

- întindere (linie/zonă în mm);

- inserţia vălului palatin (oblică/orizontală/intermediară, ultimele 2 favorabile).

Tuberculul piriform

- poziţie: oblică/verticală/orizontală;
- inserţia ligamentului pterigomandibular (1/3 posterioară);
- aspect (gelatinos)/rezilienţă/mobilitate (sens).

Concluzie: - utilizabil frecvent

Linia oblică internă/linia oblică externă: ascuţite, dureroase sau nu;

Torus mandibular: bine reprezentat→ îndepărtat chirurgical/foliere;

Creste edentate

- lăţime:

- bine reprezentate – late;

- ascuţite;
- foarte atrofiate;

- înălţime;

- direcţie:

- ascendente/descendente/mezial/distal;
- creasta concavă rezultată posttraumatic sau în caz de parodontopatie;

- aspect: hiperplazii, regulată/neregulată, lipsă ţesut osos, bride inserate pe vârful

crestei (extracţie + sutură incorectă), fistule, bombări (chist intraosos);

- spaţiul protetic vertical/orizontal redus/nu;

- rezilienţă;

- situaţia dinţilor vecini, antagonişti, a mucoasei, a osului;

- dureroase la palpare/nu.

E.Examenul funcţional al ocluziei

1) Examenul ocluzal static:

- curbele de ocluzie;
- ocluzia în plan sagital, transversal, vertical;
- măsurători + calcule ortodontice.

2) Examenul ocluzal dinamic: Dacă în R.C. există contacte premature, întâi se vor
elimina acestea şi apoi se va analiza propulsia şi lateralitatea.

- I.M.;
- R.C.;
- Propulsie;
 - Lateralitate.

Tipul ocluziei:

- ocluzie stabilă;
- ocluzie instabilă (se stabilizează ocluzia apoi se analizează);
- fără contacte dento-dentare (se folosesc şabloane de ocluzie pentru
determinarea şi înregistrarea R.C.);

F.Examenul funcţiilor ADM

Masticaţie

- eficientă/redusă (câmp masticator redus prin edentaţie);

- prehensiune redusă (ocluzie deschisă);
- predominant unilaterală dreapta/stânga;
- ritm lent/rapid;
- consistenţa alimentelor.

Deglutiţie

- normală;
- infantilă cu interpoziţia limbii între arcade.

Respiraţie

- normală;
- orală;
- mixtă în diferite circumstanţe.

Fizionomie – afectată în anomalii dento-maxilare, edentaţie totală, parţială, întinsă,

etc.

Fonaţie;

Tonus muscular: orbicular, buccinator, limba, milohioidian;

Igiena deficitară.
Diagnosticul odontal:

 multiple leziuni carioase :

o simple/complicate
o situate în special (fețe dentare)
o de etiologie
 igienă deficitară
 straturi dentare slab mineralizate (explozie de carii atipic
localizate)
o Netratate
o Partial/complet tratate
 Opturații:
o din material fizionomic / nefizionomic
o corecte / incorecte / neadaptate ocluzal, marginal, cu carie secundară, cu
recidivă de carie.

Diagnosticul parodontal

 posibilități gingivita cronică

o P.M.C.S (parodontita marginala cronica superficiala)
o P.M.C.P (parodontita marginala cronica profunda)
 Afecțiune consecutivă
o suprasolicitărilor ocluzo-articulare anomaliei dento- maxilare prezente
o factorilor de iritație: tartru supra/sub gingival; placă bacteriană; edentații
migrări postextracționale; pierderea punctului de contact; margini
anfractuase de cavitatea proximală și de colet și ale resturilor radiculare;
opturații debordante; coroane de acoperire neadaptate cervical; ocluzal;
proximal (nu refac punctul de contact); proteze mobile incorecte actual.
Diagnosticul de Edentație

 Diagnosticul topografic:
o costa/lonita/Kennedy
 Diagnosticul etiologic
o prin complicății ale cariei:
 multiple opturații la dinții restanți;
 creste endentate cu atrofie redusă

o consecutiv afectiuniilor parodontale:

 retracții; pungi; mobilitate; tartru la dinții restanți
 creste edentate foarte atrofiate
o etiologie mixtă
o etiologie traumatică (frontal frecvent)
 diagnosticul evolutiv:
o spațiere interdentară
o migrări vertical/orizontale
o tulburări funcționale (masticatorii fizice fonatorii)
 tratament:
o proteză da/nu
o adjunct/conjunct (lucrare)
o corect/incorect

exemplu: edentația laterală redusă maxilara dreaptă apărută consecutiv extracțiilor

impuse de distructia masivă carioasa (complicațiile carioase), cu prezența migrării
prin inclinare mezială a dintelui distal vecini edentației, edentație neprotezata

 se pune separaț pentru maxilar, pentru mandibulă (spre deosebire de

diagnosticul odontal=> peste trei leziuni carioase => multiple)
 folosim clasificare Kennedy/Costa

Kennedy:

o Clasa I: Edentație termino-terminală

 o Clasa II: Edentație uniterminala
o clasa III: Edentație lateral/interlaterala
o clasa IV: edentație frontală (cu depășirea liniei mediane)

Reguli:

o orice rest radicular este considerat dinte

o absența molarului de minte => nu este edentație
o dacă e molar de minte=>stalp distal
o clasele 1,2,3 pot avea maxim 4 modificări
o clasa 4 nu are modificări
o edentația cea mai distală îmi dă clasa, restul sunt modificări

Clasificarea dupa Costa

Reprezinta nominalizarea topografiei edentatiei fiind terminala, laterala sau frontala.

In functie de numarul dintilor lipsa pot fi reduse, intinse si exrinse (subtotale). Citirea
edentatiei se face din partea dreapta, trecerea de pe o hemiarcada pe alta
semnalizandu-se cu – sau m. Lipsa molarului 3 nu se considera edentatie.

Diagnosticul ocluzal

 Dizarmonie ocluzo-articulară:
o primară prin anomalia dento- maxilara prezentă
o secundară prin edentație, migrări, abraziune inegale repartizate inegal
sau generalizate, resturi radiculare, opturații coronare neadaptate ocluzal,
lucrări protetice incorecte actual
 Ocluzie stabila/instabilă/fără contacte dento-maxilare
 D.V.O. păstrați da/nu
 plan de ocluzie denivelat da/nu
 camp articular redus cu contacte premature în R.C. sau în propulsie sau în
lateralitate

Examenul complementar

 Radiografia:
o Retroalveolara (dinți stălpi; creasta edentată; resturi radiculare; dinți cu
carii profunde complicate; molarii de minte; zone expuse traumatismelor
în antecedente)
 o Panoramică (RX orientativă, dentiție mixtă, parodonto patite )
o specială (cu grilă, pentru implant)
 model de studiu

Diagnosticul chirurgical

 nu poate fi pus fără ajutorul radiografiilor (excepție: fracturi)

 intră:
o dinții înclusi
o dinti semiinclusi
o granuloame
o chisturi
o fracturi
o tumori
o sinusul pneumatizat
 dinți incluși (în os)

exemplu: nu observăm la prima vedere un canin, după radiografie=>canin inclus

 dinti semiincluși (o parte din coroana a erupt, restul a rămas in os)

 granuloame/chisturi (apar doar pe dinții devitali; formațiuni la apexul dintelui;
pe RX=radiotransparență rotunda) ovalară care înconjoară apexul, diferență:
dimensiune:
o granulom<5mm
o chist>5 mm

exemplu: pe chisturi pot exista lizereu (diagnostic doar cu radiografie)

o tratament:
 granuloma=>rezecție apicală
 chist=>chistectomie
o restul rămas
 suficient pentru plan protetic
 nu e suficient extracție
o fracturi:
 linie radiotransparență
o sinus pneumatizat:
  resorbție osoasă a osului maxilar în dreptul sinusului=>pe vertical
nu mai e suficient os pentru implant=>sinus lift (coborâre a
sinusului mai aproape de vârf grefei edentate)

Diagnosticul funcțional

 se folosesc în prezentările de caz

 derivă din diagnosticul de edentație

exemplu:

 Edentație de grup lateral (premolari/molar)=>disfuncție masticatorie

 Edentație grup frontal=>disfuncție estetică fonatorie

Diagnosticul etiologic

 Consemnăm și cauză

Exemplu: are o carioactivitate ridicata din cauza unei igiene deficitare, factor genetic,
gingivita tartrică, etc.

Diagnosticul de mucoasă

 examen endo-oral
 descoperim + localizăm leziunea patologică=>trimitem serviciu de specialitate

Diagnosticul evolutiv

 medicii nu îl scriu în fișă=>obligați să explice pacientului consecinstitele

neaplicării tratamentului

Exemplu:

 migrări orizontale + vertical=>explicăm pacientului pe modele de studiu

 “vreau să îmi reabilitez grupul frontal” premolari si molar lipsă=>trebuie să
explicam consecințele (migrarii), evoluția negativa generală asupra sistemului
digestiv “neexistând grupul lateral dentar pacientul are o disfuncție
masticatorie=>elementele nu vor fi mărunțite suficient=>gastrite,ulcer etc