Indicaţiile și

contraindicațiile
extracţiei dentare
 EXTRACȚIA DENTARĂ

Este o intervenție chirurgicală prin

care se îndepărtează un dinte din suportul
osos după ce au fost epuizate mijloacele
terapeutice conservatoare sau a determinat
procese patologice loco-regionale /generale
INDICAȚIILE EXTRACȚIEI

DINȚILOR PERMANENȚI
I. Indicații legate de patologia dento - parodontală
 R e s t u r i r a d i c u l a re n e re c u p e r a b i l e
I. Indicații legate de patologia dento -parodontală
 Dinți cu distrucții corono-radiculare întinse
I. Indicații legate de patologia dento -parodontală
 Dinți cu gangrenă complicată cu parodontită
apicală cronică: osteite cronice periapicale,
granuloame periapicale
I. Indicații legate de patologia dento parodontală
 Dinți care au determinat complicați supurative:

 abcese periosoase
 adenite supurative
 flegmoane
 osteomielite
I. Indicații legate de patologia dento parodontală
 Dinți care au determinat sau/și înteținut procese
supurative sinusale (sinuzită maxilară odontogenă)
I. Indicații legate de patologia dento parodontală
 Dinţi cu parodontită marginală cronică profundă
ce prezintă pungi parodontale adânci, rezorbţie
a l v e o l a r ă i m p o r t a n t ă , m o b i l i t a t e g r. I I / I I I
II. Indicații legate de patologia pseudotumorală
sau tumorală de cauză dentară
 Dinți care au suferit transformări chistice/
tumorale benigne; dinți vecini proceselor tumorale
II. Indicații legate de patologia pseudotumorală sau
tumorală de cauză dentară
 Dinți care au dus la apariția unor leziuni
hiperplazice reactive și inflamatorii (,,epulis-
like,,)
III. Indicații legate de anomalii de formă,
poziţie și număr ale dinților
IV. Indicațiile extracției în Ortodonție
- în vederea obținerii de spațiu
IV. Indicații legate de patologia traumatică
dento-parodontală
IV. Indicații legate de patologia traumatică
dento-parodontală

 dinți fracturați în 1/3 cervicală

IV. Indicații legate de patologia traumatică
dento-parodontală

Dinți cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival

Dinți luxați complet
IV. Indicații legate de patologia traumatică
oro-maxolo-facială
 Dinţi din focarul de fractură care se opun reducerii
corecte
IV. Indicații legate de patologia traumatică
oro-maxilo-facială
 Dinți din focarul de fractură care pot genera supurații
în focar
V. Indicații de extracție în cadrul
tratamentului protetic
 Dinți extruzați, egresați sau înclinați
 Edentație subtotală maxilară
 VI. Situații speciale de
extracție
1. Pacienți cu afecțiuni generale care impun asanare
înaintea unor intervenții chirurgicale majore/
tratament radiant/tratament antiresorbtiv/tratament
antiangiogenetic
2. Imposibilitatea realizării unui tratament conservator la
persoanele peste 65 ani/persoane cu nevoi speciale
3. D i n ț i s t â l p i c u m o b i l i t a t e g r. I I I , î n b l o c c u l u c r a r e a
fixă, care produc ulcerații traumatice de părți moi

4. Afecţiuni psihice

5. Motivaţii sociale
 INDICAȚIILE EXTRACȚIEI

DINȚILOR TEMPORARI
 Indica ț iile extrac ț iei din ț ilor
temporari
Dinți cu resorbție radiculară/persisten ți pe arcadă care
împiedică erupția dinților definitivi sau determină o
erupție în malpoziție
Dinți cu procese carioase complicate care întrețin
procese septice locale sau generale
Dinți cu afecțiuni parodontale grave ( parodontopatie
marginală juvenilă)
Dinți cu osteită extinsă care afectează germenul
dintelui definitiv
Dinți temporari fracturați sau în focarul de fractură
Dinți natali/neonatali cu grad mare de mobilitate
D i n ț i c u a n c h i l o z ă d e n t o a l v e o l a r ă g r a v ă , c u / f a r ă d i n ți
succesionali formați
CONTRAINDICAȚIILE

EXTRACȚIEI DENTARE
C O N T R A I N D I C A Ţ I I L E EXTRACŢIEI
DENTARE

LOCALE

GENERALE

• ABSOLUTE

• R E L AT I V E
 CONTRAINDICA Ț II LOCALE

Leziuni locale inflamatorii acute ale mucoasei orale

H e r p e s

A f t e

C h e i l i t e

C a n d i d o z e
 CONTRAINDICA Ț II LOCALE

P r o c e s e S U P U R AT I V E A C U T E
parodontite apicale acute std. III și IV
pericoronarite acute
supurații periosoase
 CONTRAINDICA Ț II LOCALE

Din ț i din procese tumorale

maligne
 CONTRAINDICA Ț II LOCALE

Sinuzitele maxilare de cauză rinogenă –

temporizarea extracției, pentru a evita
supraadăugarea unui factor infecțios dentoalveolar
 CON T R A I N DI CA Ț I I GE N E R A L E
ABSOLUTE

leucemia acută
infartul miocardic recent mai puțin de 6 luni
accidentul vascular cerebral recent
 CONTRAINDICA Ț II GENERALE

RELATIVE
1. S i n d r o a m e h e m o r a g i c e

2. A f e c ţ i u n i a l e a p a r a t u l u i c a r d i o - v a s c u l a r

3. A f e c t i u n i e n d o c r i n e

4. A f e c ţ i u n i p u l m o n a r e

5. A f e c ţ i u n i r e n a l e

6. A f e c ţ i u n i h e p a t i c e

7. B o l i c e r e b r o - v a s c u l a r e
 AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Hipertensiunea arterială

Optimă 120/80 mmHg

Normală 120-129/80-84mmHg
HTA stadiul I 140-159/90-99mmHg
HTA stadiul II 160-179/100-109mmHg
HTA stadiul III ≥180/≥110mmHg
Hipertensiunea arterială - a t i t u d i n e a t e r a p e u t i c ă

Te n s i u n e a Atitudinea terapeutică
arterială
Optimă şi normală - se pot efectua intervenţii de chirurgie
orală cu recomandarea medicului de
familie, cu sau fără sedare.
Stadiul I - intervenţii chirurgicale cu recomandarea
140-159/90-99mmHg medicului cardiolog, cu sedare fără
spitalizare
Stadiul II - nu se poate efectua nici un tip de
160-179/100-109mmHg intervenţie chirurgicală

Stadiul III - urgenţă medicală, necesită

≥180/≥110mmHg spitalizare şi tratament de specialitate
 ENDOCARDITA BACTERIANĂ - A T I T U D I N E A
TERAPEUTICĂ
CLASA DE RISC
Risc scăzut/neglijabil: prolaps de valvă
mitrală fără regurgitații, purtători de
pacemaker, infarct miocardic cronic, by-pass
coronarian
Risc mediu: valvulopatii necorectate, coartație
de aortă, cardiomiopatie hipertrofică, prolaps
de valvă mitrală cu regurgitații
Risc major: endocardită în antecedente,
malformații cianogene, șunturi sistemico-
pulmonare, proteze transcateter și
homografturi, malformații congenitale tratate
chirurgical cu șunturi reziduale
AT I T U D I N E A
TERAPEUTICĂ
- Nu necesită profilaxie
Amoxixilină 2g /os doză unică cu 1h
înaintea intervenției ( la copii
50mg/kgcorp)
Amoxicilină 2g /iv cu 30min înainte de
intervenție
Clindamicină 600mg (la copii 20mg/kgc)
- Idem
- Amoxicilină(2g+Gentamicină1,5mg/
kgcorp) iv cu 30 min înainte de
intervenție
- Cefalosporina 2g i.v(50mg/kgc )
- Cefazolină /ceftriaxone 1g
i.v(50mg/kgc i.v)
 Diatezele hemoragice- I. Hemostaza
primară
A. Defect de structură sau deficit funcțional al pereților vasculari- purpure
vasculare, vasculopatii

1. PURPURE DETERMINATE DE MALFORMAȚII 2. PURPURE VASCULARE AUTOIMUNE

DE STRUCTURĂ ALE VASELOR SANGUINE

 Telangiectazia hemoragică ereditară  Alergice ( purpura reumatoidă

Osler-Weber-Rendu
 Fragilitatea capilară primară (Sdr.
Marfan, Ehlers- Danlos, osteogeneza
imperfect)
 Fragilitatea capilară secundară ( purpura
senilă, purpura cașectică, boala Cushing,
avitaminoza C)
Schoenlein- Henoch)
 Septicemia fulminantă (sdr.
Waterhouse-Friderchsen)
 Medicamentoase (ampicilină,
atropine, barbiturice)
 HEMOSTAZA PRIMARĂ
A. Defect de structură sau deficit funcțional al pereților vasculari- purpure
vasculare, vasculopatii
3. PURPURE VASCULARE INFECȚIOASE
 Bacteriene ( meningită, scarlatina,
tuberculoză, endocardite)
 Virale (gripă, rujeolă, rubeolă, varicelă)
 Parazitare ( toxoplasmoză)
4. PURPURE VASCULARE DE ETIOLOGIE
ASOCIATĂ
 Psihogenă
 Dermatologice ( angiom serpiginos,
dermatită pigmentară, )
 Prin paraproteinemie ( purpura
hiperglobulinemica, purpura
crioglobulinemică)
 HEMOSTAZA PRIMARĂ
B. Număr scăzut de trombocite≤ 50.000/mm3- purpure trombocitopenice
( trombocitopenii)
1. PRIN PRODUCȚIE SCĂZUTĂ DE
TROMBOCITE
 Trombocitopenii amegacariocitare
congenitale ( pancitopenia Fanconi)
 Trombocitopenii amegacariocitare
dobândite ( hipoplazia medulară
idiopatică, sindroame mieloplazice,
avitaminoze B12/acid folic)
2. PURPURE TROMBOCITARE PRIN
DISTRUGERE IN EXCES A TROMBOCITELOR
 Afecțiuni autoimmune (LES)
 Purpură transfuzională
 Mecanism imuno-alergic ( aspirină,
heparină, rifampicină)
 Infecții virale ( hepatice, HIV, rujeolă,
rubeolă)
 HEMOSTAZA PRIMARĂ
B. Număr scăzut de trombocite≤ 50.000/mm3- purpure trombocitopenice
( trombocitopenii)

3. PURPURĂ PRIN REPARTIȚIE ANORMALĂ A 4. PURPURE TROMBOCITARE PRIN CONSUM

TROMBOCITELOR MASIV AL TROMBOCITELOR

 Sechestrare splenică ( splenomegalie)  Coagulare intravasculară diseminată

 Hemoragii masive ( sdr. CID) sau localizată ( hemangiom
 Hemodiluție ( transfuzii massive) gigant, disecție de aortă)
 Microangiopatii ( purpura
trombocitopenică trombotică
Moschowitz, )
 Proteze valvulare
 Tromboze masive
 HEMOSTAZA PRIMARĂ
C. Prezența unor trombocite cu funcționalitate alterată- trombocitopatii

1. TROMBOCITOPATII 2. TROMBOCITOPATII 3. TROMBOCITOPATII

PRIMARE ( GENETICE) SECUNDARE MEDICAMENTOASE

 Trombastenia Glazmann,  Afecțiuni autoimmune  Medicamente cu acțiune

boala Bernard- Soulier  Sindroame
myeloproliferative
 Hepatopatii cornice
 By-pass cardiopulmonar
asupra membrane
trombocitare( ampicilină
, propranolol)
 Medicamente care
interfere cu sinteza de
prostaglandine( aspirină,
antiagregante
plachetare, AINS)
 II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ-
Coagulopatii
A. COAGULOPATII EREDITARE
 Alterări ereditare ale fibrinogenului (afibrinogenemia,
hipofibrinogenemia)
 Deficit ereditar de factor II, X,XI, XII,XIII
 Hemofiliile: factor VIII- hemofilia A, factor IX- hemofilia
B

Severitarea clinică a hemoragiei depinde de gradul deficitului

factorului de coagulare:
 Hemofilie severă: % factorilor VIII/IX < 1% : hemoragii spontane
 Hemofilie moderată: % factorilor VIII/IX ≤ 5% hemoragii provocate
de traumatisme minime
 Hemofilie ușoară: % factorilor VIII/IX ≤ 25% hemoragii provocate
de trauma majore sau post-chirurgicale
 HEMOSTAZA SECUNDARĂ- Coagulopatii
A. COAGULOPATII SECUNDARE prin:
 Deficit de sintează a factorilor coagulării dependenți de
vit. K: boala hemoragică a noului-născut, sdr. de
malabsorbție, medicație: antibiotice cu spectru larg,
chimioterapie
 Consum rapid de factori ai coagularii: CID
 Formare de anticorpi specifici anti-factori ai coagulării
 Hemoragii asociate cu circulația extracorporeală, post-
transfuzii massive
HEMOSTAZA SECUNDARĂ-
Coagulopatii
A. COAGULOPATII MIXTE- Boala von
Willebrand

 Deficit genetic de factor von Willebrand (FvW)-

glicoproteină care mediază aglutinarea trombocitelor la
nivelul peretelui vascular
 Are doua forme:
1. Forma ușoară/moderată: deficit FvW≤ 25% asociat cu
niveluri normale/scăzute de factor VIII
2. Forma severă : deficit mare de FvW+ deficit sever de
factor VIII ( necesită substituție perioperatorie)
 TERAPIE ANTITROMBOTICĂ
A. Pacienți sub tratament anticoagulant
oral
INDICAȚII TERAPEUTICE:
 Profilaxia sau tratamentul curative al tromboflebitelor
profunde
 Trombembolia pulmonară
 Profilaxia primară/secundară a emboliei sistemice
( fibrilație atrială, valvulopatii mitrale reumatismale,
cordiomiopatia dilatativă)
 Profilaxia antitrombotică a protezelor valvulare
metalice și bypass-ului aorto-coronarian
 Trombofiliile associate cu sarcina
A. Pacienți sub tratament anticoagulant oral

ANTICOAGULANTE CLASICE ANTICOAGULANTE NOI

ORALE (ACO) ORALE (NACO)

SINTROM (Acenocumarol) PRADAXA ( Dabigatran)

TROMBOSTOP (Acenocumarol) XARELTO ( Rivaroxaban)

ELIQUIS ( Apixaban)

LIXIANA ( Edoxaban)
 ATITUDINE TERAPEUTICĂ
TRATAMENT ACO TRATAMENT NACO
Consult m e d i c c a r d i o l o g , n e u r o l o g , Consult m e d i c c a r d i o l o g ,
internist neurolog, internist

Oprirea tratamentului 3zile preoperator Oprirea tratamentului 1- 3zile

preoperator

Investigarea hemostazei : P T ș i I N R ( ≤ 1 , 5 ) Nu este necesară terapie de substituție

cu Heparină

Măsuri stricte de hemostază locală Se recomandă reluarea medicației la

minim 24 de ore postoperator

Reluarea medicației în noaptea zilei în care s-a realizat

extracția

Pacientul trebuie monitorizat 24-72 ore pană INR=2-3

În cazul purtătorilor de proteze valvulare mecanice se

recomandă ,,terapie de punte,, cu Heparină pâna la
INR≤ 1 , 5
 TERAPIA ,, PUNTE,,
• Heparină nefracționată în perfuzie continua, doar în regim de spitalizare
• Heparină fracționată în doze( cu greutate moleculară mica): Clexan,
Fragmin, Fraxiparină, Arixtra). Nu necesită controlul coagulogranei (APTT);
are un effect anticoagulant mai stabil; administrare mult mai comodă
( subcutan la interval de 12-24 ore)
• Perioperator heparina nefracționată se întrerupe cu 6 ore iar cea
fracționată cu 12 ore.
• După realizarea extracției dentare:
- dacă s-a obținut o hemostază efficientă se reia administrarea de
Heparină la 6 ore dupa extracție
- dacă persistă tendința de sângerare se reia administrarea de heparină
la 12 ore
• Se reintroduce ACO în noaptea aceleiași zile concomitant cu heparina
pentru 24-48 ore
• când INR are valoarea terapeutică se întrerupe heparina
 În cazul hemoragiilor postextracționale tardive, fără cauză
locală, se poate întrerupe temporar tratamentul antigoagulant
și antagonizarea efectului acestuia prin administrare de 10-20
mg vitamina K, i.m.,( Fitomenadionă)
 În condiții de spitalizare se poate administra, alternativ, plasma
proaspătă congelată
 În cazul terapiei cu NACO nu există posibilități de antagonizare
eficientă
 A. Pacienți sub tratament antiagregant trombocitar

BLOCANȚI AI
INHIBITORI de INHIBITORI DE RECEPTORILOR
INHIBITORI COX- RECEPTORI P2Y12 TROMBOXAN GLICOPROTEICI
1 SINTEZĂ GPIIb/IIIa

ASPENTER IREVERSIBILI INDUBUFEN ABCIXIMAB

CLOPIDOGREL (Ibustrin) (ReoPro)
(Plavix, Trombex)
THROMB ASS PRASUGRELUL TIROFIBAN
(Efient) ( Aggrastat)
ASPIRIN CARDIO TICLOPIDINA EPTIFIBATIDĂ
(Ipaton, Ticlodin) ( Integrilin)
AFLEN REVERSIBILI
TICAGRELOR
( Brilique)
 A. Pacienți sub tratament antiagregant trombocitar

INDICAȚII
1. SINDROMUL CORONARIAN ACUT:
 Infarct miocardic
 Angină pectoral instabilă
2. PROFILAXIA INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
 Angină pectorală
 Antecedente de infarct miocardic
 Claudicație intermitentă
3. ANGIOPLASTIE CORONARIANĂ PERCUTANĂ/MONTARE DE STENT POST-IMA
4. BY-PASS AORTO- CORONARIAN POST – IMA
5. FIBRILAȚIE ATRIALĂ daca sunt contraindicații de anticoagulare orală
6. PROFILAXIA RECURENȚEI ACCIDENTELOR ISCHEMICE TRANZITORII ( AIT)
7. TRATAMENTUL CURATIV AL HIPERTENSIUNII PULMONARE PRIMITIVE
8. PROFILAXIA FORMĂRII TROMBILOR CIRCULAȚIEI EXTRACORPOREALE ( hemoliză)
 ATITUDINE TERAPEUTICĂ

 Întreruperea tratamentului antiagregant se poate face numai la indicația

medicului cardiolog, neurolog, internist, în funcție de
r i s c u l h e m o r a g i c a l i n t e r v e n ț i e i s i r i s c u l t r o m b o ti c
c o n s e c u ti v e î n t r e r u p e r i i t e r a p i e i d e f o n d
 Riscul decomplicații trombo-embolice este ridicat în:
- fi b r i l a ț i e a t r i a l ă a s o c i a t ă c u v a l v u l o p a ti i
- i n s u fi c i e n ț ă c a r d i a c c o n g e s ti v e / f r a c ț i e d e e j e c ț i e a
ventriculului stâng ≤35%
- istoric de accidente tromboembolice
- v â r s t a ≥ 7 5 a n i s a u i s t o r i c d e H TA
- diabet zaharat
- proteze valvulare mecanice în poziție mitrală
- sindrom coronarian acut
- a n g i o p l a s ti e c o r o n a ti a n ă p e r c u t a n ă / s t e n t , r e c e n t ă
≤1an
 ATITUDINE TERAPEUTICĂ

RISC REDUS DE HEMORAGIE RISC SEMNIFICATIV DE RISC ASOCIAT DE

POSTEXTRACȚIONALĂ HEMORAGIE TROMBEMBOLIE
POSTEXTRACȚIONALĂ

NU TREBUIE ÎNTRERUPT 1. NU SE ÎNTERUPE NU SE INTRERUPE

TRATAMENTUL TRATAMENTUL CU TRATAMENTUL
ANTIAGREGANT CU INHIBITORI COX-1 ANTIAGREGANT IAR
INHIBITORI COX-1 sau 2. SE INTRERUPE EXTRACȚIILE SE POT
INHIBITORI AI RECEPTORILOR TRATAMENTUL CU EFECTUA ÎN CONDIȚII
P2Y12 PREEXTRACȚIONAL INHIBITORI AI DE SPITALIZARE
RECEPTORILOR P2Y12
astfel:
- TICAGRELOR: 3-5 zile
- CLOPIDOGREL: 5 zile
- PRASUGREL: 7 zile
 Diabetul zaharat
Categoria de risc
Risc - control metabolic bun cu regim
scăzut alimentar sau medical corespunzător.
- asimptomatici
- fără complicaţii ( neurologice,
vasculare, infecțioase)
- glicemia a jeun sub 140mg/dl
- hemoglobina A1c 4%-6,2%
Risc - control metabolic satisfăcător cu
moderat regim corespunzător
- Ocazional simptomatici
- Fără istoric recent isotric de
cetoacidoză/hipoglicemie
- puţine complicaţii ale diabetului
- Glicemia a jeun sub 200mg/dl
- hemoglobina A1c 6,2-7%
Atitudinea
terapeutică
- profilaxie cu antibiotice
(Amoxiklav 1g po cu o oră
înaintea intervenției)
- anestezie plexală soluție
cu vasoconstrictor 1:200
000
- spitalizarea şi ajustarea
dozei de insulină la
indicaţia medicului
diabetolog
-profilaxie cu antibiotice
- anestezie plexală cu
vasoconstrictor/ tronculare
anestezice fără
vasoconstrictor
- glicemia mai mică de
 Diabetul zaharat
Categoria de risc
Risc - control metabolic deficitar
crescut - simptome frecvente
- istoric frecvent de
cetoacidoză/hipoglicemie
- numeroase complicaţii ale diabetului
- Nevoia de ajustare frecventă a
tratamentului
- nivelul glucozei în sânge>200mg/dl
- hemoglobina A1c > 7%
Atitudinea
terapeutică
- se pot efectua intervenţii
dacă statusul metabolic
este stabilizat, cu avizul
medicului diabetolog,
numai în condiţii de
spitalizare,
- Glicemia mai mica de
180mg/dl
- profilaxie cu antibiotic
- soluții anestezice fară
adrenalină
- sutură postextracțional
 AFECŢIUNI PULMONARE -
ASTMUL BRONŞIC
Categoria Clinic şi Atitudinea terapeutică
de risc paraclinic
Risc scăzut - episoade rare - se pot efectua toate
- fără medicaţie intervenţiile de chirurgie orală
permanentă - se folosesc anestezice fără
vasoconstrictoare

Risc moderat - episoade -se pot efectua toate

intermitente intervenţiile de chirurgie orală
- medicaţie -Nu se oprește medicația
cronică cronică
- la pacienţii cu terapie steroidă,
se face profilaxie cu antibiotice
 Afecţiuni pulmonare - astmul
bronşic
Categoria Clinic şi Atitudinea terapeutică
de risc paraclinic
Risc - episoade frecvente - reevaluare medicală de specialitate
semnificativ în pofida - obligatoriu tehnici de sedare
tratamentului - pentru tehnici de amploare - se
- asimptomatici când recomandă spitalizarea
se prezintă pentru - pacienţii sub terapie cu steroizi –
tratament administrare de antibiotice
stomatologic

Risc crescut - simptomatici - toate procedurile sunt

(wheezing) sau semne contraindicate
clinice evidente
datorate medicaţiei
(tahicardie, puls
neregulat)
Afecţiuni renale - insuficienţa cronică
renală, dializa

Categoria Clinic şi Atitudinea terapeutică

de risc paraclinic
Insuficiență Tratament cu • reevaluare medicală de specialitate
Renală Heparină (nefrolog)
Cronică • intervențiile chirurgicale se vor efectua
Hemo- în zilele fără dializă
dializată • fistula arterio-venoasă nu sa va folosi
pentru administrarea medicamentelor
• hemoleucogramă; TS; TC
• antibioprofilaxie în doză unică
(Amoxicilină, Clindamicină )
• antiinflamatorii: AINS, acid
acetilsalicilic
• anestezice amidice (Lidocaină, Articaină)
 Afecţiuni renale - transplantul renal

Categoria Clinic şi Atitudinea terapeutică

de risc paraclinic
Risc - Terapie • Se determină Hg și Ht
imunosupresoare • La 6 luni după efectuarea transplantului:
crescut - Risc hemoragic intervenții paleative de urgență sub
postoperator colaborare cu nefrologul, analgetice,
-Infecții locale
posoperatorii
antibiotice
- Întârzierea • la pacientul cu transplant stabil clinic :
vindecării consult nefrologic; hemoleucogramă, TA,
postoperatorii indicii de imunodepresie (limfocitele T)
antibioterapie
 Afecţiuni hepatice
Categoria de risc Clinic şi paraclinic Atitudinea terapeutică
Risc S C Ă Z U T – -Afectare hepatică - avizul hepatologului
insuficiență hepatică minimă, fără simptome - se evită medicația
ușoară sistemice hepatotoxică
- TS, TC

Risc M O D E R AT- - Astenie , scădere -Avizul hepatologului

insuficiență hepatică ponderală; -Nr. de trombocite
medie și ciroză - control riguros al coagulării
incipientă - anestezice în doze minime
- se evită medicația
hepatotoxică

Risc C R E S C U T – -Afectare la distanță a -Până la 80.000 cel/μl sânge

insuficiență hepatică diferitelor organe se pot efectua intervenții de
avansată (splenomegalie, varice chirurgie orală ambulatorii
esofagiene) cu sutură
- trombocitopenie ușoară/ - trombocitopenie severă
severă contraindică inrevențiile
chirurgicale
 Boli cerebro-vasculare - accident vascular ischemic
(embolii şi tromboze) şi hemoragic (hipertensiv,
malformaţie arteriale sau arterio-venoase)

TIPURI DE AT I T U D I N E A T E R A P E U T I C Ă
PA C I E N Ţ I
- accidente vasculare - consultaţie medicală de specialitate
cu o vechime de până - pentru intervenţii chirurgicale este necesară spitalizarea,
la 6-12 luni întreruperea tratamentului anticoagulant şi antiplachetar
la recomandarea neurologului şi/sau medicului internist

- accidente vasculare - după 1 an riscul de recidivă este mai scăzut

cu o vechime mai -întreruperea terapiei anticoagulante şi antiplachetare
mare de 6-12 luni cronice, în vederea efectuării intervenţiilor chirurgicale.
Acestea se fac doar cu avizul neurologului şi/sau medicului
internist, deoarece există riscul tulburărilor de coagulare
 CONTRAINDICA Ț II GENERALE

PRECAUŢII
1. Te r a p i e c o r t i c o - s t e r o i d ă c r o n i c ă

2. I r a d i e r e

3. Tr a t a m e n t c u c i t o s t a t i c e

4. Tr a t a m e n t c u b i f o s f o n a ț i

5. Tr a t a m e n t b i o l o g i c a c t i v
 TRATAMENT CRONIC CU b i f o s f o n a ț i / agenți
antiresorbtivi/antiangiogenici

Indicat în:
- profilaxia
o s t e o p o r o z e i (Alendronat - Fosamax,
Bonviva, Ibandronat, Denosumab)
- tratamentul mielomului multiplu și
metastazelor osoase ale tumorilor din sfera
genitală (Zoledronat- Zometa, Thalidomid)

Cale de administrare: oral/intravenos

To a t e p r o c e d e e l e d e c h i r u r g i e o r a l ă
se vor efectua înaintea tamentului cu
bifosfonați
 Aspecte clinice
• Leziuni osteonecrotice cu debut lent, progresiv
• Zone osoase ce se denudează progresiv fără
tendință la vindecare timp de 8-10 saptămâni
• Fistule mucozale/cutanate
• Secreții purulente
• Dureri difuze ce se accentuează progresiv
 Factori de risc
(AAOMS 2014)
I. Modul de administrare al medicamentului : iv/im
II. Factori locali: extracții dentare, chirurgie
parodontală, inserție de implanturi, chirurgie
endodontică- osteonecroza de 2x mai frecventă
la mandibula
III.Factori demografici și sistemici: vârstă avansată
și administrarea de corticosteroizi
IV. Factori genetici în special la pacienții cu mielom
multiplu
 Clase de risc
I. Risc scăzut: igienă orală bună, status
odontoparodontal bun, proteze corect
adaptate

II. Risc mediu: resturi radiculare multiple cu

procese pariapicale, edentații multiple
bimaxilare

III.Risc ridicat: protezări necorespunzătoare,

parodontopatie marginală, implanturi dentare
 Atitudine terapeutică
• Întreruperea tratamentului:
- minim 3 luni pentru administrarea orală
- 6 luni pentru administrarea intravenoasă

• Determinarea nivelului Telopeptidei C (CTx)-

marker al rezorbției osoase, constantă relativă:
- risc crescut : sub 100 pg/mL
- risc mediu: între 100-150 pg/mL
- risc scăzut : peste 150 pg/mL
 Afecțiuni Oncologice
TIPURI DE ATITUDINEA TERAPEUTICĂ
PACIENŢI
Înainte de terapia - cu 3 săptămâni înaintea radioterapiei: extracții
oncologică dentare
- cu 7 zile înaintea chimioterapiei: se pot efectua
intervenții de chirurgie orală
În timpul terapiei - Nu se fac intervenții de chirurgie orală
oncologice - Controlul plăcii bacteriene
- Igienă orală riguroasă
După terapia - Intervențiile de chirurgie orală se pot efectua la 6
oncologică luni după radioterapie și chimioterapie
-După chimioterapie: tendință la hemoragii, anemii
și imunosupresie
-Proceduri atraumatice și controlul hemostazei
- Antibioterapie pre și postoperatorie