Curs 16 - Proteza Fixa - Structura Mijloacelor Protetice 2021 - Corpul de Punte - Suport Curs

Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T.
Popa" Iași
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina – PROTEZA FIXĂ
Conf. Dr. Oana Țănculescu
corp de punte suprastructură

conector
element de
agregare
infrastructură
SPP schelet
dinte stâlp
creastă edentată
1
STRUCTURA MIJLOACELOR
PROTETICE CONJUNCTE
• Mijloacelor protetice conjuncte utilizate în tratamentul edentației parțiale
li se pot descrie trei componente:
I. elementele de agregare,
II. corpul de punte și
III. conectorii.
• Dacă elementele de agregare pot fi regăsite și individual, fiind de fapt
diferite tipuri de microproteze, corpurile de punte nu, existența lor fiind
dependentă de cea a spațiului protetic potențial.
• Indicațiile de utilizare a microprotezelor ca elemente de agregare și
alegerea acestora sunt condiționate de anatomia clinică a dinților
restanți și respectarea unor condiții biologice și biomecanice.
• Design-ul corpului de punte este determinat de caracteristicile
spațiului edentat, topografia edentației și disponibilitățile tehnologice.
II. Corpul de punte

• Corpul de punte reprezintă elementele de substituire a dinţilor absenţi în
aparatul gnatoprotetic conjunct. Obiectivele corpului de punte, ca element al
aparatului gnatoprotetic conjunct, sunt biologice şi mecanice.
2
II. Corpul de punte
A. Obiective biologice
1. Profilactic
• Din punct de vedere profilactic, corpul de punte preîntâmpină dishomeostazia sistemului
stomatognat ce poate apărea prin migrările verticale și orizontale ale dinților restanți.
• Corpul de punte contribuie la stabilizarea corectă a relațiilor mandibulo-craniene și la
refacerea ocluziei funcționale, ceea ce permite realizarea corectă a funcțiilor globale ale
sistemului stomatognat.
• Conceperea și realizarea corpului de punte va trebui să micșoreze rata resorbției osoase
și, totodată, conservarea sănătății țesuturilor înconjurătoare printr-o modelare
morfologică, profilactică.
• Forma corpului de punte trebuie să permită curățirea lui și accesul la nivelul dinților stâlpi.
• In nici o situație nu trebuie să exercite presiuni asupra mucoasei.
3
A. Obiective biologice
2. Curativ
• Din punct de vedere curativ, corpul de punte va trebui să urmărească refacerea
morfologică și funcțională a sistemului stomatognat, a arcadelor mutilate prin
edentație. Morfologia corpului de punte va trebui să fie cât mai apropiată de morfologia
dinților absenți. Dinții artificiali vor reda aspectul fizionomic al arcadei, aspect ce trebuie
conservat atât în zona anterioară, cât și în zona laterală, din motive estetice și economice.
Deși corpul de punte se realizează cu diametrul vestibulo-oral mai redus decât al dinților
naturali, el va trebui să contribuie la refacerea funcției masticatorii grav alterată în
edentaţiile laterale multiple. Din acest motiv, modelajul cuspidian al corpului de punte va
trebui cu grijă realizat pentru ca eficiența masticatorie să poată fi asigurată.
• Corpul de punte creează condițiile unei deglutiții normale prin refacerea stopurilor
ocluzale desființate prin edentație. Breșele edentate frontale, ca și cele laterale, închise
prin corpuri de punte funcțional modelate, realizează condițiile unei articulări fonetice
corecte.
B. Obiective biomecanice
1. RIGIDITATEA
a. Deformarea elastică
• Deformarea elastică depinde de modulul de elasticitate, de duritatea și maleabilitatea
aliajului, de amplitudinea și grosimea corpului de punte. Atunci când deformarea este
elastică, corpul de punte suportă un anumit grad de îndoire, dar, după încetarea forței,
revine la poziția inițială. Aceste deformări elastice sunt permise în toate corpurile de punte,
având un caracter permanent.
4
1. RIGIDITATEA
• Studii de fotoelasticitate și tensiometre au evidențiat că mandibula și maxilarul suferă
același tip de deformare în timpul masticației.
• Gradul de îndoire admis trebuie să fie foarte redus și să nu depășească rezistența
ligamentară a elementelor de susținere dento-parodontale.
• Deplasarea substructurilor organice către corpul de punte deformat trebuie să se realizeze
în limite fiziologice, în acest caz ele având caracter biostimulativ.
1. RIGIDITATEA
• Deformarea elastică a corpului de punte se realizează și în raport cu axul principal al

corpului de punte dictat de poziția stâlpilor.
• Pilierii perpendiculari pe axul orizontal al corpului de punte prezintă condiții optime din
punct de vedere al transmiterii forțelor, ei reușind să anihileze forțele de îndoire aflate în
limite fiziologice.
• Pilierii înclinați către spațiul edentat vor favoriza îndoirea, prin însăși poziția lor,
permițând cu mai mare ușurință deformarea corpului de punte.
• Pilierii înclinați în sens opus spațiului edentat se vor opune aparent flexiunii corpului
de punte, datorită faptului că, prin poziția axului lor, ei anihilează tendința de apropiere a
extremităților corpului de punte provocată de îndoire.
10
5
1. RIGIDITATEA
• Deformarea corpului de punte

depinde de aspectul concav sau
convex al profilului acestuia.
• Corpul de punte convex spre
planul de ocluzie se opune cu
mai mare eficacitate deformărilor
elastice, având în vedere faptul
că direcția forței de solicitare
este dinspre planul de ocluzie.
• Corpurile de punte concave
favorizează deformarea elastică,
așa cum se întâmplă în edentația
mandibulară, ca și în modelarea
incorectă a corpului de punte.
• Curbura de ocluzie mandibulară
fiind concavă, iar cea maxilară
convexă, rezultă că mandibula
este defavorizată din acest punct
de vedere față de maxilar.
11
12
6
1. RIGIDITATEA
b. Deformarea plastică
• În situația apariției deformărilor plastice ale corpurilor de punte, se produce o alterare

gravă maximă a structurii, care-și schimbă morfologia inițială.
• în construcția corpurilor de punte, se utilizează aliaje care nu se deformează plastic, iar
deformarea lor elastică nu depășește capacitatea de rezistență a suportului dento-
parodontal și a osului la dimensiunile utilizate în mod obișnuit în cavitatea orală.
13
2. REZISTENŢA MECANICĂ
a. Rezistența la fractură a corpului de punte

• Rezistența mecanică a corpului de punte trebuie să fie suficientă pentru a nu se deforma
sub acțiunea forțelor ocluzale.
• Corpurile de punte din zonele laterale vor fi solicitate de forțe maxime, iar corpurile de
punte din zona frontală vor fi solicitate de forțe mai reduse în raport de gradientul de forța
dezvoltată de mușchii masticatori.
• În mod obișnuit, gradientul forței mușchilor masticatori este între 30-80 kgf și, excepțional,
poate ajunge între 100-300 kgf. Sub acest aspect, corpurile de punte aplicate la bolnavi cu
ținută atletică, sportivi, cu talie mare, cu masticație viguroasă vor trebui să fie realizate cât
mai rezistent.
30-80 kgf
100-300 kgf
14
7
2. REZISTENŢA MECANICĂ
b. Rezistența la abraziune
• Rezistența la abraziune constituie o condiție mecanică ce va conserva forma inițială și
stabilitatea morfologică a corpului de punte.
• Abraziunea corpului de punte depinde de rezistența aliajului din care este confecționat, cât
și de condițiile exercitării forțelor de frecare dintre cele două arcade.
• Forțele de frecare generate prin stereotipul frecător de masticație sunt de intensitate mare
și produc abraziunea, modificând morfologia arcadei.
• În edentația parțială se întâlnesc situații când cele două arcade antagoniste sunt diferite,
arcada naturală opusă unei arcade artificiale, sau arcade artificiale antagoniste construite
din materiale diferite.
• Modificarea prin abraziune a corpurilor de punte poate fi interpretată uneori și ca o
tendință spontană de echilibrare ocluzală funcțională a celor două arcade.
15
3. FORŢELE PE CARE LE TRANSMITE CORPUL DE PUNTE
• Forțele pe care le transmite corpul de punte sunt forțele de masticație ce vor fi răspândite
și pe arcada antagonistă în urma contactului cu aceasta. Transmiterea corectă a forțelor
între cele două arcade impune realizarea contactelor după principiile gnatologice astfel ca
forțele să fie transmise în axul dintelui în interiorul poligonului de susținere și să nu
genereze componente orizontale.
• Corpul de punte transmite forțele masticatorii spre substructura organică susținătoare care
le neutralizează prin structura sa de rezistență. Aceste forțe trebuie transmise dinților
stâlpi în sens axial, cu intensitatea în limite liminare, stimulative pentru parodonțiu.
16
8
3. FORŢELE PE CARE LE TRANSMITE CORPUL DE PUNTE
17
C. Caracteristicile corpului de punte
TIPURI DE CORPURI DE PUNTE
În funcție de material În funcție de design
Metal Cu contact Fără contact

Ceramică mucozal mucozal
(monolitică / cu nucleu placat cu
ceramică) Șa Suspendat
Compozit Semi-șa Suspendat
PEEK Liniar modificat
Acrilat Punctiform
Mixt Ovat
(metalo-ceramic / metalo-compozit
/ metalo-acrilic / PEEK-compozit)
18
9
1. Amplitudine
2. Lățime
3. Înălțime
4. Profilul
5. Forma pe secțiune
6. Raportul cu creasta edentată
7. Realizarea tehnologică
19

1. AMPLITUDINEA
• Amplitudinea corpului de punte este în strânsă corelație cu amplitudinea spațiului edentat
limitat de dinții stâlpi.
• Excepții – migrări ale dinților vecini, cu modificarea amplitudinii SPP
20
10
1. AMPLITUDINEA
• Excepții – migrări ale dinților vecini, cu modificarea amplitudinii SPP
• Frecvent, spațiul disponibil pentru corpul de punte este mai mic sau mai mare decât cel
pentru dintele controlateral. Dacă e posibil, diferența se corectează ortodontic, dacă nu, se
încearcă artificii pentru alterarea percepției vizuale.
21

1. AMPLITUDINEA
• Modificările amplitudinii în zona laterală

sunt mai ușor de gestionat deoarece
jumătatea distală a feței vestibulare este
mai puțin vizibilă din față.
• Artificiul constă în redarea morfologiei

normale jumătății meziale vestibulare,
diferența dimensională fiind compensată
prin jumătatea distală a intermediarului.
• Când este necesar, un molar absent poate

fi înlocuit printr-un premolar.
22
11
1. AMPLITUDINEA
23

1. AMPLITUDINEA
• Punți cu extensie – D/M
• edentații terminale sau intercalate

• proteze amovibile pe arcada antagonistă
• 2 dinți stâlpi
• dimensiunea extensiei = 1PM
• biomecanic, este indicat mai frecvent M
• solicită paraaxial dinții stâlpi ➔
suprasolicitare parodontală
24
12
2. LĂȚIMEA
• Cu cât diametrul este mai mare, cu • Lățimea corpului de punte depinde de:
atât există riscul realizării unui • Lățimea crestei edentate
contact mai întins cu creasta, în • Lățimea SPP
caz contrar apărând ancoșe • Diametrul VO al dinților absenți
triunghiulare retentive pe versantul
oral al corpului de punte.
• Lățimea corpului de punte va fi
concepută și în raport cu înălțimea
spațiului protetic potențial.
• Cu cât înălțimea acestuia va fi mai
mare, cu atât lățimea corpului de
punte poate fi și ea mai crescută.
• Înălțimea redusă a spațiului protetic
potențial va impune realizarea unor
corpuri de punte cu diametre
vestibulo-orale mai scăzute pentru
a evita ancoșele retentive.
• În cazul unor rapoarte nefavorabile
între înălțimea și lățimea spațiului
protetic potențial, intervențiile
chirurgicale modelatoare vor
corecta raportul corpului de punte
cu creasta.
25

3. ÎNĂLȚIMEA
• Înălțimea corpului de punte va fi stabilită în funcție de înălțimea spațiului protetic potențial în mod
direct, dar și de lățimea crestei edentate.
• În 1979, V. Burlui a descris un triunghi profilactic al punții: între fața mucozală a corpului de punte,
tangenta la muchia crestei și tangenta la cuspidul oral al corpului de punte, paralel cu axul
longitudinal al crestei.
• Acest triunghi prezintă următorii parametri: ipotenuza a, catetele b, c, și unghiul α format de a și c.
• Atunci când nu se corelează dimensiunile triunghiului cu dimensiunile spațiului protetic potențial
(înălțimea h și lățimea) și ale crestei edentate (lățimea L), acesta își pierde rolul profilactic
devenind nișă retentivă.
CONDIȚII CONDIȚII
FAVORABILE DEFAVORABILE
a mic a mare
b mare b mic
c mic c mare
α mare α mic
26
13
3. ÎNĂLȚIMEA
Lungimea incisivo-mucozală
• Resorbția crestei va duce la un aspect corp de punte

cu un aspect prea lung în regiunea cervicală ➔
1. reconturarea jumătății cervicale a suprafeței
vestibulare.
2. redarea joncțiunii smalț-cement și a rădăcinii
3. ceramică gingivală
4. mască gingivală ceramică
27

3. ÎNĂLȚIMEA

vestibulare.
28
14
3. ÎNĂLȚIMEA

vestibulare.
• Când intervențiile de augmentare nu sunt posibile, defectele alveolare mici lipsa papilelor
• Suprafața mucozală trebuie să fie convexă, pentru a permite igienizarea cu ață dentară
29

3. ÎNĂLȚIMEA

vestibulare.
30
15
4. PROFILUL
• În plan sagital, pentru zonele laterale, corpul de punte maxilar are curbura de ocluzie convexă,
iar la mandibulă concavă. Aceste curburi vor fi mai mult sau mai puțin accentuate, în funcție de
caracteristicile individuale. Accentuarea exagerată sau inversarea curbelor ocluzale sagitate
constituie abateri de la normal și se datorează conceperii unui plan protetic incorect în care
pregătirea pre-proteică și pro-protetică nu a fost corespunzătoare.
• Transversal, vertical
31

5. FORMA PE SECȚIUNE
• Corpul de punte în contact cu creasta – în șa
• Corpul de punte în contact parțial cu creasta
• cu contact în semişea
• cu contact liniar – tangențial / liniar
• cu contact punctiform
• Corpul de punte suspendat
Formele pe secțiune ale corpului de punte: a – șa simetrică, b – șa asimetrică,

c – semişa, d – treflă, e - cupă
• Forma de șa simetrică se întinde de o parte și de alta a muchiei crestei, acoperind în mod egal partea
superioară a versanților crestei edentate.
• Șaua asimetrică sau semişaua în care contactul este numai cu versantul vestibular și muchia crestei.
• Forma pe secțiune cu aspect de treflă se utilizează în punțile suspendate mandibulare.
• Forma pe secțiune cu aspect de cupă, la care contactul punctiform al punții cu creasta asigură
condiții biologice optime.
32
16
6. RAPORTUL CU CREASTA EDENTATĂ
Raportul corpului de punte cu

creasta edentată ridge lap pontic
a – contact tangențial
b – corp de punte suspendat
c – contact în semişa
d – contact în șa
modified ridge lap pontic
sanitary pontic
http://www.guident.net/articles/prosthodontics/PRINCIPLES-OF-TOOTH- ovate pontic

PREPARATION:-PART-4.html
33

Corpul de punte în şa
34
17
Corpul de punte în şa
35

Corpul de punte
în semi-şa
36
18
Realizarea contactului corpului de punte în

semişa în funcție de lățimea crestei edentate
37

Corpul de punte
cu contact liniar
38
19
Plasarea contactului parţial tangenţial faţă de

muchia crestei în raport de lăţimea crestei
edentate
39

Corp de punte cu contact

punctiform cu creasta
40
20
41

42
21
43

Corpul de punte ovat
44
22
45

46
23
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
47

48
24
Igienizarea corpului de punte
49

7. REALIZAREA TEHNOLOGICĂ
Corpul de punte, din punct de vedere tehnologic, poate fi:
▪ metalic
▪ semifizionomic
▪ fizionomic
Corpul de punte metalic este total nefizionomic şi poate fi realizat plin sau după metoda holguss prin
care se obţin intermediari cu spaţiu liber în interior, realizându-se astfel economie de material.
Corpul de punte fizionomic este utilizat în aparatele gnatoprotetice total fizionomice, de tipul celor
total ceramice sau total compozite, cu amplitudine mică, sau în rezolvări sociale, economicoase, limitate
la preţuri de cost foarte reduse (acrilat).
Corpul de punte semifizionomic se realizează în forme variate. Formele în “Y”, în “T”, în bară, în
bară cu ciupercuțe de retenție sunt depășite din punct de vedere tehnologic, nemaifiind utilizate. În
tehnologia modernă, corpurile de punte se realizează în formă de casetă, semicasetă, cupă, semicupă și
ajurată.
50
25
7. REALIZAREA TEHNOLOGICĂ
Corpul de punte, din punct de vedere tehnologic, poate fi:
▪ metalic
▪ semifizionomic
▪ fizionomic
Corpul de punte metalic este total nefizionomic și poate fi realizat plin sau după metoda holguss prin
care se obțin intermediari cu spațiu liber în interior, realizându-se astfel economie de material.
Corpul de punte fizionomic este utilizat în aparatele gnatoprotetice total fizionomice, de tipul celor
total ceramice sau total compozite, cu amplitudine mică, sau în rezolvări sociale, economicoase, limitate
la prețuri de cost foarte reduse (acrilat).
Corpul de punte semifizionomic se realizează în forme variate. Formele în “Y”, în “T”, în bară, în
bară cu ciupercuțe de retenție sunt depășite din punct de vedere tehnologic, nemaifiind utilizate. În
tehnologia modernă, corpurile de punte se realizează în formă de casetă, semicasetă, cupă, semicupă și
ajurată.
Cachet Semi-cachet
Cup Semi-cup
51
52
26
3. Conectorii
• Solidarizarea corpului de punte la elementele de agregare se poate realiza prin
mai multe metode: sudare, turnarea peste elementele de agregare, imbricarea,
turnarea monolit.
53
ÎNĂLŢIMEA ZONEI DE LĂŢIMEA ZONEI DE

DISTANŢA DINTRE PILIERI
JONCŢIUNE JONCŢIUNE
≤ 6 mm 3 mm 3 mm
≤ 8 mm 3,5 mm 3,5 mm
≤ 10 mm 4 mm 4 mm
≤ 12 mm 4,5 mm 4,5 mm
≤ 14 mm 5 mm 5 mm
54
27
III. Conectorii
Turnarea monolit
55
III. Conectorii
56
28
III. Conectorii
Connector rigid
57
III. Conectorii
Conector non-rigid
Fig. Imbricarea corpului de punte la elementele de agregare
58
29
III. Conectorii
Nonrigid connectors
59
III. Conectorii
60
30
Bibliografie
1. Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni - Clinica si terapia edentatiei

partiale intercalate reduse, Ed. Apollonia, 2001
2. Rosenstiel S.F. et al. - Contemporary Fixed Prosthodontics, 4th ed.
Missouri, Mosby Inc.
3. Shillingburg H.T. et al.: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, 4th ed,
Chicago, Quintessence Publishing
61
31

Curs 16 - Proteza Fixa - Structura Mijloacelor Protetice 2021 - Corpul de Punte - Suport Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 16 - Proteza Fixa - Structura Mijloacelor Protetice 2021 - Corpul de Punte - Suport Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T.

Conf. Dr. Oana Țănculescu

corp de punte suprastructură

II. Corpul de punte

• Deformarea elastică a corpului de punte se realizează și în raport cu axul principal al

• Deformarea corpului de punte

• În situația apariției deformărilor plastice ale corpurilor de punte, se produce o alterare

a. Rezistența la fractură a corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

TIPURI DE CORPURI DE PUNTE

În funcție de material În funcție de design

Metal Cu contact Fără contact

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

• Modificările amplitudinii în zona laterală

• Artificiul constă în redarea morfologiei

• Când este necesar, un molar absent poate

C. Caracteristicile corpului de punte

• edentații terminale sau intercalate

C. Caracteristicile corpului de punte

• Resorbția crestei va duce la un aspect corp de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

• Resorbția crestei va duce la un aspect corp de punte

• Resorbția crestei va duce la un aspect corp de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

• Resorbția crestei va duce la un aspect corp de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

Formele pe secțiune ale corpului de punte: a – șa simetrică, b – șa asimetrică,

Raportul corpului de punte cu

modified ridge lap pontic

http://www.guident.net/articles/prosthodontics/PRINCIPLES-OF-TOOTH- ovate pontic

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

Realizarea contactului corpului de punte în

C. Caracteristicile corpului de punte

Plasarea contactului parţial tangenţial faţă de

C. Caracteristicile corpului de punte

Corp de punte cu contact

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

Corpul de punte ovat

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

C. Caracteristicile corpului de punte

ÎNĂLŢIMEA ZONEI DE LĂŢIMEA ZONEI DE

Fig. Imbricarea corpului de punte la elementele de agregare

1. Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni - Clinica si terapia edentatiei

S-ar putea să vă placă și