DISPLAZIA DE

DEZVOLTARE A
SOLDULUI

Stefan Gavriliu
 BACKGROUND

 DDS –dezvoltare anormala a soldului rezultand

displazie si posibila luxatie/subluxatie a articlulatiei
coxofemurale secundara laxitatii capsulare si a unor
factori mecanici
 Anomalia de dezvoltare – structuri osoase (femur
proximal si acetabul), labrum, capsula articulara si
parti moi
 Termeni specifici in functie de spectrul afectiunii
 Subluxatie
 Luxatie
 Instabilitate
 Luxatie teratologica
 BACKGROUND

 Crucial – diagnosticul precoce

 Ultrasonografie, alte metode imagistice de
diagnostic
 Programe educationale si de screening
 Dezvoltarea de tehnici chirurgicale minim invazive
pentru a scadea morbiditatea si a facilita o
recuperare cat mai rapida
 ANATOMIE
 Dezvoltarea normala a soldului –
dependenta de
 Cresterea normala a cartilajului triradiat
 A nucleilor de osificare acetabulara (ilion, ischion si
pube)
 Prezenta unui cap femural sferic si congruent cu
La naştere – structuri
acetabulul (centrare) cartilaginoase:
• Acetabulul în totalitate
• CF în totalitate
• Colul femural parţial
• Trohanterul mare în
totalitate

La marginea acetabulului se află o structură fibrocartilaginoasă =

labrum
 FIZIOPATOLOGIE

 DDS – dezvoltare anormala a soldului

 Cauza exacta – necunoscuta
 Presiune ↑↑ pe CF
cartilaginos ► ↓ perfuzia
vasculară ► necroza
condrocitelor
 Afectează CF şi cartilajul de
creştere
 NU afectează marele trohanter
(dimensiuni normale)
 Dezechilibrul muscular
 Poate afecta creşterea şi morfologia ► coxa valga
femurului proximal
 Contractura mm adductori
 Funcţia inadecvată a mm
 ETIOLOGIE

 Multifactoriala
 Laxitate ligamentara
 Rasa – alba - un acetabul mai ingust, neagra –
incidenta scazuta
 Pozitia in utero (20%)
 Oligohidramnios
 Sexul (80% - feminin)

 Predispozitie genetica
 AHC - x 10 la copii cu parinti cu DDS
- gemeni monozigoti – 34%, dizigoti – 3%
 EPIDEMIOLOGIE

 Incidenta
 Cea mai frecventa problema ortopedica la

nou-nascut
 displazia - 1:60-100

 luxatia - 1:1000

 Barlow – instabilitate 1 din 60 n.n.

 60% devin stabile in prima saptamana, 80%
pana la varsta de 2 luni (raman 0,2% cu
instabilitate reziduala de sold)
 EPIDEMIOLOGIE
 Localizare
 Cel mai frecvent soldul stang la sexul feminin

 Bilateral in 20%

 Demografie
 Frecvent la Amer-indieni, Laponi, Balcani

(Romania – incidenta inca necunoscuta, dar cu

regiuni endemice)
 Rar la rasa neagra
 PROGNOSTIC DDS
 Depistata precoce si corect – prognostic foarte
bun
 Tratamentul prin reducere inchisa - prognostic bun
 Esecul tratamentului conservator – reducere
deschisa – prognostic incert, dar bun cel putin pe
termen scurt

 Conform R. Graf - depistarea DDS in primele 14

zile de viata prin eco sold si un tratament adecvat
– vindecare la varsta de 3 luni
 TABLOU CLINIC
Semnul Ortolani (Le Damany,1912)
 Ortolani îl considera constant şi patognomonic
 După vârsta de 3 luni este semn de laxitate
articulară
 Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvoltă
luxaţie

abducţia coapsei la 45-60°, cu presiune pe marele

trohanter → CF centrat
 TABLOU CLINIC
Semnul Barlow

adducţie şi presiune pe genunchi şi interiorul coapsei → CF

părăseşte acetabulul
 TABLOUL CLINIC
 Alte semne
 Galeazzi
 Limitarea abductiei
 Semnul pistonului
 Hiperlordoza lombara
 Asimetria plicilor gluteale
 Semn si mers Trendelenburg
(insuficienta mm.
pelvitrohanteriene)
 IMAGISTIC

 Ecografia de sold – dupa metoda Graf

(cea mai cunoscuta), Harcke
 Recomandare – SCREENING (coroborat cu
examenul clinic)
CLASIFICAREA DUPĂ GRAF
ŞOLD CENTRAT TIP I α

NORMAL
β
Tip I : • unghi  ≥ 60º, β < 77º
• stabilã dinamic
( semn Ortolani negativ)

supraveghere
ŞOLD CU RISC CRESCUT medicalã

Tip I : • unghi  ≥60º

• antecedente heredo-colaterale
prezente
• concordanţã mono- sau dizigotã
 ŞOLD CENTRAT TIP II – ß <
77º

Tip II a : • displazie acetabularã (0 – 3 luni)

• unghi  = 50º - 59º
supraveghere medicalã

Tip II b : • displazie acetabularã (3 – 12 luni)

• unghi  = 50º - 59º
ham Pavlik

Tip II c : • displazie arhitecturalã acetabularã (0 – 12

luni)
• unghi  = 43º - 49º
imobilizare gipsata in poz.
umana
ŞOLD DESCENTRAT TIP D, III ŞI
IV
Tip D • unghi  = 43º - 49º
• unghi ß > 77º
• labrumul este eversat
Tip III a şi b • unghi  < 43º
Tip IV • unghi  < 43º
• acoperiş cartilaginos împins caudal
 Relaxare musculara mediala

 Reducere deschisã prin abord Ludloff /Smith

Petersen si imobilizare
RADIOLOGIC
 ALTE INVESTIGATII IMAGISTICE

 Artrografia

 IRM

 CT/CT-3D – mai putin util

EVOLUTIA NATURALA A
DDS
Cazuri netratate de DDS pot
↓
Instabilitate
↓
Modificări degenerative
aparente la vârsta adolescenţei
↓ de obicei, în câţiva
Degenerareaniseveră
↓
Artroză coxo-femurală
(necesită tratament chirurgical în stadiile incipiente)
 LUXATIA DE SOLD
REPREZINTA O COMPLICATIE A
DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE A
SOLDULUI !!!
 TRATAMENT DDS
 Conservator (conform R. Graf)
PERNA FREJKA
HAMUL PAVLIK
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 Chirurgical
 Relaxare musculara mediala
 Reducere deschisă
 Osteotomii de derotare (centrare-scurtare)
 Acetabuloplastii
 Artroplastii
 Reducere deschisa si osteotomii de
bazin
Salter, Pemberton, Dega, Steel, Ganz,
Chiari, Dial, Shelf, etc.)
 CONCLUZII

 Diagnostic precoce, tratament

precoce

 Screening ecografic + clinic

 Vindecare pana la varsta de 3 luni

 Netratata – inegalitate membre pelvine,

mers dificil, durere si artroza precoce

 Chiar si cu tratament corect coxartroza

nu este exclusa (mai ales daca tratamentul
este inceput dupa varsta de 2 ani)
REZULTATE UNDE SE APLICA DEJA
SCREENINGUL (GRAF, APRILIE
2008)
 rata tratamentului conservator al DDS a scăzut
de la 12% (1983) la 8%, (1991) si la 4% (2004).
 costurile de tratament al DDS 0/00 au scăzut de la
23.000 euro, (1991) la 4.000 euro (2004).
 evita supradiagnosticarea şi instituirea unui
tratament inutil, costisitor, poate chiar agresiv.
 scadere dramatica a cazurilor diagnosticate tardiv
care ulterior ar fi necesitat tratament chirurgical la
momentul diagnosticării de la 3,5‰ (1991) la
0,13‰ (2004).
VA MULTUMESC!