imagistica medicala Diagnosticul radio- imagistic al scoliozei
Dr. Maria Letiția Cîrnu,
medic primar, Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu Definiție Scolioza este o deviere laterală și permanentă a coloanei vertebrale, însoțită de rotația și deformarea vertebrelor Cauze • idiopatice (80-90%) - infantilă, infantilă progresiva, juvenilă • anomalii vertebrale - agenezii, hemivertebre, blocuri congenitale, variante tranziționale,vertebra fluture • neuromusculare - poliomielita, siringomielie, maladia Little distrofii musculare, paralizii cerebrale, diastematomielia. • leziuni osoase - meningocelul, syrinx, anomalii congenitale costale, chiste neuroenterice • displazii scheletale - neurofibromatoze, sindrom Marfan, • infecții osoase - osteomielita piogenică, tuberculoza vertebrală • tumori - osoase sau de părți moi Clasificarea etiopatologică a scoliozelor ( după Cobb) 1 Scolioze funcționale –atitudini scoliotice antalgice sau statice; spontan reductibile
2 Scolioze structurale: modificări ale vertebrelor
situate la nivelul curburii primare ( osteopatice, neuropatice, miopatice și idiopatice) Diagnosticul radio-imagistic Diagnosticul scoliozei este de cele mai multe ori clinic.
Examenul radio-imagistic ( radiografia, examen CT și IRM)
confirmă diagnosticul.
Radiografia standard (incidența AP/ laterală)
metoda de elecție pentru evaluarea și monitorizarea scoliozelor.
• Radiografia incidență antero-posterioară
-în ortostatism -întreaga coloană vertebrală și crestele iliace • Evidențiază -curburile coloanei (majore și minore) și sediul lor -alterările morfologice și structurale ale vertebrelor -valoarea curburilor și a vârstei osoase
- scolioza în ”S”, curbura superioară
dextroconvexă, pct. max la T8, rotație moderată, curbura inferioară dextroconcavă - fără anomalii vertebrale; 12 coaste -nuclei de creștere creste iliace nesudați • Radiografia incidență laterală
incidența de profil, fără anomalii vertebrale sau listezis Forme anatomoradiologice de scolioze în funcție de localizarea curburii primare: 1. scolioza toracala tipica ( 22%) (fete 5-17 ani, dextroconvexă.,varf la T8,T9; forma gravă; gibus proeminent; indic chirurgicală 2. scolioza lombară (24%) ( dextroconcavă , gibus moderat, vf L1,L2, bine tolerată, evol lentă pană la 14 ani) 3. scolioza toracolombară (16%) cu doua curburi de compensație( fete , dextroconvexă, vf T11, T12, în adolescență, evoluție și prognostic sever, cu gibus proeminent, dureroasă) 4. scolioza cu dubla curbură (37%) (de obicei toracală dreaptă și lombară stângă, modificări structurale la nivel T7, T8 și L2, unghiuri egale ale curburilor) 5. scolioza cervicotoracala (1%) Măsurarea unghiului curburii după Cobb -se stabilesc vertebrele neutre: vertebrele de la limita superioară și inferioară a curburii care nu sunt rotate( practic sunt vertebrele cele mai inclinate față de planul orizontal) - se stabilește vertebra de vârf -se duce -tangenta la platoul superior al vertebrei neutre superioare -tangenta la platoul inferior al vertebrei neutre inferioare -se masoara unghiul direct sau -se duc perpendiculare pe cele doua tangente realizează un unghi complementar care indică valoarea în grade a devierii coloanei vertebrale Clasificarea scoliozelor după gradul curburii
-se recunoaște prin dispunerea asimetrica a pediculilor vertebrali
-se măsoara în mm distanța între marginea externă a pediculului vertebral de partea convexității și conturul lateral al vertebrei de vârf (Nash-Moe) -se măsoară în mm distanța între apofiza spinoasa și marginea laterală a vertebrei de vârf, de partea convexității( Cobb) Stabilirea vârstei osoase
• Apariția nucleilor secundari de osificare la
nivelul pumnului ( până la 14 ani)
• Osificarea complementară a crestelor iliace
este simetrica ( după 14 ani) Examinarea CT si IRM IRM și CT cu reconstrucțiile multiplanare nu sunt indicate de rutină. Indicații - evaluarea anomaliilor care stau la baza scoliozelor -planificarea preoperatorie -evaluare condițiilor care trebuie tratate înaintea tratării scoliozei - identicarea condițiilor în care corecția scoliozei poate avea efecte secundare nedorite Alte investigații imagistice:
• Mielografia clasică și mielogafia CT –indicații
restrânse, pentru unele cazuri grave
• Angiografia- indicată în suspiciune de angiom,
cordom medular
• Scintigrafia osoasă - examen complementar,
mai ales în patologie tumorală asociată Aspecte postoperatorii Concluzii • Tehnicile imagistice au permis o mai bună înțelegere a complexității coloanei vertebrale. • Radiografia standard rămâne metoda uzuală care aduce elemente utile privind localizarea exactă , numărul curburilor, valoarea lor (în grade , măsurat prin metoda Cobb) și valoarea rotației, curburile compensatorii, diagnosticul etiologic și diferențial. • CT, IRM ,mielografia nu sunt investigații de screening , dar sunt utile în aprecierea tridimensionala a scoliozei dar și în evaluarea anomaliilor care stau la baza producerii scoliozei, a complicațiilor asociate, precum și , în anumite situații, a planificării preoperatorii și urmărirea postoperatorie a pacienților cu scolioza.