Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEMIOLOGIA RENO-URINARĂ
SĂPTĂMÂNA 06.04.-10.04.2020
OBIECTIVE
Studentul trebuie să cunoască:
- anamneza în bolile aparatului reno-urinar;
- examenul obiectiv general în bolile renale;inspecţia în bolile renale;palaparea rinichilor şi a punctelor
dureroase reno-urinare;percuţia rinichilor și a globului vezical;auscultaţia arterelor renale;
Studentul consemnează în foaia de observaţie datele obţinute din anamneză şi le integrează în contextul clinic
al patologiei pacientului; interpretează rezultatele explorărilor paraclinice ale aparatului reno-urinar.
MATERIAL DE STUDIU
Curs Semiologia Reno-urinară
REPERE ȘI CONȚINUT
COLICA RENALĂ
- provocată de migrarea pe ureter de:
1
Caracterele colicii renale:
• Debut: brusc;
• Intensitate: mare;
• Sediu: lombar unilateral;
• Iradiere: pe traiectul ureterului, în flancul şi fosa iliacă omonimă, spre hipogastru şi organele genitale
externe;
• Durata: ore, zile;
• Fenomene asociate:
– stare de agitaţie;
– tulburări ale micţiunii: disurie, algurie, polakiurie;
– modificări calitative sau cantitative ale urinii: hematurie microscopică sau macroscopică, uneori
anurie;
– tulburări digestive reflexe: greţuri, vărsături, constipaţie, uneori ileus paralitic.
2
1. Inspecţie
2. Auscultaţie:
• în regiunea lombară sau periombilical (la 2 cm lateral de ombilic)
• se pot decela sufluri sistolice în stenoza de arteră renală
3. Percuţie:
a. Percuţia rinichilor în lombă, cu marginea cubitală a mâinii (manevra Giordano)
(fig.). Manevra este dureroasă (pozitivă) în litiază renală, glomerulonefrite acute,
pielonefrite acute, hidronefroză, pionefroză;
b.Percuţia rinichiului ptozat sau mărit în hipocondru sau flanc: determină
sonoritate, deoarece se percută colonul
c. Percuţia globului vezical – determină matitate hipogastrică bine
delimitată, cu convexitatea în sus.
3
4. Palpare:
a. Palparea rinichilor: rinichii normali nu sunt palpabili, devin palpabili dacă sunt
măriţi sau ptozaţi.
Metode:
Procedeul bimanual GUYON - pacientul în decubit dorsal; examinatorul
plasează o mână pe regiunea lombară, cealaltă mână în hipocondru; se palpează
prin balotare, în timp ce pacientul inspiră profund.
Procedeul bimanual ISRAEL – este similar cu procedeul anterior, dar
examinarea se face cu pacientul în decubit lateral: decubit stâng pentru
rinichiul drept, decubit drept pentru rinichiul stâng;
Procedeul monomanual GLENARD – se poate utiliza în cazul pacienţilor
slabi; examinatorul palpează cu o singură mână, policele fiind plasat în
hipocondru, iar restul degetelor în regiunea lombară. Se utilizează mâna stângă
pentru rinichiul drept, mâna dreaptă pentru rinichiul stâng.
4
b. Palparea punctelor ureterale: - sunt sensibile în litiază sau inflamaţii reno-ureterale.
Punctele ureterale posterioare - se palpează în lombă:
o Punctul costo-vertebral - în unghiul dintre coasta a XII-a şi coloana
vertebrală;
o Punctul costo-muscular - în unghiul dintre coasta a XII-a şi marginea
externă a musculaturii lombare.
Punctele ureterale anterioare- se palpează la nivelul abdomenului (fig.II.5); :
o Punctul ureteral superior – corespunde bazinetului; se palpează la
intersecţia orizontalei prin ombilic cu marginea externă a dreptului
abdominal;
o Punctul ureteral mijlociu - la intersecţia dintre orizontala prin spina
iliacă antero- superioară şi marginea externă a dreptului abdominal;
o Punctul ureteral inferior - corespunde ureterului terminal şi se palpează
prin tuşeu rectal.
d. Tuşeu rectal:
palparea punctului ureteral inferior,
5
la bărbaţi: palparea prostatei, veziculelor seminale şi uretrei prostatice (la bărbaţi)
palparea unor formaţiuni tumorale pelvine.
EDEME RENALE
• albe, moi, pufoase, nedureroase, cu godeu persistent;
• apar dimineaţa mai ales la faţă, pleoape;
• în evoluţie cuprind membrele inferioare şi seroasele (anasarcă).
◼ EXAMENUL DE URINĂ
◼ EXAMENUL SÂNGELUI
◼ PROBE FUNCŢIONALE RENALE
◼ EXPLORĂRI IMAGISTICE:
◼ RADIOGRAFIA RENALĂ SIMPLĂ ŞI UROGRAFIA INTRAVENOASĂ
◼ ECHOGRAFIA
◼ CISTOGRAFIA PER ŞI POSTMICŢIONALĂ
◼ SCINTIGRAFIA RENALĂ
◼ TOMOGRAFIA AXIALĂ COMPUTERIZATĂ
◼ ANGIOGRAFIA CU SUBSTRACŢIE DIGITALA
◼ EXPLORĂRI ENDOSCOPICE
◼ CISTOSCOPIA
◼ PIELOGRAFIA ASCENDENTĂ
PUNCŢIA BIOPSIE RENALĂ ŞI PROSTATICĂ
6
Explorarea filtrării glomerulare:
Rata filtrării glomerulare (RFG)
Valori normale:
La adulţi: 120-130 ml/min/1,73 m2 La vârstnici (≥ 65 ani) : 75 ml/min/1,73 m2
Boala cronică de rinichi se defineşte prin scăderea Cl cr< 60 ml/min/1,73 m2 timp de peste 3
luni.
Estimarea Cl cr se poate face prin formula Cockroft , ţinând cont de vârstă, sex, creatinină
plasmatică şi greutatea corporală.
Aplicație
https://apps.apple.com/ro/app/e
gfr-calculators/id483182385
https://play.google.com/store/ap
ps/details?id=org.nkf.calculator
s&hl=ro
7
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
5. Calculați rata filtrarii glomerulare (eGFR) la un pacient de rasă neagră, sex masculin, în
vârstă de 78 de ani ce are o creatinină de 2,2mg%.
8
9