II.1.

SÂNGELE:
Caracteristici:

este considerat o forma de tesut conjunctiv, in care elementele figurate renormalzinta celulele, iar
plasma este substanta fundamentala;

renormalzinta aproximativ 6-8% din greutatea corpului, ceea ce inseamna circa 5l de sange pentru
un individ de 70 kg greutate;

se deosebeste un volum de sange stagnant de circa 2 l (in splina, ficat, tesut subcutanat) si un volum
de sange circulant, de circa 5 l;

culoarea este rosie datorita hemoglobinei din eritrocite, rosu deschis pentru sangele oxigenat si rosu
inchis pentru cel neoxigenat;

reactia este slab alcalina pH-7,35;

temperatura variaza intre 36o C in plamani si 40o C in ficat;

densitatea sangelui este de 1055 fata de cea a apei 1000.

Alcatuire: Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate.

1. Plasma: renormalzinta 55% din volumul sanguin, este un lichid galbui, vascos, care poate fi
separat de elementele figurate prin sedimentarea acestora, in conditiile in care se impiedica procesul
de coagulare prin amestecarea sangelui cu o substanta anticoagulanta (oxalat de sodiu). Din punct
de vedere chimic, plasma contine 90% apa si 10% reziduu uscat (9% substante organice si 1%
substante anorganice).

Substantele organice sunt renormalzentate prin:

proteine (albumine, globuline, fibrinogen, protrombina, hormoni, enzime, anticorpi,etc.),

glucide (glucoza),

lipide (acizi grasi, trigliceride, colesterol),

compusi azotati (uree, creatinina, acid uric),

acid lactic, etc.

Dintre toate, cele mai importante sunt proteinele, deoarece:

mentin pH-ul, au rol de sisteme tampon, comportandu-se ca acizi sau ca baze;

albuminele transporta diferite substante;

gamaglobulinele sunt suportul chimic al anticorpilor;

participa la hemostaza si coagulare ( protrombina si fibrinogenul, etc. );

participa la reglarea tuturor functiilor controlate de catre hormonii si enzimele pe care ii transporta;

sunt o rezerva de aminoacizi pentru organism.

Substantele anorganice sunt renormalzentate prin saruri aflate in stare disociata: Na+, Clˉ, HCO3ˉ,
etc.

2. Elemente figurate: sunt renormalzentate prin globule rosii (eritrocite, hematii), globule albe
(leucocite), plachete sanguine (trombocite).

Globule rosii (eritrocite, hematii):

cele adulte sunt celule anucleate (nu se pot inmulti, nu-si pot reface proteinele uzate, etc.), cu forma
de disc biconcav, cu diametrul de aproximativ 7,5 μ, in numar de 4-6 milioane/ mm3 sange;

raman in sange (in circulatie) aproximativ 120 zile, dupa care sunt distruse (hemoliza) in diferite
organe, dar mai ales in spina;

ele se produc mereu (eritropoieza, hematopoieza) la nivelul maduvei hematogene (maduva osoasa
rosie) sub influenta stimulatoare a unui hormon produs de catre rinichi, numit eritropoietina. In mod
normal intre eritropoieza si hemoliza exista un echilibru, care asigura mentinerea constanta a
numarului de globule rosii.

numarul lor poate creste temporar prin mobilizarea sangelui de depozit sau poate creste definitiv
(poliglobulie, in cazul persoanelor care locuiesc la altitudine sau in anumite situatii patologice);

numarul lor poate sa scada (anemie), Aceasta poate aparea fie din cauza ca hematiile se produc intr-
un ritm normala lent (daca nu exista materia prima- proteine, fier) – anemie eritropoietica, fie din
cauza ca se distrug intr-un ritm normala alert (in caz de infectii, transfuzii incompatibile, etc.) -
anemie hemolitica;

hematiile contin hemoglobina, heteroproteina, alcatuita din hem (pigment ce contine fier bivalent
Fe2+) si globina (contine grupari aminice). Datorita fierului, hemoglobina se poate combina cu
oxigenul formand oxihemoglobina, iar datorita gruparilor aminice se poate combina cu dioxidul de
carbon formand carbohemoglobina. Aceste doua combinatii sunt labile si se pot desface cu usurinta.
In conditii patologice, hemoglobina se poate combina ireversibil cu o serie de substante: cu
monoxidul de carbon formeaza carboxihemoglobina, iar cu drogurile sau alte substante toxice
formeaza methemoglobina. Daca aceste combinatii afecteaza o cantitate mare de hemoglobina se
poate ajunge la moarte prin asfixie celulara (la celule nu mai ajunge oxigenul necesar, deoarece nu
are cine sa-l transporte).

Globule albe (leucocite):

sunt celule nucleate, de forme si marimi variate, in numar de aproximativ 5-10000/ mm3 sange,
mobile (pot emite pseudopode si trece in tesuturi prin diapedeza), cu rol esential in imunitate

toate leucocitele se produc in maduva osoasa, cu exceptia limfocitelor si a monocitelor, care se

produc si in organele limfopoietice (splina, amigdale, ganglioni limfatici, timus);

se clasifica in:

🡪 neutrofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati si diametru de 10-14 microni; au in citoplasma
granule care se coloreaza in roz cu coloranti neutri, traverseaza prin diapedeza peretii capilarelor,
acumulandu-se in tesutul afectat si digera microorganismele prin fagocitoza; renormalzinta 65% din
totalul leucocitelor;

🡪 acidofile: se mai numesc eozinofile, sunt celule sferice cu nuclei bilobati si diametru de 10-14
microni, au in citoplasma granule care se coloreaza intens in rosu cu coloranti acizi, numarul creste
in boli parazitare si alergice, renormalzinta 1-3% din totalul leucocitelor;

🡪 bazofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati, diametrul de 10-12 microni, au in citoplasma
granule care se coloreaza in albastru cu coloranti bazici, contin enzime si substante vasodilatatoare,
numarul lor creste in stadiile tardive ale inflamatiilor, renormalzinta 0,5% din totalul leucocitelor;

🡪 monocite: sunt celule sferice, cu diametrul de 12-24 microni, cu nuclei ale caror forme variaza de
la rotunda la lobata, migreaza in tesuturi unde se transforma in macrofage si fagociteaza bacterii si
resturi celulare, renormalzinta 25-35% din totalul leucocitelor;
🡪 limfocite: sunt celule sferice cu nuclei mari si diametru de 5-17 microni, produc anticorpi,
substante cu rol in imunitatea naturala a organismului, au o durata de viata cuprinsa intre cateva ore
si cativa ani, renormalzinta 25-35% din totalul leucocitelor.

Plachete sanguine (trombocite):

sunt cele mai mici elemente figurate, sunt aplatizate, nu au nucleu, adera la suprafata endoteliilor
vasculare lezate si elibereaza factori ce intervin in coagularea sangelui, se formeaza in maduva
hematogena din megacariocite, au o durata de viata de aproximativ o saptamana, dupa care sunt
distruse de splina. Numărul: 150000 – 300000/mm3. Dimensiuni: 2-4 μ

Hematopoieza: renormalzinta procesul de formare a celulelor sangvine. Elementele figurate se

formeaza continuu din celule speciale, hematopoietice, care provin din sacul vitelin al embrionului
uman si migreaza apoi in ficat. In cursul dezvoltarii fetale, celulele hematopoietice migreaza in
maduva osoasa. Dupa nastere, ficatul inceteaza sa mai produca elemente figurate. Acest proces este
de doua tipuri: eritropoieza (formarea eritrocitelor) si leucopoieza (formarea leucocitelor).

Formarea eritrocitelor este stimulata de un hormon numit eritropoietina secretat de rinichi. Secretia
de eritropoietina creste de cate ori cantitatea de oxigen care ajunge la rinichi sau la alte organe este
insuficienta. Cresterea cantitatii de eritrocite permite marirea cantitatii de oxigen necesar tesuturilor.

Hemostaza si coagularea sangelui:

Hemostaza este procesul de oprire a hemoragiilor prin constrictia puternica a vasului lezat si prin
devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale. Hemostaza are loc in doua faze:

Hemostaza temporara (primara) – formarea dopului plachetar. In momentul aparitiei unei leziuni
vasculare se declanseaza un proces de vasoconstrictie, iar trombocitele adera la marginile plagii, se
aglutineaza si formeaza dopul plachetar, care onormalste temporar sangerarea.

Hemostaza definitiva – coagularea sangelui: are loc in trei faze:

se formeaza tromboplastina, cu participarea unui numar mare de factori ai coagularii, plasmatici si

trombocitari;

se formeaza trombina, prin actiunea tromboplastinei asupra protrombinei;

se formeaza cheagul (trombusul), prin transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila si

aglomerarea elementelor figurate in ochiurile retelei formata de catre fibrina.

Dupa procesul de refacere a peretelui vascular, cheagul va fi descompus sub actiunea unei enzime –
plasmina.
Grupele de sange:

Hematiile normalzinta pe suprafata lor aglutinogenele A si B (antigene). In plasma exista

aglutininele (anticorpii) α si β, corespunzatori aglutinogenelor A si B. Consecinta normalzentei
acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor sanguine.

fenotip

genotip

pot dona la

pot primi de la

O(I)

ll

toate grupele

O(I)

A ( II )

LA LA; LA l;

A ( II ) ; AB ( IV );

A ( II ); O ( I );

B ( III )

LBLB ; LB l;

B ( III ); AB ( IV );

B ( III ); O ( I );

AB ( IV )
LA LB

AB ( IV )

toate grupele

Factorul Rh:

Un alt grup de antigene care se gasesc pe suprafata eritrocitelor constituie factorul Rh. Indivizii care
au respectivele antigene se numesc Rh pozitivi. Acestia pot fi homozigoti DD sau heterozigoti Dd.
Indivizii care nu normalzinta aceste antigene sunt Rh negativi. Acestia sunt numai homozigoti dd.
Majoritatea oamenilor sunt Rh pozitivi, deoarece gena pentru Rh negativi este recesiva. Factorul Rh
are importanta deosebita in cazul transfuziilor si al mamelor Rh negative, care poarta copii Rh
pozitivi. In mod normal, in timpul sarcinii, placenta izoleaza sistemul imunitar al mamei Rh
negative de antigenul Rh al fatului. In timpul nasterii, sistemul imunitar al mamei poate fi expus
actiunii respectivului antigen si sa poduca anticorpi impotriva acestuia. Anticorpii respectivi
traverseaza placenta, provocand hemoliza eritrocitelor fatului. In consecinta, copilul se naste anemic
(maladia hemolitica a noului-nascut), necesitand inlocuirea sangelui Rh+ cu sange Rh−.