II.

SÂNGELE

Sângele, limfa şi lichidele intercelulare formează mediul intern al organismului, caracterizat

prin compoziţie şi proprietăţi fizico-chimice relativ constante, ce asigură homeostazia necesară
activităţii normale a celulelor.
Volumul sanguin normal al unui adult normal reprezintă aproximativ 8 % din greutatea
corporală.
Componentele principale ale sângelui sunt plasma (55 – 60%) şi elementele figurate (40 –
45%)
.
Plasma sangvină – este constituită din apă (90%) şi reziduu uscat (10%), din care circa 9%
sunt substanţe organice (proteine, lipide, glucide, produşi intermediari şi finali de metabolism) şi 1%
sunt substanţe anorganice (cloruri, fosfaţi, sulfaţi, bicarbonaţi de Na, K, Ca, Mg, Fe etc.).
Elementele figurate ale sângelui
Eritrocitele sunt celule anucleate având, din profil, forma unui disc biconcav, cu diametrul de
7,2 – 7,5 µ, ce asigură o foarte mare suprafaţă pentru volumul lor, favorizând schimbul de gaze.

16
 Numărul eritrocitelor în sângele circulant al adultului este de aproximativ 5 mil./mm3 la bărbat
şi 4,5 mil./mm3 la femeie, iar suprafaţa totală a eritrocitelor circulante este de aproximativ 3000
m2, de 1500 de ori mai mare decât întreaga suprafaţă a corpului.
Hemoglobina (Hb) din eritrocite are roluri multiple, cel mai important fiind cel de
transportator de O2 şi de participant la transportul CO2. Legarea O2 se face de către fierul moleculei
de Hb sub forma unei combinaţii labile denumită oxihemoglobină. Hb transportă CO2 sub formă de
compuşi carbaminici, care sunt, de asemenea labili. Hb formează cu agenţii oxidanţi (nitriţi, cloruri)
sau cu unele droguri, methemoglobina, compus stabil.
Formarea globulelor roşii – eritropoieza – are loc la adult în măduva hematopoetică a
oaselor, în special în oasele late. Durata medie de viaţă a hematiilor adulte este de 120 de zile, după
care hematiile îmbătrânite sunt distruse în splină (,,cimitirul globulelor roşii”), ficat, măduva osoasă,
ganglionii limfatici, prin hemoliză. Creşterile temporare sau stabile ale numărului eritrocitelor
circulante se numesc poliglobulii. Scăderea numărului eritrocitelor circulante – anemie – este
cauzată de carenţe de fier, proteine, vitamine, infecţii, stări toxice etc.
Leucocitele sunt celule nucleate, mobile cu roluri deosebit de importante în procesele de
apărare contra agenţilor patogeni. Numărul leucocitelor din sângele circulant variază între 4.000 –
8.000/mm3.
Leucocitele sunt de mai multe tipuri:
➢ neutrofile – produse în măduva osoasă, au formă variabilă, emit pseudopode şi au durată de
viaţă de câteva ore. Au o mare sensibilitate faţă de prezenţa bacteriilor;
➢ acidofile – au în citoplasmă granulaţii mari care se colorează intens cu eozina. Numărul lor
creşte în sânge în boli parazitate şi alergice;
➢ bazofile – au în citoplasmă granulaţii mici care se colorează intens cu coloranţi bazici.
Numărul lor creşte în stadii tardive ale inflamaţiilor;
➢ limfocitele – au originea în ganglionii limfatici, splină, amigdale, măduva roşie osoasă etc.
numărul lor creşte în infecţii acute, cronice, boli infecţioase etc.
➢ monocitele – celule mari cu granulaţii fine produse în măduva osoasă şi în organe
limfopoetice, rămân în circulaţie doar 24 de ore după care migrează în ţesuturi, se transformă
în macrofage şi fagocitează intens bacterii şi resturi celulare mai mari.
Trombocitele – cele mai mici elemente figurate, sunt lipsite de nucleu. Se formează în măduva
hematogenă prin fragmentarea unor celule. Se găsesc în sânge în număr de aproximativ
300.000/mm3 şi au o durată de viaţă de aproximativ o săptămână după care sunt distruse, în special

17
de către splină. Trombocitele aderă la endoteliile vasculare lezate având rol în
hemostază şi coagularea sângelui.

Fig. 8. Elementele figurate ale sângelui

18