Regnul Animalia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Animale)

Jump to navigationJump to search

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Regnul Animalia
Fosilă: Ediacarian – Recent
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N

În sensul acelor de ceasornic, din stânga-sus: Litoria

caerulea (amfibian),
Strix aluco (huhurez mic; pasăre), Panthera tigris
 altaica (tigru siberian, mamifer carnivor), Araneus
diadematus (păianjen cu cruce; arahnidă), Cepaea
hortensis (melc, moluscă), Cheloniidae (broască
țestoasă, reptilă), Anthidium
florentinum (albină, himenoptere), Scleropages
formosus (arowana asiatic; pește osos), Macaca
sylvanus (macac; mamifer omnivor), Pristis
pectinata (rechin fierăstrău; pește cartilaginos),

Melanargia galathea (fluture;

lepidopder).

Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Linnaeus, 1758

Încrengături
 Subregnul Parazoa
o Porifera
o Placozoa
 Subregnul Eumetazoa
o Radiata (neclasificat)
 Ctenophora
 Cnidaria
o Bilateria (neclasificat)
 Orthonectida
 Rhombozoa
 Acoelomorpha
 Chaetognatha
 Supraîncrengătura D
euterostomia
 Chordata
 Hemichordata
 Echinodermat
a
 Xenoturbellid
a
 Vetulicolia †
 Protostomia (neclasif
icat)
 Supraîncren
gătura Ecdysozoa
 Kinor
hyncha
 Loric
ifera
 Priap
ulida
 Nema
toda
 Nema
tomorpha
  Onyc
hophora
 Tardi
grada
 Arthr
opoda
 Supraîncren
gătura Platyzoa
 Platy
helminthes
 Gastr
otricha
 Rotif
era
 Acant
hocephala
 Gnat
hostomulida
 Micr
ognathozoa
 Cycli
ophora
 Supraîncren
gătura Lophotrochozoa
 Sipun
cula
 Hyoli
tha †
 Neme
rtea
 Phoro
nida
 Bryo
zoa
 Entop
rocta
 Brach
iopoda
 Moll
usca
 Anne
lida
Modifică text 

Un animal este un organism pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce

el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile
albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata
preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și
unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob. Din
categoria animalelor cu sânge cald, sau endoterme, fac parte mamiferele și păsările.
Organismele care au fost încadrate în Regnul Animalia au fost introduse în unități
sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la
 aceste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul
„Clasificarea Regnului Animalia”.
Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește zoologie.

Cuprins

 1Etimologie
 2Caracteristici
o 2.1Structură
o 2.2Reproducere și dezvoltare
o 2.3Hrănirea și sursele de energie
 3Sistematica (clasificarea) regnului animal
 4Note
 5Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Cuvântul „animal” provine din cuvântul latin animalis, derivat la rândul său de
la anima, ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă
la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul.[1]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt
organisme eucariote și pluricelulare,[2] ce le separă de bacterii și de
majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă,[3] de obicei, digerând hrana într-
un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge
și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. [4] Majoritatea animalelor sunt mobile,
[5]
 (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).
Structură[modificare | modificare sursă]
Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au
corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se
contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește
procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există
și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.
Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană
pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot
calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o
structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea
structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii,
au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere
progresivă.
Reproducere și dezvoltare[modificare | modificare sursă]
O celulă din plămânul unei salamandre. Anafaza mitozei. Colorație fluorescentă.

Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce,

prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul
numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un
organism nou.
Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc
prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație
(împerechere), sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O
altă modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele
inferioare (spongieri, hidră).
Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic
numit morulă. Celulele continuă să se dividă și se dispun într-un singur strat,
formând o sferă delimitată la exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm.
Acesta delimitează în interior o cavitate centrală numită blastocel plină cu lichid.
Celulele se divid în continuare și la unul din polii blastulei pătrund în interiorul
cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern numit ectoderm și
unul intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o cavitate
internă arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezintă o singură
deschidere numită blastopor. Această structură nouă poartă numele de gastrulă
Spongierii și celenteratele sunt organisme animale inferioare care rămân în acest
stadiu doar cu ectoderm și endoderm și din această cauză se numesc animale
didermice.
Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia
foițe embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm.
Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice).
Hrănirea și sursele de energie[modificare | modificare sursă]
Un uliu mâncându-și prada

Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct

această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul
numit fotosinteză. Începând cu moleculele de dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O),
fotosinteza transformă energia solară în energie chimică stocată în
legăturile glucozei (C6H12O6) și eliberează oxigen (O2). Aceste zaharuri sunt folosite
de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau mănâncă alte
animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de animal.
Ele sunt folosite direct de către animal pentru a crește sau, sunt descompuse,
eliberând energie, necesară pentru diferitele procese ale acestuia.

Sistematica (clasificarea) regnului

animal[modificare | modificare sursă]
Ca oricare regn, Regnul Animalia are următoarele
subdiviziuni: subregnul, diviziunea, grupul, ramura, încrengătura, subîncrengătura, 
clasa, ordinul, familia, genul, specia, subspecie.

 Clasificarea Regnului Animalia după Georgescu (1997)

 Clasificarea Regnului Animalia după ....
 Clasificare după.........

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Animal”.  The American Heritage Dictionary  (ed. Forth). Houghton Mifflin Company.  2006.
2. ^ National Zoo.  „Panda Classroom”  (în English). Accesat în 30 septembrie 2007.
3. ^ Jennifer Bergman. „Heterotrophs” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.
4. ^ Davidson, Michael W. „Animal Cell Structure” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.
5. ^ Saupe, S.G. „Concepts of Biology” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Animalia

 Animale și mituri, 18 octombrie 2011, Mihaela Stănescu, Descoperă

 Animale & mituri, 7 februarie 2007, Mihaela Stanescu, Descoperă
 TOP 10. Cele mai longevive animale de pe Terra , 13 septembrie 2010, Nicu
Parlog, Descoperă
 Credințe bizare despre animale, 11 aprilie 2011, Mihaela
Stanescu, Descoperă
 Superputerile animalelor, 5 septembrie 2006, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Au animalele sentimente?, 10 iunie 2009, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Animale de la care avem de învățat , 14 ianuarie 2011, Alexandru
Safta, Descoperă
 Recordurile naturii, 28 ianuarie 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă
 10 simțuri uimitoare ale animalelor, 24 februarie 2010, Mihaela
Stanescu, Descoperă
 Drepturile animalelor in ochii oamenilor, 5 martie 2008, Mihaela
Stanescu, Descoperă
 Mega Fauna (I), 16 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Mega Fauna (II), 21 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Mega fauna (III), 27 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Animal de societate, 6 ianuarie 2012, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Animale rare cu arme neconvenționale, 26 iulie 2009, Anca Aldea, Jurnalul
Național
 ADEVĂRURI INCREDIBILE despre animale, 10 aprilie 2013, AnimalZoo.ro
 10 întrebări simple legate de animale care au răspunsuri mai puțin așteptate ,
12 decembrie 2013, Descoperă
 Atlasul creaturilor ciudate: 13 animale despre care nu știai că există , 7 iunie
2013, Descoperă

 A fost descoperit cel mai vechi animal din lume – strămoșul nostru, al tuturor
-  Otavia antiqua, 8 februarie 2012, Descoperă
Imagini

 Cele mai frumoase 50 de fotografii ale lumii vii din 2010 , 2 mai
2010, Descoperă
 Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii, 24 ianuarie 2010, Marc
Ulieriu, Descoperă
 Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii din 2010 - BWPA , 10 octombrie
2010, Descoperă