Squamata

84 limbi

 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte


De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Squamata
Fosilă:
Jurasic inferior - Holocen, 199–0 mln. ani în urmă[1]

PreЄ

S
 D

Pg

Lacerta agilis

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Supraclasă: Tetrapoda

Clasă: Reptilia

Subclasă: Diapsida

Ordin: Squamata
Oppel, 1811

Subordine

 Lacertilia
 Serpentes
 Amphisbaenia

Distribuție geografică

Modifică text

Squamata este un ordin din clasa reptilelor care cuprinde ca. 8000 de specii din care ca. 4750
sunt șopârle, 3000 șerpi și 160 Amphisbaenia (viermi subterani tropicali). Din numărul total al
reptilelor peste 96 % sunt specii care fac parte din ordinul Squamata (târâtoare cu solzi). Squamata
prezintă specificul că periodic năpârlesc, se descuamează. Ele sunt animale de talie mijlocie, speciile
cele mai mari fiind șerpii constrictori uriași ca pitonul (Python reticulatus) și anaconda (Eunectes
murinus) care ating o lungime de 9 m. Cel mai mic reprezentat al ordinului este specia
de cameleon (Brookesia minima) care are o lungime de numai 3 cm. Majoritatea animalelor din acest
ordin au corpul lung, care pe secțiune transversală este rotund, sau ușor turtit lateral sau
dorsoventral.

Areal de răspândire[modificare | modificare sursă]

Animalele ordinului Squamata, populează aproape toate regiunile pământului cu excepția regiunii
arctice. Prin speciile șerpilor de mare (Hydrophiinae) au reușit să ocupe toate regiunile de coastă a
mărilor tropicale. Cele mai multe animale ale ordinului trăiesc în regiunile calde tropicale sau
subtropicale, și cum urcăm spre cei doi poli, numărul lor scade, ca să nu mai poată fi întâlnite, în
nordul Siberiei, Canadei, sau Alaska și Groenlanda. Excepție face Vipera berus care a fost găsită
chiar la nord de cercul polar, sau specia de leguan Liolaemus magellanicus, care trăiește în Țara de
Foc.

Caractere morfologice[modificare | modificare sursă]

Corpul animalelor este acoperit cu solzi, care periodic se schimbă prin năpârlire. Sunt animale
heteroterme. Mai ales la șerpi, maxilarul inferior are o articulație (simfiză) care permite deschiderea
gurii, astfel că poate o înghiți o pradă care depășește diametrul transveral al corpului șarpelui. Există
specii care au dinți și pe cerul gurii, sau colți prevăzuți cu un canal cu venin. Scheletul membrelor s-a
atrofiat, însă la unele specii ale ordinului, a crescut numărul coastelor.

Reproducția[modificare | modificare sursă]

Animalele din punct de vedere a reproducției pot fi ovipare, ovovivipare sau vivipare.

Sistematică[modificare | modificare sursă]

(Reptilia)
├─ (broaște țestoase)
└─Diapsida
├─Archosauria, (crocodili, † pterozauri, † dinozauri, păsări)
└─ (Lepidosauria)
├─Sphenodontida,
└─Squamata

Squamata
(Iguania)

Scleroglossa
(Gekkota)

Autarchoglossa
(Scincomorpha) incl. (Amphisbaenia)

(Anguimorpha)
(Anguidae)
c