Asteroidea

99 limbi

 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte


De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Asteroidea
Fosilă: ordovician–prezent

PreЄ

D
 C

Pg

Fromia monilis

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Echinodermata

Subîncrengătură: Asterozoa

Clasă: Asteroidea
De Blainville, 1830

Ordin: Forcipulatida (300 specii)

Paxillosida (255 specii)
Notomyotida (75 specii)
Spinulosida (120 specii)
Valvatida (695 specii)
Velatida (203 specii)

Subdiviziuni

 Infraclasa Concentricycloidea
o Peripodida
 Supraordinul Forcipulatacea
o Brisingida
o Forcipulatida
 Supraordinul Spinulosacea
o Spinulosida
 Supraordinul Valvatacea
o Notomyotida
o Paxillosida
o Valvatida
  Velatida[1]
† Calliasterellidae
† Trichasteropsida[2]

Modifică text

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Asteroidea este denumirea unei clase taxonomice din care fac parte stelele de mare. Asteroideele
sunt animale marine care fac parte din ordinul Echinodermata. Stelele de mare cuprind un număr
mare de specii care trăiesc în mediul marin, în apropierea coastelor, preferă locurile stâncoase, dar
pot fi întâlnite și la adâncimi de 9.000 m, pe nisip sau pe substraturi vegetale. Din studiul fosilelor s-a
constatat că stelele de mare există de peste 300 milioane de ani. Un reprezentant mai cunoscut al
grupei este specia Asterias rubens.

Caractere morfologice[modificare | modificare sursă]

Corpul acestor animale are forma tipică stelară, cu 5 sau mai multe brațe.[3] Unele dintre specii, ca de
exemplu Acanthaster planci, care consumă corali,[4] pot avea până la 23 de brațe.[5][6] Mărimea lor
variază de la 1 cm până la aproape 1 m (Novodinia antillensis).

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Pe partea ventrală, ele au un sistem hidraulic de sifoane cu apă și piciorușe care le ajută
în locomoție. Tot la deplasare le mai ajută brațele, care aderă la substrat și, prin contracție, ajută de
asemenea la locomoție. Central, în partea ventrală, se află o deschidere care are rol de gură care
comunică cu un stomac. Stele de mare consumă nevertebrate, scoici, bureți, melci de mare, cadavre,
pești și ascidii. Stelele de mare sunt heterosexuate, adică există indivizi de sex masculin și feminin.
Spermatogeneza la masculi este stimulată prin depunerea ouălor de către femele. Larvele eclozate
se hrănesc cu plancton. Ele vor avea mai târziu o formă stelară.
Importanță economică[modificare | modificare sursă]
În Danemarca, unele specii din genul Asteria sunt utilizate la producerea furajului pentru găini sau
pești. Vechii egipteni și amerindienii din Columbia Britanică foloseau stele de mare ca îngrășământ
agrar. Ele mai sunt comercializate în turism, ca suveniruri.

Note