Morsă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Acest articol sau această secțiune

are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de
referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe
care le conține.

Morsă

Odobenus rosmarus divergens

Stare de conservare

specie vulnerabilă[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu Biota
Supraregn Eukaryota
Regn Animalia
Subregn Bilateria
Infraregn Deuterostomia
Încrengătură Chordata
Subîncrengătură Vertebrata
Infraîncrengătură Gnathostomata
Supraclasă Sarcopterygii
Clasă Mammalia
Subclasă Theria
Infraclasă Placentalia
Supraordin Laurasiatheria
Ordin Carnivora
Magnordin Boreoeutheria
 Subordin Caniformia
Familie Odobenidae
Gen Odobenus
Nume binomial
Odobenus rosmarus[2][3]
L., 1758

Areal de răspândire
Sinonime
Phoca rosmarus L., 1758
Modifică date / text 

Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice, care trăiesc în

mările reci din emisfera nordică. Există două subspecii: de
Atlantic, Odobenus rosmarus rosmarus și de
Pacific, Odobenus rosmarus divergens. Morsa de Pacific e
puțin mai mare, masculul cântărind până la 1800 kg. Morsele
mai sunt cunoscute și ca elefanți de mare[necesită citare].
Morsele sunt membre ale ordinului Pinnipedia. Sunt, de
asemenea, singurele membre ale familiei Odobenidae.
Cuvântul compus Odobenus provine din odous (din limba
greacă - "dinte") și baino (limba greacă - "mers"), bazat pe
observațiile efectuate asupra acestor animale atunci când ele
se folosesc de colți pentru a ieși din apă. Rosmarus își are
originea în cuvântul suedez pentru
morsă. Divergens înseamnă în limba latină "care se despart",
referindu-se la colți.

Cuprins
 1Anatomie
 2Ciclu de viață
 3Populație
 4Trivia
 5Note
 6Legături externe

Anatomie[modificare | modificare sursă]

Scheletul unei morse

Fildeșul de morsă constă în cei doi canini inferiori ai unei

morse. Colții unei morse pacifice pot atinge lungimea de un
metru. Fildeșul de morsă este, de asemenea, sculptat și
comercializat în comerț.

Ciclu de viață[modificare | modificare sursă]

Morsele se împerechează în apă și nasc pui pe uscat sau pe
sloiuri de gheață. Se hrănesc în apă, scufundându-se până la o
adâncime de 90 m, uneori rămânând submerse până la
jumătate de oră. Midiile și moluștele reprezintă o mare parte
din dieta lor. Masculii se luptă pentru teritorii; câștigătorii
acestor dueluri au dreptul de a se împerechea cu un număr
mare de femele. Masculii mai în vârstă au deseori cicatrici
mari ca urmare a acestor lupte sângeroase, dar care de obicei
nu sunt fatale.
Morsele de Pacific își petrec vara în norsul strâmtorii Bering
în Marea Chukchi, pe malul nordic al Siberiei de est, în jurul
Insulei Wrangel, în Marea Beaufort pe coasta nordică
a Alaskăi și în apele dintre aceste două locații.
Un număr mai mic de masculi își petrece vara în Golful
Anadyr pe coasta sudică a Peninsulei Chukchi din Siberia și
în Golful Bristol pe țărmul sudic al Alaskăi.
Primăvara și toamna, morsele se adună în strâmtoarea Bering,
pe țărmurile vestice ale Alaskăi și în Golful Anadyr. Iernează
în sudul mării Bering, de-a lungul țărmului estic al Siberiei
până în parte nordică a peninsulei Kamchatka și de-a lungul
țărmului sudic al Alaskăi.
Sezonul de împerechere a morselor este în mijlocul iernii,
când ele se află în sudul Mării Bering. Împrerechearea
propriu-zisă are loc probabil în apă. După fertilizare, ovulul
rămâne în hibernare pentru câteva luni, apoi urmează o
perioadă de gestație de 11 luni. Când se naște un pui, el are
circa 1 m și este capabil să înoate. Nașterile au loc pe sloiuri
de gheață; puiul este alăptat timp de 2 ani, și petrece cu mama
sa 3-5 ani. Femelele devin mature la aproximativ 6 ani, iar
masculii la 9--10 ani. O morsă trăiește aproximativ 50 de ani.
Morsele își petrec aproape jumătate din timp în apă și
jumătate pe plaje sau pe sloiuri de gheață, unde se adună în
turme mari. Își petrec câteva zile în continuu pe mare sau pe
uscat. În apă prind uneori pești, dar de obicei caută midii,
cărora le sug conținutul din cochilii. Urmele de abraziune de
pe colți arată faptul că aceștia sunt târâți prin nisip, dar nu
folosiți la săpat. Pot, de asemenea, să producă jeturi de apă
pentru a găsi scoici. Morsele au fost văzute atacând narvali și
foci dacă nu găsesc alte surse de hrană. A nu se confunda
morsele (cum greșit e scris în introducere) cu elefanții de
mare, foci din genul Mirounga, reprezentând cele mai mari
pinipede, la care masculul e de 3 ori mai mare decât o morsă
mare.

Populație[modificare | modificare sursă]

Morse în Arhipelagul Franz Josef, Rusia

Există aproximativ 200000 de morse de Pacific; băștinașii din

Alaska omoară circa 3000 pe an. Morsele își folosesc colții
lungi (canini alungiți) pentru lupte și pentru atragerea sexului
opus. Oamenii folosesc fildeșul din colți pentru sculptat.
Nativii numesc osul penisului unui mascul oosik și îl folosesc
pentru a crea cuțite. Morsele au doar trei dușmani naturali:
oamenii, orca și ursul polar. Urșii polari vânează doar morsele
bolnave sau puii, care rămân în urma turmei.
Legi federale din SUA și Canada protejează morsele și
stabilesc limite pentru vânatul anual. Doar în circumstanțe
deosebite i se permite unei persoane străine de aceste câteva
comunități să vâneze morse legal. Legea interzice exportul de
colți neprelucrați din Alaska, dar produsele pe bază de fildeș
de morsă pot apărea pe piață dacă sunt sculptate de un
meșteșugar nativ.
Există aproximativă 15000 de morse de Atlantic: ele trăiesc în
zona arctică canadiană, în apele Groenlandei, ale Svalbard și
 în zona vestică a Rusiei arctice. Morsa de Atlantic s-a bucurat
la un moment dat de un teritoriu care se întindea până la
Capul Cod, în sud, și apărea în număr mare în Golful Sf.
Laurențiu.

Trivia[modificare | modificare sursă]
Savoonga, Alaska se mai numește și "Capitala mondială a
morselor".

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2021.3[*] Verificați valoarea |
titlelink= (ajutor);
2. ^ Integrated Taxonomic Information System, 13 iunie 1996, accesat în 19
septembrie 2013
3. ^ Mammal Species of the World

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Caută „Morsă” în Wikționar, dicționarul liber.

 USGS - Pacific Walrus Research

 Wildlife Chronicles
Wikidata: Q40994

Wikispecies: Odobenus rosmarus

ADW: Odobenus_rosmarus

ARKive: odobenus-rosmarus

BOLD: 12542

EoL: 328627

EPPO: ODOBRO

Fauna Europaea: 305337

Fossilworks: 72172

GBIF: 5218819

iNaturalist: 41766

IRMNG: 10197222

ITIS: 180639

IUCN: 15106

MSW: 14001024
NBN: NBNSYS0000188733

NCBI: 9707

Species+: 9179

WoRMS: 137077

Categorie: 
 Pinipede

Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Căutare
窗体顶端

窗体底端

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
 Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikispecii
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 96
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 6 iulie 2021, ora 17:15.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate
 Despre Wikipedia
 Termeni
 Versiune mobilă
 Dezvoltatori
 Statistici
 Declarație cookie