Ren

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Ren (dezambiguizare).

Ren
Fosilă: Pleistocen 620.000 BP[1] – prezent

Stare de conservare

Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)[2]

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Mammalia

Ordin: Artiodactyla

Familie: Cervidae
Subfamilie: Capreolinae

Gen: Rangifer
C.H. Smith, 1827

Specie: Rangifer tarandus

Nume binomial

Rangifer tarandus
(Linnaeus, 1758)

Subspecii

 Rangifer tarandus buskensis – Rusia și

regiunile învecinate
 Rangifer tarandus caboti** –
 Rangifer tarandus
caribou – Canada și SUA
 Rangifer tarandus
granti – Alaska, Yukon
 Rangifer tarandus fennicus –
Rusia, Finlanda
 Rangifer tarandus
groenlandicus – Nunavut, NWT,
vestul Groenlandei
 Rangifer tarandus
osborni**– Columbia Britanică
 Rangifer tarandus pearsoni – Rusia și
regiunile învecinate
 Rangifer tarandus pearyi – Insula
Baffin, Nunavut, NWT
 Rangifer tarandus
phylarchus – Kamceatka/Okhotsk
 Rangifer tarandus
platyrhynchus – Svalbard, insulă
a Norvegiei
 Rangifer tarandus tarandus – tundra
arctică a Eurasiei din
peninsula Fennoscandia
 Rangifer tarandus terraenovae** –
insula Terranova
 Rangifer tarandus sibiricus – tundra
siberiană
 †Rangifer tarandus dawsoni – †Haida
Gwaii, Insulele Queen Charlotte
 †Rangifer tarandus eogroenlandicus –
 †estul Groenlandei
Also see text

Reindeer habitat divided into North

American and Eurasian parts

Sinonime

caribou in North America

Modifică text 

Renul (Rangifer tarandus) este un animal rumegător mai mic decât elanul, trăiește în

regiunea arctică de tundră sau taiga, din nordul Europei, Asiei, Americii de
Nord și Groenlandei. În prezent arealul lui de răspândire a ajuns și în regiunile cu climă
temperată, fiind singurul reprezentant din familia cerbului (Cervidae) care a fost
domesticit fiind crescut în turme. În America de Nord specia de reni este numită karibu,
denumire care provine din limba indienilor Mi'kmaq.

Cuprins

 1Caracteristici
 2Mod de viață
 3Biologie și comportament
o 3.1Alimentație
 4Vezi și
 5Referințe
 6Legături externe

Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Mărimea animalului diferă în funcție de regiunea geografică unde trăiește. Asfel, el
poate avea lungimea corpului între 120 – 220 cm, înălțimea la greabăn 90 – 140 cm și o
greutate între 60 – 300 kg. Blana are perii lungi, situați dens, culoarea diferă de la vară
când este brună închis, la iarnă când are nuanțe mai deschise, aproape alb. Coarnele
sunt ramificate cu extremitățile lățite, au lungimea între 20 – 50 cm, ele sunt folosite de
masculi pentru apărare, în luptele din perioada împerecherii sau iarna în căutare de
hrană, pentru a îndepărta zăpada. Copita renului este despicată, ca la toate
rumegătoarele, deoarece sub greutatea animalului se lățește, lucru care permite renului
să poată traversa ținuturi mlăștinoase.

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Renul trăiește în turme, care în timpul migrațiilor în căutare de hrană pot atinge mai
multe sute de mii de capete. În Alaska, de exemplu, s-au văzut turme ce atingeau cifra
de 500.000 de animale. În afară de perioada migrației, animalele trăiesc în grupuri de la
10 până la 100 de animale, în grupă domnește o ierarhie determinată de mărimea
animalelor, grupele sunt formate în general din masculi sau femele. Numai în
octombrie, în perioada împerecherii, masculii adulți încearcă să formeze un harem cu
cât mai multe femele. Perioada de gestație la reni durează 230 de zile, femelele fată de
obicei un singur pui, prin luna mai sau iunie. Renii ajung la maturitate sexuală la vârsta
de doi ani, iar în general pot atinge în medie vârsta de 12 - 15 ani, în cazuri de excepție
ating vârsta de 20 de ani. Renii sunt animale erbivore, în lunile calde consumă iarbă, în
schimb iarna, se hrănesc numai cu licheni sau mușchi, pe care le caută sub zăpadă.
Dușmanii naturali ai renului sunt lupul, linxul, ursul polar și Gulo gulo o specie de jderi,
aceste carnivore pot prinde de obicei numai exemplarele slăbite sau bolnave. O
adevărată plagă pentru animale o reprezintă ectoparaziții, sau roiurile numeroare
de țânțari arctici.

Biologie și comportament[modificare | modificare sursă]

Alimentație[modificare | modificare sursă]

Caribou ce linge sarea de pe carosabil în Columbia Britanică

Renii sunt rumegătoare, având un stomac cu patru camere. Ei consumă, în

principal, lichenii în timpul iernii, în special mușchii pentru reni - o adaptare unică printre
mamifere - și sunt "singurul mamifer mare capabil să metabolizeze lichenii datorită
bacteriilor și protozoarelor specializate în intestin". [3] Sunt singurele animale (cu excepția
unor gastropoduri) în care a fost găsită enzima lichenaza, care descompune lichenina
în glucoză.[4] Cu toate acestea, ei mănâncă și frunzele de salcie și mesteacăn, precum
și Ciperacee și Poaceae. S-au cunoscut că își mănâncă propriile coarne căzătoare,
probabil pentru calciu. Există unele dovezi care sugerează că, ocazional, mai ales în
primăvara anului când acestea sunt stresate din punct de vedere nutrițional, [5] se
hrănesc și cu mici rozătoare cum ar fi lemmings(rozătoare mici), [6] pești arctici și ouă de
pasăre.[7] Renul condus de Ciukci a fost cunoscut pentru devorarea ciupercilor cu
entuziasm la sfârșitul verii.[8] În timpul verii arctice, când există lumină naturală continuă,
renii își schimbă modul de dormit de la unul sincronizat cu soarele până la un model
ultradimensional, în care ei dorm atunci când trebuie să-și digere hrana. [9]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Domesticire

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ Kurtén, Björn (1968).  „Pleistocene Mammals of Europe”. Transaction Publishers: 170–.  ISBN  978-1-
4128-4514-4. Accesat în 6 august 2013.
2. ^ Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-
urile numite  IUCN
3. ^ McCloskey, Erin (2011), „Caribou”, Wolves in Canada, Lone Pines, pp.  72–82,  ISBN  978-1-55105-
872-6
4. ^ Lawrence, Eleanor (2008). Henderson's Dictionary of Biology. Pearson Benjamin Cummings
Prentice Hall. pp. 363–.  ISBN  978-0-321-50579-8. Arhivat din originalul de la  10 mai 2016.
5. ^ Biology Arhivat în 29 octombrie 2013, la Wayback Machine.. [Link]. Retrieved on 19 April 2014.
6. ^ Lemmings at Hinterland Who's Who
7. ^ Anand-Wheeler, Ingrid (2002) Terrestrial Mammals of Nunavut. Nunavut Wildlife Management
Board. ISBN: 1-55325-035-4.
8. ^ ''The Sun, the Moon and Firmament in Chukchi Mythology and on the Relations of Celestial Bodies
and Sacrifice'' by Ülo Siimets at 140 Arhivat în 11 septembrie 2008, la Wayback Machine.. (PDF) .
Retrieved on 16 September 2011.
9. ^ Hickok, K. (21 iunie 2018). „How Does the Summer Solstice Affect Animals?”. Live Science.
Accesat în 22 iunie 2018.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ren

Wikispecies conține informații legate de Ren

Caută „reindeer” în Wikționar, dicționarul liber.

 The Reindeer Portal, Source of Information About Reindeer Husbandry Worldwide

  1935 Reindeer Herding in the Northwest Territories
 General information on Caribou and Reindeer
 Human Role in Reindeer/Caribou Systems
 Reindeer Studies in South Georgia and Norway
 Reindeer hunting as World Heritage – a ten thousand year-long tradition
 Reindeer Research Program - Alaska reindeer research and industry development
 The Scandinavian reindeer (Rangifer tarandus L.) after the last glacial maximum: time,
seasonality and human exploitation
 Adaptations To Life In The Arctic – Instructional slide-show, University of Alaska
 Rangifer – world's only scientific journal dealing exclusively with husbandry,
management and biology of Arctic and northern ungulates
 Rangifer tarandus on the IUCN Red List
  Texte la Wikisource:
o Ernest Ingersoll (1920). „Caribou”. Encyclopedia Americana.
o Richard Lydekker (1911). „Reindeer”. Encyclopædia Britannica (ed. 11).
o „Reindeer”. New International Encyclopedia. 1905.
 Renul – spiritul bun al nordului, 24 decembrie 2011, Descoperă
 Renul
Multimedia

 Imagini spectaculoase cu 3.000 de reni traversând un golf din Marea Norvegiei (VIDEO),
14 aprilie 2011, Descoperă
Categorii: 
 Specii cu risc scăzut
 Cervidae
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikispecies
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 95
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 iulie 2019, ora 05:06.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în