ORDINUL ORTHOPTERA

Neacu Loredana
Biologie An III

ncadrare sistematic
Domeniul Eukaryota
Regnul Animalia
Filum Arthropoda
Superclasa Hexapoda
Clasa Insecta
Subclasa Pterigota
Infraclasa Neoptera
Ordin Orthoptera

Ordinul Orthoptera(orthos=drept;pteron=
arip) cuprinde doar 40.000despecii.
Ordinul Orthoptera este mprit n dou
subordine: Ensifera i Caelifera.

Subordinul Ensifera

Tettigoniaviridissima(cosaul verde)

Grylluscampestris(greierul de camp)

Gryllotalpagryllotalpa(coropisnita)

Subordinul Caelifera

Acridaungarica(lacusta uriasa verde)

Morfologie

Capsula cefalic
Capul este mare prezentand antene filiforme(Subordinul Ensifera) sau
scurte(Subordinul Caelifera),ochi si piese bucale.

Toracele poart toate organele de locomoie: trei perechi de membre i

dou perechi de aripi. La ortoptere, membrele sunt heteronome.Primele
dou perechi sunt asemntoare i servesc n special la mers, iar ultima
pereche de picioare este foarte dezvoltat cu rol n salt.

Abdomen conine n special tubul digestiv i organele sexuale. La masculii

de ensifere, placa subgenital este plan terminndu-se cu apendici numii
stili. Atat la ensifere cat si la celifere la capatul abdominat exista niste
structuri numite cerci.

Stridulaia
La ortoptere cnt n general numai masculii aduli. Emisia sunetului se
face cu ajutorul unui aparat special numit aparat stridulator. Majoritatea
speciilor dein un organ stridulant, pentru comunicare, aflat fie la baza
aripilor,fie la nivelul femurelor.

Caelifer

 In dezvoltarea ortopterelor se disting 3

perioade:embrionara,postembrionara,postmetabola.Reproducerea si
dezvoltarea la ortoptere are loc prin metamorfoza
incompleta(hemimetabola). n acest caz larva se aseamn cu adultul.