UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA BIOLOGIE APLICATĂ

Contribuţii la cunoaşterea lepidopterelor de pe

teritoriul localităţii Sântămarie
(județul Alba)

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:

Lect. Univ. Dr. Daniela-Minodora ILIE

Dr. Sergiu-Cornel TÖRÖK

ABSOLVENT:

IACOB(SOMEŞAN-IACOB) Antonia

SIBIU

- 2021 -
CUPRINS
 INTRODUCERE

Încă din perioada cretacică a fost stabilită originea lepidopterelor dar nu se găsesc prea
multe fosile în acest sens. Lepidopterele diurne atrag foarte mult atenția prin coloritul lor, astfel
legătura între om și fluture este incontestabilă. Observarea fluturilor s-a făcut în multe zone astfel
a ajuns să fie o plăcere în ai observa în zilele însorite. Pe Terra s-au identificat până în ziua de zi
de peste 180.000 de specii de fluturi, dintre care în jur de 90% aparţin celor nocturni.
Lepidopterele joacă un rol destul de important de-a lungul vremii nu pentru că sunt
gingașii și frumoși ci pentru că aduc foloase la un nivel estetic, educațional, știintific și
ecosistemic. să joace un rol important de-a lungul timpului nu doar datorită frumuseții și
gingășiei lor ci și prin beneficiile aduse la nivel estetic, științific, educațional și ecosistemic astfel
transformarea și renașterea fluturilor este în diverse tradiții.
Ca exemplu, în China, fluturii sunt un simbol al împlinirii și fericirii conjugale iar dacă se
observă în timpul zilei se zice că aduce noroc. Superstițiile legate de aceste minunate lepidoptere
au multe conotații pozitive.
Acest grup este important deoarece:
 Larvele unora sunt sursă de hrană iar omizile altora produc mătase, Bombyx
mori (Linnaeus, 1758) – Fluturele de mătase bine cunoscut în Europa;
(Ciochia & Stancă, 2000) .

 Unele specii contribuie la polenizare, astfel plantelor cu flori se pot înmulți.

 Bioindicatori pentru un ecosistem ;

 Prin faptul că avem schimbările climatice oferă informații despre acestea;

 Studierea lor ne oferă diverse informaţii ca: migraţia, mimetismul, controlul

dăunătorilor, evoluţia şi conservarea ;

 Oferă echilibrul lanțului trofic fiind hrană pentru alte specii;

 Coloritul şi desenul aripilor inspiră fabricile de textile, astfel se copiază

modelele şi culorile de pe aripi precum și design-ul unor bijuterii sau
ornamente (I. Stănoiu, 1979).
 După cele descrise mai sus înțelegem din ce în ce mai mult de ce este așa de importantă
conservarea habitatelor speciilor de lepidoptere. Din nefericire, în multe habitate în care trăiesc
aceste specii sunt puternic afectate din cauza folosirii substanțelor chimice din ce în ce mai des în
ultimii ani pentru combaterea insectelor dăunătoare și nu în ultimul rând a suprapășunatului.
Studiul făcut în anul 2019 în comuna Hodac, județul Mureș, m-a făcut să înteleg și să realizez că
am descoperit un nou hobby pentru acest grup atât de frumos și am decis să merg mai departe cu
un alt studiu care caracterizează zona Sântămărie, din județul Alba.
Doresc să precizez şi să mulţumesc persoanelor care m-au susţinut şi au fost alături de mine
acordându-mi sprijinul lor. Mulţumesc familiei, profesorilor care mi-au călăuzit paşii în aceast nou
studiu şi în mod special doamnei profesoare coordonator Lect. Dr. Ilie Daniela şi domnului dr. Sergiu
Török pentru răbdarea și atenția acordată.
 CAPITOLUL I

Prezentarea speciilor de lepidoptere identificat

Bogăţia speciilor de lepidoptere arată o corelaţie semnificativă cu bogăţia speciilor de

plante.Diversitatea lor este un bioindicator asupra biodiversităţii din zona studiată.Acest
bioindicator a făcut posibilă studierea speciilor de fluturi prin distribuţia taxonomică şi
reflectarea modelelor de diversitate în recunoaşterea speciilor de lepidoptere studiate în câteva
ore pe zi.
1.1 FAMILIA HESPERIDAE(Latreille, 1809)
1.2 Ochlodes sylvanus(Esper,1777), (Figura 1,a,b)
1.3

Figura.1,a: Ochlodes Sylvanus, femela (Original)

1.4 Figura.1,b: Ochlodes Sylvanus, mascul (Original)
Descriere: are o anvergură a aripilor de 28-32 mm.Partea superioară a aripilor este maro
portocaliu, cu o margine maro şi unele pete mai deschise. Pe partea inferioară a aripilor
posterioare este galben-verzuie, marcată cu pete galbene rare. Masculul are o linie întunecată în
partea superioară a aripilor anterioare. Pe aripile femelelor există semne pătrate mai luminoase.

Perioada de zbor: VI – VIII

Ciclul biologic: Monovoltină.

Habitat: marginea pădurilor, poieni

Plante gazdă:Brachipodiun pinnatum, Dactylis glomerata, Festuca arundinacea. (Rakosy, 2013)

Charcarodus alceae(Esper, 1780),( Figura 2)

Figura.2: Charcarodus alceae (Original)

Descriere: Anvergură aripi 28-32mm. Aripile anterioare sunt maro aproximativ pătrate, cu dungi
transversale scurte, albe, care trec de la margine şi pete clare pe zona discală. Aripile posterioare
sunt maronii sau gri –maronii, cu pete proeminente mai luminoase pe partea inferioară,Antenele
au vârfurile maro.

Perioada de zbor: V- X

Ciclu biologic: Monovoltină

Habitat: grădini, pajişti, păduri

Plante gazdă: Malva moschata,Malva alcea, Malva neglegta,etc.(Rakosy, 2013)

Hesperia comma(Linnaeus, 1758),( Figura 3)

Figura. 3: Hesperia comma(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 29 – 38 mm. Aripi scurte cu vârfuri rotunjite
şi mai întunecate.Faţa ventrală a aripilor posterioare prezintă pete mari argintii iar pe faţa dorsală
are o pată neagră.
Perioada de zbor:V – IX.
Ciclul biologic:Monovoltină.
Habitat:Marginile pădurilor, pajişti, păşuni.
Plante gazdă: Crysanthemum, Festuca ovina, Lolium perenne, Nardus stricta, etc..(Rakosy,
2013)
Erynnis tages(Linnaeus,1758) ),( Figura 4)

Figura: 4, Erynnis tages (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 27 – 34 mm. Faţa dorsală a aripilor este
cenuşiu - negricioasă cu pete argintii, faţa ventrală este brun întunecată, are un şir de mici pete
albe pe marginea tuturor aripilor.

Perioada de zbor: IV – VI, VII – VIII

Ciclul biologic: Monovoltină

Habitat: Pajişti de toate tipurile cu vegetaţie scundă.

Plante gazdă: Trifolium sp. , Lotus corniculatus, Coronilla varia, etc. (Rakosy, 2013)

1.2 FAMILIA PAPILIONIDAE(Latreille, 1809)

Papilio machaon (Linnaeus,1758),(Figura 5)
 Figura.5: Papilio machaon (Original)

ADULT
Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 63 – 75 mm. Aripile galbene ca pucioasa, cu
pete şi nervuri negre, o bandă marginală neagră şi una rotundă galbenă. Aripile posterioare
alungite, cu o bandă pudrată albastru şi o pată ocelară brun – roşietică.
Perioada de zbor: IV –IX, crisalida iernează.
Ciclul biologic: Bivoltină, monovoltină şi trivoltină.
Habitat: Liziere de păduri, pajişti, grădini, lunci şi pajişti montane.
Plante gazdă: Angelica sp., A. silvestris, Feniculum vulgare, Daucus carot.(Szekely, 2008)
LARVĂ
Iphiclides podalirius(Linnaeus, 1758), ( Figura 6)

Figura.6: Iphiclides podalis.(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 63 – 75 mm. Aripile anterioare pe fața

superioară sunt de culoare galben pal, cu dungi transversal negre. Aripile posterioare prezintă
prelungiri.
Perioada de zbor: V – VIII.
Ciclul biologic: Monovoltină și bivoltină
Habitat: Liziere de păduri, livezi, pajiști, tufărișuri.
Plante gazdă: Prunus spinosa, Crataegus sp., Prunus domestica etc. (Szekely, 2008)

1.3 FAMILIA PIERIDAE(Duponchel, 1835)

Leptidea sinapis/juvernica(Linnaeus,1758),(Figura 7)

Figura.7: Leptidea sinapis/juvernica (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 40 – 46mm. Fața superioară este albă, iar lama sculapexul
este pudrată cu gri. Fața inferioară este galben –verzuie.
Perioada de zbor: V – IX.
Ciclul biologic: Monovoltină și trivoltină.
Habitat: Tufărișuri, zone calcaroase, liziere de păduri.
Plante gazdă: Trifolium arvense, Lotus corniculatus etc.(Szekely, 2008)
Leptidea morsei major(Grund,1907)( Figura 8 )

Figura.8: Leptidea morsei major (Original)

Descrierea: Anvergura aripilor este de aproximativ 46-54 mm.Vârful aripii frontale este rotunjit
cu o pată. Aripa anterioară are apexul mai ascuţit.
Perioada de zbor:IV –VI, VII – IX.
Ciclul biologic: Polivoltină
Habitat: Luminişuri, vegetaţie umedă, marginile însorite ale pădurilor, păşuni.
Plante gazdă:Lathirus niger, Vicia amoena şi alte spp.(Szekely, 2008)

Anthocharis cardamines(Linnaeus, 1758),(Figura 9 a, b)

Figura. 9,a: Anthocharis cardamines,mascul (Original)
Figura. 9,b: Anthocharis cardamines,femela(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 38 – 52 mm. Jumătatea externă pe fața

superioară a aripilor anterioare este galben – portocalie. Fața inferioară a aripilor posterioare
prezintă pete verzui.
Perioada de zbor: III – VII.
Ciclul biologic: Monovoltină.
Habitat: Liziere de păduri, pajiști, tufărișuri.
Plante gazdă: Cardamine pratensis, Sinapis arvensis, Arabis turret. (Rákosy, 2013)
Pieris brassicae(Linnaeus 1758),( Figura 10)

Figura.10: Pieris brassicae (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 60 – 65 mm. Aripile albe, masculul are câte o
pată neagră apicală pe fiecare aripă. Atât pentru bărbați, cât și pentru femele, aripile sunt albe, cu
vârfuri negre pe aripile anterioare. Femela are, de asemenea, două pete negre pe fiecare aripă
anterioară. Partea inferioară a fiecărei aripi este de un verzui pal și servește ca
un camuflaj excelent atunci când este odihnită.

Perioada de zbor: IV – IX.

Ciclul biologic: Monovoltină și trivoltină
Habitat: Larg răspândită în tufărișuri, grădini, pajiști.
Plante gazdă: Brassica oleracea, Sinapis arvensis Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum,
Reseda luteola, Tropaeolum sp. şi alte specii de crucifere. etc. . (Szekely, 2008)

Pieris napi(Linnaeus, 1958), ( Figura 11,a,b)

 Figura.11, a: Pieris napi, mascul (Original)

Figura 11, b: Pieris napi, femela (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 40 – 46 mm. Fața inferioară prezintă benzi
galbene – verzui.  Femela are două pete pe fiecare aripă anterioară, masculul doar una. Venele de
pe aripile femelei sunt de obicei mai puternic marcate. Aripile posterioare inferioare sunt de
culoare galben pal, cu venele evidențiate de solzi negri care dau o nuanță verzuie, deci alb cu
vene verzi.
Perioada de zbor: IV – IX.
Ciclul biologic: Monovoltină și trivoltină.

Habitat: Larg răspândită în zone umede, liziere de păduri.

Plante gazdă: Brassica rapa, Brassica oleracea, Cardamine. (Szekely, 2008)

Pieris rapae (Linnaeus, 1785), ( Figura 12)

 Figura.12: Pieris rapae.(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 32 - 47mm. Partea superioară este alb crem,
cu vârfuri negre în centrul aripilor anterioare. Aripile sale sunt gălbui, cu pete negre. Pata apicală
este mai mica, cea discală este rotunjită şi are formă mai trunchiată care determină un apex mai
ascuţit.
Perioada de zbor: IV - X
Ciclul biologic: Monovoltină şi trivoltină.
Habitat: Culturi agricole, preferă pârloagele şi terenurile agricole extensive.
Plante gazdă: Brassicaceae, Reseda lutea, Alyssum saxatile, Armoracia rusticana. (Rákosy,
2013)
Colias africariensis(Ribbe,1905), (Figura 13)

Figura.13: Colias africariensis (Original)

Descriere: Aripile masculului au culoarea solului galben, femelele au culoarea solului alb –
verzui, doar partea inferioară a aripilor posterioare este gălbuie. Latura aripii superioare a
ambelor sexe are o bandă marginală prăfuită de culoare maro închis pîână la negru, care este
doar îngustă pe părţile superioare şi inferioare. Aripile posterioare sunt mai rotunjite cu pete
portocalii mai mari şi mai intens colorate pe faţa dorsală.
Perioada de zbor: IV – VI, VIII – IX.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Biotop: Pajişti, arbuşti uscaţi, zone uşor împădurite.
Plante gazdă: Hippocrepis comosa, Coronilla varia şi pe Crucifere.. (Rákosy, 2013)
Colias hyale (Linnaeus, 1758), (Figura 14)

Figura.14: Colias hyale(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 44 – 50 mm. Masculii au aripile pe fața

superioară galbene, femelele albe – verzui. Apexul şi marginea externă sunt negre cu pete
galbene. Partea inferioară este galben strălucitor, fiind oarecum mai deschisă pe aripă, cu pete
mici marginale și mai mari submarginale roșu-maronii; pata de mijloc a aripii negre cu centrul
palid, aripa posterioară având o pată dublă de culoare sidef, înconjurată de un inel dublu de
culoare maro roșu; franjuri deasupra și dedesubt, precum și capul și antena roșu maro.

Perioada de zbor: V – X.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Biotop: Larg răspândită, prefer zonele cu lucernă, fânețele, pășunile. Specie migratoare.
Plante gazdă: Trifoliumsp.,Medicago sp. (Szekely, 2008).
Colias croceus (Fourcroy,1785 ),(Figura 15)

Figura.15: Colias croceus (Original)

Descriere: Culoarea de bază este portocaliu – gălbui. Femelele variază de la portocaliu la alb
verzui sau alb.La masculi marginea neargră este străbătută de nervure galbene, iar pe faţa
dorsală a aripilor posterioare se distinge pata androconială.la female marginea neagră a aripilor
anterioare este întreruptă de pete galbene

Perioada de zbor: IV – VI, VI – VIII.

Ciclul biologic: Bivoltină.

Habitat: Pajişti bogate în plante cu flori, culturi de lucernă sau trifoi, habitate deschise.

Plante gazdă:Trifoliuş pretense, Medicago sativa, Medicago hispida,Taraxacum

officinale,Origanum vulgare. (Szekely, 2008).
Colias erate (Esper,1805), (Figura 16)

Figura.16: Colias erate (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 23 – 26 mm. Aripa din faţă cu o bandă largă
neagră. Aripile galbene (lămâie) cu marginile brăzdate complet de către nervurele mai deschise
la culoare. Deseori femelele sunt albicioase. Aripa anterioară cu o pată discocelulară neagră și un
rând distinct de pete discale: aripa posterioară cu o pată discocelulară alb-sidefie, mat.
Perioada de zbor: IV – IX.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Culturile cu lucernă, pajişti.
Plante gazdă: Medicago sativa, Trifolium sp., Coronilla sp.,Slvia sp..( Rákosy, 2013)

Pontia edusa(Fabricius,1777), (Figura 17)

 Figura.17: Pontia edusa (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 34 - 48 mm. Partea superioară a aripilor este
alba cu pete negre în partea superioară a aripii anterioare şi posterioare. Partea posterioară a
aripii este gri cu pete cenuşiu – verzui.

Perioada de zbor: VI – VII, VII - IX

Ciclul biologic: Bivoltină.

Habitat: Pajişti cultivate cu trifoi şi lucernă

Plante gazdă: Reseda sp., Sinapis sp., Sysimbrium officinale, Raphanus sativa, Cardamines sp.,
Diplotaxis tenuifolia.( Rákosy, 2013)

Gonopteryx rhamni(Linnaeus,1758 ), (Figura 18)

 Figura.18: Gonopteryx rhamni (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de

aproximativ 55 – 58 mm. Aripi galben - lămâie
la mascul și albe – verzui la femelă, cu câte o
pată portocalie pe fiecare aripă. Masculii au aripi
dorsale irizate care își schimbă culoarea și aspectul
la lumina ultravioletă , în timp ce femelele nu.  Atât
masculii, cât și femelele au pete portocalii în celula
discoidală a fiecărei aripi, cap și antene roz și un
torace acoperit de păr alb.

Perioada de zbor: VI – VIII.

Ciclul biologic: Monovoltină.
Biotop: Liziere de păduri, tufărișuri.
Plante gazdă: Fragula alnus, Rhamnus cathartica, Rhamnus frangula.(Rákosy, 2013)

1.4 FAMILIA LYCAENIDAE(Leach, 1815)

Lycaena dispar rutila(Werneburg, 1864),( Figura 19)

 Figura.19: Lycaena dispar rutila (Original)

Descriere:  Anvergură a aripilor de 27 până la

40 de milimetri. Masculii au vârfuri puternice de
culoare roșu portocaliu, a căror margine este fin colorată în negru și cu margini de alb.  Părțile
superioare ale aripilor femelelor sunt de culoare maro închisă, aripile posterioare, în afară de o
bandă portocalie lângă marginea exterioară, sunt de culoare maro închis. Pe aripa anterioară,
zonele dintre venele aripilor sunt roșu-portocaliu închis.   Aripile din spate sunt de culoare gri
până la albastru-gri și au o bandă portocalie lângă marginea exterioară și numeroase puncte
negre, cu muchii deschise. Partea inferioară a aripilor anterioare este de culoare portocaliu pal,
are aceleași puncte și o bandă maro-cenușie pe marginea exterioară.

Perioada de zbor: IV – VI, VII – IX.

Ciclul biologic: Bivoltină.

Habitat: Pajiştile de pe malurile apelor curgătoare,

Plante gazdă: Rumex spp., R. obtusifolius , R. conglomeratus , R. sanguineus, R. aquaticus , R.

patientia și R. stenophyllus.( https://en.wikipedia.org/wiki/Large_copper)

Lycaena thersamon( Esper, 1784), (Figura 20)

Figura.20: Lycaena thersamon (Original)

Descriere:Anvergura aripilor este de aproximativ 14- 16 mm. Aripile superipoare au colorit
roşu- portocaliu, aripile anterioare au pete pe margini are o bandă marginal neagră. Generaţiile
de vară toamnă au pe aripile posterioare câte o codiţă.
Perioada de zbor: IV – VIII.
Ciclul biologic:Monovoltină.
Habitat:Pe malul apelor curgătoare sau stătătoare, zone umede.
Plante gazdă:Ranunculus,Lathyrus pratensis, Mentha.( Rákosy, 2013)

Polyommatus icarus (Rottemburg, 1775), (Figura 21,a,b)

 Figura.21,a: Polyommatus Icarus, femela(Original )

Figura 21, b: Polyommatus Icarus, mascul( Original )

Descriere: Anvergura aripilor are aproximativ 30 – 35 mm. Fața superioară albastră cu negru și
un tiv alb, înferior un gri – maroniu cu pete negre.
Perioada de zbor: V – VI, VII – IX.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Specie comună, întâlnită mai peste tot până la ~ 2000.m.
Plante gazdă: Medicago sativa, Trifolium pratense, Lotus corniculatus,etc. (Szekely, 2008)
Plebeius argus(Linnaeus,1758),(Figura 22)

Figura. 22: Plebeius argus (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 27 – 29 mm. Fața superioară la mascul este
albastră cu tiv negru și la femelă brun – negricioasă cu bandă roșie – gălbuie. Pe partea inferioară
ambele sexe ale argusului au aproape întotdeauna o praf strălucitoare albastru-verzui puternic la
baza aripilor.

Perioada de zbor: VI – VIII.

Ciclul biologic: Monovoltină.
Habitat: Lunci, pajiști.
Plante gazdă: Trifolium sp. , Lotus corniculatus,etc. (Szekely, 2008)
Celastrina argiolus(Linnaeus, 1758), (Figura 23)

Figura.23: Celastrina argiolus (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 26 – 34 mm. Aripile sunt de un albastru

strălucitor. Femelele au margini de aripi negre. Partea inferioară este gri - albastru cu mici
pete negre. Mascul pe faţa superioară a aripilor este albastru violet strălucitor, doar porțiunea
apicală a marginii costale fiind mărginită cu alb.

Perioada de zbor: III – IV, VI - VIII

Ciclul biologic: Trivoltină.

Habitat: în grădini, lizierele pădurilor

Plante gazdă: Trifolium sp., Medicago sp., Thymus sp., Origanim vulgare, Rubus sp. .( Rákosy,
2013)
Plebeius idas(Linnaeus,1761), (Figura 24)

Figura.24: Plebeius idas (Original)

Descriere:  Are o anvergură  a aripilor de 17–28 mm.  Această specie este destul de variabilă în
culori și marcaje. Partea superioară a aripilor masculului este albastru irizat, iar maro, cu pete
submarginale portocalii la femele. Suprafața aripilor este cenușie cu pete negre și prezintă o linie
neagră subțire și puncte mici de-a lungul marginii exterioare. De-a lungul acestor margini sunt
prezente și o bandă portocalie destul de mare, cu pete albastre.

Perioada de zbor: VI – VIII.

Ciclul biologic: Univoltină.

Habitat: Pajişti însorite, cu numeroase leguminoase spontane şi tufărişuri, liziere de pădure.

Plante gazdă:Trifolium sp., Medicago sp., Lotus corniculatus.( Rákosy, 2013)

1.5 FAMILIA NYMPHALIDAE(Rafinesque, 1815)

Apatura ilia(Denis&Schiffermüller, 1775), (Figura 25)

Figura. 25: Apatura ilia (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 55-60 mm la femei si 60-70 mm. Partea superioară a

aripilor este maro închis, cu nuanțe metalice albastru-violet la mascul și are o bandă postdiscală
clară pe aripa posterioară și mai multe pete luminoase pe aripa anterioară. Aripa anterioară are,
de asemenea, un ocel de culoare portocalie.

Perioada de zbor: VI - VII

Ciclul biologic: Monovoltină

Habitat: În liziera şi luminişurile pădurilor de foioase

Plante gazdă: Salix sp., Populus sp,. ( Rákosy, 2013)

Aglais urticae (Linnaeus, 1758), (Figura 26)

Figura.26: Aglais urticae (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 40 – 51mm. Are culoare roșie strălucitoare; aripa
anterioară cu 3 pete costale negre, ale căror interspații sunt galbene, existând o pată neagră mai
mare în mijlocul zonei posterioare marginale și două mai mici în disc între cele 3 mediale radiale
și 2; aripa posterioară cu jumătatea bazală neagră; ambele aripi cu bandă submarginală neagră
purtând pete albastre.

Perioada de zbor: IV - X

Ciclul biologic: Monovoltină în zona montană şi bivoltină în zona de câmpie

Habitat: Pajiştile din apropierea localităţilor rurale, grădini,marginea pădurilor

Plante gazdă: Humulus lupus, Salix caprea, Urtica dioica .( Rákosy, 2013)
Vanessa atalanta(Linnaeus, 1758), (Figura 27)

Figura. 27: Vanessa atalanta. (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 53 – 60 mm. Fața superioară a aripilor este neagră
catifelată, cu o bandă roșie largă și câteva pete albe.

Perioada de zbor: V – X.
Ciclul biologic: Monovoltină și bivoltină
Habitat: Liziere de păduri, tufărișuri. Specie migratoare.
Plante gazdă: Urtica dioica, Urtica urens, Salix sp. etc.(Szekely, 2008)
Vanessa cardui(Linnaeus, 1758), (Figura 28)

Figura. 28: Vanessa cardui (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 58 – 74 mm. Pe aripile anterioare, prezintă apexul negru
cu pete albe, pe aripile posterioare este dantelat cu bandă portocalie cu pete negre.

Perioada de zbor: V – X.
Ciclul biologic: Polivoltină.
Habitat: Larg răspăndită, întălnindu-se în toate ecosistemele. Specie migratoare.
Plante gazdă: Arctium lappa, Urtica dioica, Cirsium arvense etc. (Szekely, 2008)
Nymphalis io( Linnaeus,1758), (Figura 29)

Figura. 29: Nymphalis io ( Original )

Descriere:Anvergura aripilor este de 50– 58 mm. Fața superioară este brun – roșcată, cu câte un
ocel mare pe fiecare aripă. Culoarea de bază a aripilor este un roșu ruginit, iar la fiecare aripă
poartă un caracter distinctiv, negru, albastru și galben marcaj asemănător ochiului . Partea
inferioară este de culoare criptică maro închis sau negru.
Perioada de zbor: VI – VII, VIII – XI.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Larg răspândită, prefer luminişurile, şi habitatele din lungul cursurilor de apă.Specie
migratoare.
Plante gazdă: Urtica dioica. (Szekely, 2008)

Nymphalis polychloros( Linnaeus,1758), (Figura 30)

Figura.30: Nymphalis polychloros (Original)

Descriere: Are o anvergură a aripilor de 68-72 milimetri la masculi, de 72-75 milimetri la

femele.  Acești fluturi mijlocii până la mari au aripi portocalii până la roșii cu pete negre și
galbene. Ambele aripi cu lunule submarginale gălbui, pe care urmează o bandă neagră, care este,
de asemenea, compusă din lunule și poartă pe aripile posterioare mici pete albastre. Partea
inferioară a aripilor este maro fum, cu nuanțe mai întunecate și creion negru transversal.

Perioada de zbor: VI – VI, VIII – IX.

Ciclul biologic: Monovoltină.

Habitat: Lizierele pădurilor, livezi.

Plante gazdă: Salix caprea și Salix viminalis, Pyrus spp., Malus , Sorbus , Crataegus , Populus ,
și Prunus spp .( Rákosy, 2013)

Coenonympha pamphilus(Linnaeus,1758), (Figura 31)

Figura.31: Coenonympha pamphilus (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de aproximativ 3 mm.Sunt fluturi mici care pe partea
superioară au culoarea nisipului galben roșiatic. Aripa sub galben roșiatic, mărginită cu gri și
purtând un mic ocel apical pupilat; aripa posterioară diluată cu gri, cu o bandă mediană scurtată,
curbată, albicioasă, umbrită cu maro. Ocelii sunt în general complet absenți sau indicați doar prin
vestigii slabe și indistincte de puncte sau inele. are o margine distală întunecată foarte largă pe
toate aripile.

Perioada de zbor: IV – IX.

Ciclul biologic: Polivoltină.

Habitat: Lizierele pădurilor, pajişti, ape curgătoare.

Plante gazdă: Anthoxanthum odoratum , Poa pratensis , Agrostis stolonifera și Festuca rubra 

( Rákosy, 2013)

Maniola jurtina(Linnaeus, 1758), (Figura 32,a,b)

Figura.32, a: Maniola jurtina, femela (Original)

Figura.32,b: Maniola jurtina,mascul (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 40 -52 mm. Fața superioară brun închis, cu puțin
portocaliu și un ocel. Fața inferioară a aripilor posterioare este întunecată cu o bandă mai
deschisă.
Perioada de zbor: VI – VIII.
Ciclul biologic: Monovoltină.
Habitat: Lunci, pajiști, tufărișuri.

Plante gazdă: Preferă gramineele, Festuca sp.,Lolium sp.,Poa sp..( Rákosy, 2013)
Pararge aegeria tircis(Godat, 1821), (Figura 33)

Figura. 33: Pararge aegeria tircis (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 38 – 43 mm. Pe fața superioară a aripilor posterioare

prezintă ochiuri de-a lungul marginii. Aripile anterioare prezintă pete neregulate şi galbene. este
maro, cu pete galbene pal sau crem și puncte oculare superioare mai întunecate .

Perioada de zbor: III – IX.

Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Liziere de pădure, poieni.
Plante gazdă: Lolium perene, Dactylis glomerata. (Szekely, 2008)
Melitea britomartis (Assmann,1847), (Figura 34)

Figura.34: Melitea britomartis (Original)

Descriere:   Anvergura aripilor este 30 – 35 la masculi şi de 30 – 36 la female. Negrul este mai

regulat aranjat pe partea superioară, iar petele roșu-galbene din această rețea diferă mai puțin ca
dimensiune unele de altele, petele aceluiași rând fiind de obicei de dimensiuni egale.

Perioada de zbor: VI - VIII

Ciclul biologic: Monovoltină.

Habitat: Pajişti mezofile cu structuri arbustive.

Plante gazdă: Veronica sp., Plantago sp., Rhinantus, Verbascum și alte Scrophulariaceae.

( Rákosy, 2013)
Polygonia c-album (Linnaeus, 1758), (Figura 35)

Figura. 35: Polygonia c-album (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 60 – 65 mm. Fața inferioară maronie, cu un cârlig mic pe
aripile posterioare. Aripile sunt colțuroase. Partea superioară a aripilor are o culoare de sol
portocalie strălucitoare, decorată cu urme maronii și pete luminoase pe margine. Reversul este
marmorat cu maro. Pliat, fluturele arată ca o frunză moartă. Aripile posterioare au pe revers o
pată albă de obicei în formă de C.
Perioada de zbor: VI – VIII.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Liziere de păduri, poteci.
Plante gazdă: Urtica dioica, Prunus spinosa, Salix caprea etc. (Szekely, 2008)
Araschnia levana  (Linnaeus, 1758), (Figura 36)

Figura.36: Araschnia levana (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 25 – 42 mm. Fața superioară neagră cu dungă transversal
albă şi una portocalie, cele de pe aripile anterioare sunt întrerupte.Culoare cărămizie vara.
prezintă dimorfism sezonier foarte pronunțat. Ambele sexe ale puietului de primăvară sunt
portocalii strălucitoare, marcate cu pete negre și pete care aproape ascund zona bazală a

aripilor. În contrast, generația adultă de vară este neagră, cu pete albe și benzi.

Perioada de zbor: IV – VI, VII – VIII.

Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat: Liziere de păduri, lunci.
Plante gazdă: Urtica dioica. ( Rákosy, 2013)

Lasiommata megera  (Linnaeus, 1767), (Figura 37)

Figura. 37: Lasiommata megera  (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 45 – 53 mm. Pe fața superioară are un colorit mozaicat cu
maro și galben – portocaliu. Aripile anterioare au un ochi negru orb, iar cele posterioare trei.
Perioada de zbor: IV- V, VII-VIII

Ciclul biologic: Bivoltină, trivoltină.

Habitat: Pajişti, văile râurilor, terase viticole

abandonate, drumuri neasfaltate.

Plante gazdă: Festuca ovina, Dactylis glomerata, Brachipodium pinnatum, Agrostis tenuis,
Holcus lanatus etc. ( Rákosy, 2013)

Neptis sappho(Pallas, 1771), (Figura 38)

Figura. 38: Neptis Sappho (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 35 – 50 mm. Fața superioară neagră cu pete și dungi
longitudinal albe.
Perioada de zbor: VI – VIII.
Ciclul biologic: Monovoltină.
Habitat: Liziere de păduri.
Plante gazdă: Lathyrus vernus,  Lathyrus niger și Robinia pseudoacacia . (Rákosy, 2013)

Melanargia galathea(Linnaeus, 1758), (Figura 39)

Figura. 39: Melanargia galathea(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 40 – 55 mm. Fața superioară neagră cu multe pete albe,

care formează spre mijloc o bandă transversală la aripile posterioare.

Perioada de zbor: VI – VIII.

Ciclul biologic: Monovoltină.
Habitat: Calcare, păduri, grădini.
Plante gazdă: Dactylis glomerata, Poa sp. , Festuca ovina.( Rákosy, 2013)

1.6 FAMILIA GEOMETRIDAE(Leach, 1815)

Ematurga atomaria (Linnaeus, 175(Figura 40,a,b)
 Figura.40,a: Ematurga atomaria,femela (Original)

Figura. 40, b: Ematurga atomaria, mascul (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 24-34 milimetri . Culoarea este variabilă, variind de la
galben maro până la maro închis. Aspectul este pătat de benzi și pete. Benzile transversale
maronii de pe ambele aripi anterioare și posterioare variază în lățime și nu pot exista deloc benzi
transversale doar pete mici maronii închise. Masculii au antene de tip pieptene. Femelele sunt de
obicei maronii, cu un praf de alb, dar pot fi aproape albe, cu o serie de linii transversale maro.
Perioada de zbor: IV – VI, VII – VIII.
Ciclul biologic: Bivoltină.
Habitat:Păduri, mlaştini, pajişti.
Plantagazdă: Trifolium spp , Calluna, Lotus, Artemisia, Hypericum, Genista etc.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Ematurga_atomaria)
Scopula imorata(Linnaeus, 1758), (Figura 41)

Figura. 41: Scopula imorata (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 20 -27mm. Partea inferioară a aripilor anterioare este adesea mai
întunecată decât partea inferioară a aripilor posterioare, dar culoarea de bază de pe partea superioară a
aripilor anterioare și posterioare este de obicei aceeași. Desenul constă de obicei dintr-o linie
transversală interioară clar dezvoltată, o bandă centrală și o linie transversală exterioară.

Perioada de zbor: IV – VI, VI - VIII

Ciclul biologic: Bivoltină

Habitat: Păşuni, pajişti

Plante gazdă: Onobrychis şi Lotus corniculatus. (https://en.wikipedia.org/wiki/Scopula_immorata)

Lythria purpuraria(Linnaeus,1758), (Figura 42)

Figura. 42: Lythria purpuraria(Original)

Descriere:  Anvergură a aripilor de 20 până la 26 de milimetri. Pe partea superioară galben-ocru,

galben-maroniu sau galben-verzuie a aripilor anterioare, se disting două benzi înguste de culoare
roșu-violet, care de obicei nu ajung la marginea interioară . Uneori se vede un punct roșu pe
marginea frontală dintre cele două benzi. Intensitatea colorării variază considerabil în funcție de
apariția geografică sau de sezonul apariției. Partea superioară a aripilor posterioare este galben
până la galben-portocaliu, fără desen.

Perioada de zbor: IV – VI, VII - IX

Ciclul biologic: Bivoltină, Trivoltină.

Habitat: Pe marginile drumurilor uscate, pe pășuni întinse și pe terenuri recoltate uscate, pajiști
ierboase.

Plante gazdă: Polygonum aviculare . (https://en.wikipedia.org/wiki/Lythria_purpuraria )

Pseudopanthera maculata(Linnaeus, 1758), (Figura 43)

Figura. 43: Pseudopanthera maculata(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 23-28 mm. Are linii sau benzi cu totul rupte în sus , în
pete mari neregulate. Dedesubtul la fel. Culoarea de bază este galben cald. Are numeroaşi stropi
maro închis, aprope de rădăcina aripii. Pe restul aripilor multe pete maro închis cu polenizare
galbenă.

Perioada de zbor: VI - IX

Ciclul biologic: Univoltină.

Habitat: marginile pădurilor, malul râului.

Plante gazdă: Lamium album, Salvia pratensis și Ajuga geneviensis,

(https://en.wikipedia.org/wiki/Pseudopanthera_macularia)
Siona lineata (Scopoli, 1763), (Figura 44)

Figura. 44: Siona lineata (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 35 – 40 mm. Aripi de culoare alb cu vene întunecate în
partea superioară şi vene de culoare neagră pe partea inferioară, mărginită de franjuri albi la
exterior.
Perioada de zbor: IV – VI.
Ciclulbiologic: Univoltină.
Habitat: Pajişti, păşuni, diguri.
Plante gazdă: Galium verum, Dactylis glomerata, Salix aurita.
(https://en.wikipedia.org/wiki/Siona_lineata)
1.7 FAMILIA EREBIDAE(Leach, 1815)

Spilosoma lubricipeda(Linnaeus,1758), (Figura 45)

Figura. 45: Spilosoma lubricipeda(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 34-48 mm. Modelul aripii este foarte variabil, de la aripi
complet albe până la puternic acoperite cu puncte negre. Aripile posterioare adesea cu unul sau mai
multe puncte negre (rar fără niciun punct negru).

Perioada de zbor: IV - IX

Ciclul biologic: Univoltină.

Habitat: pajiști,  terenurile agricole, marginea pădurilor.

Plante gazdă: Urtica dioica , Cytisus scoparius , Medicago sativa , Echium vulgare și
Taraxacum officinale . (https://en.wikipedia.org/wiki/Spilosoma_lubricipeda#Biology)
Diacrisia sannio (Linnaeus, 1758), (Figura 46)

Figura. 46: Diacrisia sannio (Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 35-50 mm. Aripa anterioară a masculului este galben

lămâie, iar aripa posterioară este galben fildeș, ambele aripi cu o pată mediană roșiatică gri și
marginea roz. La femelă corpul și aripile sunt pline de roșu maroniu.
Perioada de zbor: VI –VII, VIII.
Ciclul biologic: Univoltină, rar polivoltină.
Habitat: Păşuni, fâneţe.
Plante gazdă: Calluna vulgaris, Erica sp.(https://en.wikipedia.org/wiki/Diacrisia_sannio)
1.8 FAMILIA NOCTUIDAE(Latreille, 1809)

Noctua pronuba(Linnaeus, 1758), (Figura 47)

Figura.47: Noctua pronuba(Original)

Descriere: Anvergură a aripilor de 50-60 mm. Aripile anterioare sunt destul de variabile de la maro

deschis la aproape negru.  Aripile posterioare sunt galben-portocaliu strălucitor, cu o bandă sub-
terminală neagră.

Perioada de zbor: VII - IX

Ciclul biologic: Univoltină

Habitat: în pajiști deschise, păduri, zonele agricole.

Plante gazdă: Buddleia , Senecio vulgaris și Centranthus ruber.

(https://en.wikipedia.org/wiki/Large_yellow_underwing )
Tyta luctuosa(Denis&Schiffermüller, 1775), (Figura 48)

Figura. 48: Tyta luctuosa(Original)

Descriere:Are lungime de 11mm. Aripile anterioare sunt de culoare purpurie şi mai maronii la
bază, are linii negre fine. Aripa posterioară are o bandă mediană alba.

Perioada de zbor: IV-VIII

Ciclul biologic: Bivoltină

Habitat: zone agricole.

Plante gazdă: Convolvulus arvensis .(https://en.wikipedia.org/wiki/Tyta )

1.9 FAMILIA CRAMBIDAE(Latreille, 1758)

Sitochroa verticalis(Linnaeus,1758,) (Figura 49)

Figura. 49: Sitochroa verticalis(Original)

Descriere: Anvergura aripilor este de 30-34 mm. Femelele sunt de culoare galben pal până la
maro deschis, cu aripa anterioară și posterioară traversată de linii întunecate în zigzag și purtând
pete palide, adesea gălbui. Masculul este de culoare mai închisă, de obicei maro pal sau maro
cenușiu, dar și cu linii întunecate în zig-zag și pete gălbui.

Perioada de zbor: V-VIII

Ciclul biologic: Monovoltină

Habitat: Zone ierboase

Plante gazdă: Cirsium arvense, Atriplex, Rumex, Teucrium, Diplotaxis tenuifolia și Cytisus ,Viola
odorata.( https://en.wikipedia.org/wiki/Sitochroa_verticalis)
Cydalima perspectalis (Walker,1859), (Figura 50)

Figura. 50: Cydalima perspectalis (Original)

Descriere: Corpul de culoare albă, iar capul şi partea terminală sunt maro. Aripile sunt alb
strălucitoare , pe margini au o bandă lată de culoare maro.
Perioada de zbor:IV- VI
Ciclul biologic:Trivoltină.
Habitat:Pe frunzele de buxus
Plante gazdă: Buxus microphilla,
Buxus.serpenvirens.(https://en.wikipedia.org/wiki/Cydalima_perspectalis)
 CAPITOLUL II

Amplasarea şi prezentarea generală a satului Sântămărie

Cetatea de Baltă (Hungarian: Küküllővár; German: Kokelburg) este o comună din  Alba,

Transilvania, Romania. Este localizată între Târnăveni la 15 kilometeri şi Blaj la 21 kilometri pe
şoseaua DJ 117. Comuna este compusă din patru sate: Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Sus
(Christendorf; Felsőkarácsonyfalva), Sântămărie (Frauenkirch; Boldogfalva) and Tătârlaua
(Taterloch; Felsőtatárlaka). Cetatea de Baltă face parte din Podgoria Târnave, făcând din
viticultură o componentă esențială a economiei locale.

Sântămărie este un sat în comuna Cetatea de Baltă din județul Alba, Transilvania, România.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 156) localitatea apare sub numele de
"Boldog Aszon Falva v Sz.Maria". Prima atestare a avut loc în anul 1448. În anul 2011 în urma
recensământului în satul Sântămărie erau 271 locuitori.

Clima este temperată  în general este plăcută şi blândă, este o zonă de deal, caldă, plouă mai
mult în lunile de primăvară şi toamnă, anotimpul verii este destul de scurt şi căldurile
caracteristice ţin cel mult două luni şi ca atare întreaga agricultură trebuie să se supună acestui
fenomen al naturii. Toamna este de obicei lungă şi senină, fiind anotimpul cel mai frumos.

Coordonate geografice: 46°14′30″N 24°08′48″E.

Castrul roman de la Cetatea de Baltă, județul Alba (în locul numit "Dealul Sântămăriei") este
o fortificație romană cu val de pământ.

Coordonate geografice: 46°14′45.71351″N, 24°10′30.93332″E.

 Sântămărie
Sântămărie
Sântămărie

Sântămărie
ee

Fig. 51: Amplasarea satului Sântămărie în cadrul Judetului Alba

(https://pe-harta.ro/alba/)
 CAPITOLUL III

Metode de cercetare

3.1 Selectarea şi prezentarea staţiilor de colectare

Cercetările de teren asupra faunei de lepidoptere diurne din satul Sântămărie s-au
desfăşurat în perioada martie – octombrie 2019-2020, cu ieşiri desfăşurate lunar.

Fig.52: Amplasarea staţiilor de colectare(modificat după (www.google.com/maps)

Fâneaţă (S1) Teren cultivat cu lucernă (S2)

Lunca Târnavei Mici (S3) Păşune (S4)

Fig.53: Staţiile investigate

În studiul faunei de lepidoptere din satul Sântămărie am colectat exemplare din diferite habitate,
ceea ce a permis analiza după caracteristicile habitatelor. Am selectat patru tipuri de ecosisteme
caracteristice zonei studiate, reprezentănd staţiile de colectare (Fig.53).
Staţia S 1

Colectarea lepidopterelor din stația S1 a fost realizată pe o pajiște mezofilă pe care în urmă cu
câțiva ani au fost terase cu viță de vie. Bogația speciilor de plante ce se găsesc aici ca de
exemplu, specii din familia Gramineae, specii din familia Fabaceae și multe alte specii au atras
o mulțime de lepidopdere ca : Polygonia album, Pararge aegeriae, Iphiclides podalirius, etc.

Stația S2

În stația S2 este prezentată o cultură de Medicago sativa care se cosește în fiecare an făcând
posibilă o viată bogată și activă în specii de lepidoptere diurne pe care le-am colectat cum ar fi:
Colias hyale, Colias croceus, Colias erate, Pontia edusa,etc.

Stația S3

Colectarea lepidepterelor din stația S3 a fost făcută pe malul râului Târnava Mică. Diversitatea
speciilor de plante cum sunt specii din genul Salix și alte specii iubitoare de apă care se găsesc în
lunca Târnavei Mici au facut o dezvoltare abundentă de specii de lepidoptere diurne ca: Erynis
tages, Pieris napi, Lycaena dispar rutila, Apatura ilia, Vanessa cardui,etc.

Stația S4

Colectarea speciilor de lepidoptere din stația S4 s-a făcut pe o pajiște hidrofilă înconjurată de
vechea albie a rîului Târnava Mică, iar din cauza lipsei speciilor de plante hidrofile colectarea
specii de lepidoptere a fost mai restrânsă în specii: Leptidea morsei major, Colias erate,
Polyommatus Icarus, Nymphalis io, etc.
3.2 Colectarea şi prepararea materialului biologic

Pentru colectarea fluturilor am folosit un fileu entomologic confecţionat de mine (Fig.54). Fileul
este compus dintr-un cerc cu diagonala de ~40 cm confecţionat din sârmă de oţel cu grosimea de
3 - 4 mm. Am confecţionat mânerul fileului dintr-o bară de plastic a cărei lungime este indicat să
nu fie mai mare de 1 m, pentru a-l putea mânui mai uşor. Mânerul l-am prins de cerc şi apoi am
confecţionat sacul fileului dintr-un material de nylon. I-am dat o formă conică cu lungimea de 70
cm. Am cusut sacul de cercul metalic şi am obţinut instrumentul cu care am lucrat în perioada
colectării fluturilor.

Figura.54: Fileul

După ce fluturele a fost capturat, se aşează într-un plic entomologic (Fig.55) iar pe plic
se notează locul şi data colectării fluturilor.
Înţeparea fluturilor de zi se realizează cu ace entomologice. După înţepare fluturele se
înfige în şanţul presei pentru etalare apoi am întins aripile fluturilor. Presa am confecţionat-o din
polistiren (Figura.56).
 Figura.55: Etape din confectionarea plicurilor.

Tabel: 1.Dimensiunile utilizate pentru obţinerea preselor de etalare.

Denumire grup Lungimea presei Lăţimea Înălţimea Şanţul dintre cele
două părţi
Fluturi de zi 40 15 5 1 cm.
Microlepidoptere 20 5 5 2-5mm.
 Figura.56: Presa de etalare.

După operaţiunea de etalare a fluturilor, aceştia au fost etichetaţi cu locul şi data

colectării, apoi i-am identificaţi cu ajutorul determinatoarelor.
Odată etalaţi şi determinaţi, aceştia vor fi depozitaţi în insectare confecţionate din lemn şi
cu un sistem bun de închidere pentru a împiedica pătrunderea unor insecte dăunătoare.
(Figura.57).
 Figura. 57 Insectar cu specii colectate

3.3 Identificarea speciilor de lepidoptere

Identificarea speciilor se face cu ajutorul determinatoarelor urmărind următoarele aspecte:

 Antenele,
 Coloritul aripilor,
 Nervurile aripilor,
 Abdomenul,
 Unele specii pot fi determinate doar urmărind armăturile genitale.
Am folosit următoarele determinatoare:
1.Higgins& Riley, 1971, Guide des Papillions
2.Haahtela et al., 2011, Butterflies of Britain and Europe
3.Stănoiu et al., 1979, Fluturi din România
4.Szekely L., 2013, Fluturii de zi din România
5.Tolman T., 2009, Collins Butterfly Guide
Am folosit clasificările conform( https://en.wikipedia.org/wiki/Fauna_Europaea) şi Rakosy et
al.2003.
 Capitolul IV
Rezultate şi discuţii

4.1Analiza faunistică
În tabelul numărul 2 am prezentat situaţia speciilor de lepidoptere colectate.
Tabel nr.2: Tabel centralizator cu speciile de lepidoptere identificate
Taxon S1 S2 S3 S4 Total C.P.
Familia Hesperidae(Latreille, 1809)
Ochlodes sylvanus(Esper,1777) 5 4 9 LC
Hesperia comma(Linnaeus, 1758) 3 2 5 LC
Charcarodus alceae(Esper, 1780) 2 4 6 LC
Erynis tages(Linnaeus,1758) 2 5 2 9 LC
Familia Papilionidae(Latreille,1809)
Papilio machaon(Linnaeus,1758) 4 3 7 NT
Iphiclides podalirius(Linnaeus, 1758) 4 4 8 NT
Familia Pieridae(Duponchel, 1835)
Leptidea sinapis(Linnaeus,1758) 3 2 2 7 LC
Leptidea morsei major(Grund,1907) 2 4 2 8
Anthocharis cardamine(Linnaeus, 1758) 5 5 LC
Pieris brassicae(Linnaeus 1758) 3 2 5 LC
Pieris napi(Linnaeus, 1958) 2 2 4 LC
Pieris rapae( Linnaeus, 1758) 7 7 LC
Colias africariensis(Ribbe,1905) 3 2 5 NT
Colias hyale(Linnaeus,1758) 3 2 2 7 LC
Colias croceus (Fourcroy,1785 ) 2 3 5 LC
Colias erate(Esper,1805 ) 3 2 5 VU
Pontia edusa(Fabricius,1777) 3 3 LC
Gonopteryx rhamni(Linnaeus,1758 ) 4 4 LC
Familia Lycaenidae(Leach, 1815)
Lycaena dispar rutila( Werneburg, 1864) 5 5 VU
Lycaena thersamon( Esper, 1784) 4 4 VU
Polyommatus icarus (Rottemburg, 1775) 3 2 1 6 LC
Plebeius argus (Linnaeus,1758) 3 2 5 LC
Celastrina argiolus(Linnaeus,1758) 4 3 7 LC
Plebeius idas(Linnaeus,1761) 5 3 8 NT
Familia Nymphalidae(Rafinesque, 1815)
Apatura ilia(Denis&Schiffermüller,1775) 6 6 VU
Aglais urticae (Linnaeus, 1758) 4 2 6 VU
Vanessa atalanta (Linnaeus, 1758) 4 4 LC
Vanessa cardui( Linnaeus, 1758) 4 2 3 9 LC
Nymphalis io( Linnaeus,1758) 3 2 2 7 LC
Nymphalis polychloros( Linnaeus,1758) 3 4 7 EN
Coenonymphapamphilus(Linnaeus,1758) 4 3 2 9 LC
Maniola jurtina (Linnaeus, 1758) 2 4 2 8 LC

Pararge aegeria tircis (Godat, 1821) 3 3 LC

Melitea britomartis (Assmann,1847) 4 2 6 NT

Polygonia c-album (Linnaeus, 1758) 3 2 5 LC

Araschnia levana (Linnaeus, 1758) 2 3 5 LC

Lasionmata megera(Linnaeus,1767) 2 1 2 5 LC
Neptis sappho (Pallas, 1771) 4 4 VU
Melanargia galathea( Linnaeus, 1758) 2 2 4 LC
Familia Geometridae(Leach, 1815) LC
Ematurga atomaria (Linnaeus, 1758) 3 2 3 8 LC
Scopula immorata(Linnaeus, 1758) 2 1 2 5 LC

Lythria purpuraria(Linnaeus,1758) 2 2 1 5 NT
Pseudopantheramaculata(Linnaeus1758) 1 4 5 LC
Siona lineata (Scopoli, 1763) 2 3 1 6 LC
Familia Erebidae(Leach, 1815)
Spilosoma lubricipeda(Linnaeus,1758) 2 1 3 LC
Diacrisia sannio (Linnaeus, 1758) 3 3 LC
Familia Noctuidae (Latreille, 1809)
Noctua pronuba(Linnaeus, 1758) 1 2 3 LC
Tytaluctuosa(Denis&Schiffermüller1775) 2 3 5 LC
Familia Crambidae(Latreille, 1758)
Sitochroa verticalis(Linnaeus,1758) 2 2 LC
Cydalima perspectalis (Walker,1859) 2 1 3 -
Total indivizi 115 93 51 21 280
Am colectat 280 exemplare de lepidoptere care sunt încadrate în familiile: Hesperidae,
Papilionidae, Pieridae, Lycaenidae, Nymphalidae, Geometridae, Erebidae, Noctuidae,
Crambidae.
 Familia
Hesperidae

Familia
4%
4% 8% Papilionidae
4% 4%

10%
Familia Pieridae

Familia
24%
Lycaenidae

Familia
Nymphalidae
30%
12% Familia
Geometridae

Familia Erebidae

Familia Noctuidae

Familia
Crambidae

Figura 58 Ponderea familiilor de lepidoptere în funcţie de numărul speciilor identificate.

Se constată că familia Nymphalidae are cea mai mare pondere de specii (30%), urmată de familia
Pieridae cu (24%)specii.Celelalte familii sunt prezente într-un număr mult mai mic de specii.
 Categorii de periclitare

2%
13%

13%

73%

LC VU NT EN

Figura. 59 Categoriile de periclitare ale indivizilor colectaţi

Legendă: C.E. - Categorii de periclitare UICN 2001 (Rákosy et al.2003) - LC = taxon

nepericlitat; NT = taxon potenţial ameninţat; VU = taxon vulnerabil; EN = taxon periclitat.
 120

100

80 Nr specii

Nr
60 indivizi

40

20

0 Nr indivizi
S1
S2 Nr specii
S3
S4

Figura. 60 Diversitea speciilor şi indivizilor pe staţii de colectare.

Se observă că în staţia S1 este o diversitate mai mare de specii urmată de staţia S2 iar în staţiile
S3 şi S4 este o diversitate mai mică de specii. Numărul indivizilor este mai mare tot în staţia S1
fiind urmată de staţia S2 tot cu un număr mare de specii, cele mai puţine specii au fost în staţiile
S3 şi S4.
 Concluzii

Principalele obiective urmărite în vederea elaborării acestei lucrări au fost

realizarea unei liste faunistice, cuprinzând speciile de lepidoptere studiate, statutul
de conservare şi analiza comparativă a celor 4 staţii în care am făcut studiul
lepidopterelor din satul Sântămărie, judeţul Alba.

Lucrarea este structurată în patru capitole: primul capitol cuprinde

prezentarea speciilor de lepidoptere identificate, al doilea capitol cuprinde
amplasarea şi prezentarea generală a localităţii Sântămărie, în al treilea capitol am
prezentat metodele de cercetare, iar în capitolul patru am realizat analiza faunistică

Am investigat 4 staţii din care am colectat 50 de specii de lepidoptere şi un număr

de 280 de indivizi aparţinând familiilor: Hesperidae, Papilionidae, Pieridae,
Lycaenidae, Nymphalidae, Geometridae, Erebidae, Noctuidae, Crambidae.

S-a constatat dominanţa

 BIBLIOGRAFIE

1. Haahtela T., Saarinen K., Ojalainen P., Aarnio H., 2011, Butterflies of Britain and Europe: A
Photographic Guide.
2. Higging G. Lionel, Norman Riley D., 1971, Guide des Papillions, Editura Delachaux.
3. Rákosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003, Catalogul lepidopterelor României, Societatea
lepid. rom., Cluj – Napoca
4. Rákosy L., 2013, Fluturii diurni din România, Editura Mega, ClujNapoca
5.Sârbu, I.,Benedek, A. M., 2012, Ecologie practică,ediţia a 3-a, Editura Universitatea „Lucian
Blaga”, Sibiu.

6. Szekely L., 2008, Fluturii de zi din România, Tipografia Brastar print, Brașov
7.Skolka M., 2002, Entomologie generală, Editura Ovidius University Press, Constanța
8.Simionescu I., 1983, Fauna României, Editura Albatros, București
9.Stănoiu I., Bobârnac B., Copăcescu S., 1979, Fluturii din România, Editura Scrisul
Românesc, Craiova.
10.Tolman T., 2009, Collins Butterfly Guide: The Most Complete Field Guide to the
Butterflies of Britain and Europe.
11.http://www.britishbutterflies.co.uk.
12.http://butterfliesfromromania.blogspot.ro/
13.https://en.wikipedia.org/wiki/Cydalima_perspectalis
14.https://en.wikipedia.org/wiki/Diacrisia_sannio

15. https://en.wikipedia.org/wiki/Ematurga_atomaria

16. https://en.wikipedia.org/wiki/Fauna_Europaea

17.https://en.wikipedia.org/wiki/Large_yellow_underwing
18.www.lepidoptera.ro.

19.https://en.wikipedia.org/wiki/Lythria_purpuraria

20. https://en.wikipedia.org/wiki/Pseudopanthera_macularia
21.http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/Vectorii-Notiuni-generale-desp67.php

22. https://en.wikipedia.org/wiki/Scopula_immorata

23. https://en.wikipedia.org/wiki/Sitochroa_verticalis

24. https://en.wikipedia.org/wiki/Siona_lineata
25.https://en.wikipedia.org/wiki/Spilosoma_lubricipeda#Biology
26.https://en.wikipedia.org/wiki/Tyta

27.www.ukbuttreflies.co.uk.
28. https://pe-harta.ro/alba/
29.www.google.com/maps