Scrisoare de dragoste- Mihail Drumey

Zilele pcloase ale unui noiembrie trziu, artizane ale unui sirag lung de ore de lectur Iervent,
m-au regsit cuIundat atent ntr-o 'Scrisoare de dragoste'. Nu, nu iesit de sub 'penelul meu
ceea ce mi-a strnit un soi de invidie ci de sub cel al lui Mihail Drumey. Este autorul crtii
adolescentei multora dintre noi 'Elevul Dima dintr-a yaptea'(1946), a romanului unei iubiri
zbuciumate 'Invita(ie la vals'(1936) si a altor romane de mare succes interbelic, si nu numai,
precum 'SIantul Prere (1930), sub denumire deIinitiv de 'Cazul Magheru (1970), 'Ioana
dArc'(1937), 'Se revars apele (1961), etc.
Cu acelasi talent scriitoricesc, n 'Scrisoare de dragoste', autorul reia tema tratat n nuvela
'Capcana', iesit de sub tipar n anul 1927, mbogtind-o cu aspecte de tip social. AstIel, acesta
sondeaz nevoia de devenire social realizat prin cstorii din interes, practic des ntlnit de-a
lungul veacurilor, dar nuanteaz puternic si cealalt extrem, si anume: cstoria ca insitutie
Iundamentat pe simtminte pure si dezinteresate.

'Colocviu sentimental dup cum o denumea Florea Firan n 'ProIiluri si structuri literare.
Contributii la o istorie a literaturii romne cu o arhitectur dual de exprimare a ntmplrilor,
romanul ni se descoper prin prisma a dou mrturii ce se anticipeaz, se completeaz ori se
interpun, prin prisma unor introspectii usoare de natur a ne Iace s ntelegem mecanismul
gndirii personajelor.
Prima dintre aceste mrturii este una adresat mai mult siesi, un Iel de voce interioar a
personajului masculin, un Iel de narator si judector totodat a propriei persoane. A doua
mrturie i apartine, Iireste, personajului Ieminin, lund Iorma unor scrisori adresate unei anume
'Fulgusor mic si drag, prieten Ioarte apropiat, care ns nu are mai mult de rolul unui
receptor tcut, al unui mobil de expunere a ntmplrilor si a Iorului interior al acesteia.
Tot la nivel de anticipare nu trebuie omis maniera de structurare a scrierii: 3 prti cu titluri ce
rezum ntreaga actiune ce urmeaz a Ii relevat. Acest concentrare ntr-un singur titlu nu
stirbeste interesul cititorului, ci dimpotriv, l stimuleaz s parcurg slovele ntr-un ritm
accelerat.
Asadar, prima parte se desIsoar sub cupola 'Un biat i o fat se intalnesc, se iubesc i se
iau'. Idilic am putea spune. Nepersonalizarea pe care o ntlnim aici subliniaz parc ideea de
oameni universali supusi unor legi de aceeasi talie.
Acest biat cu care Drumes ne Iace cunostint Dinu Gherghel, cu o conditie social precar n
copilrie, cu talente, spre exemplu aIlm c pe perioada studentiei si-a Iolosit talentul caligraIic
pentru a scrie diplomele absolventilor, reusind s-si realizeze un Iond Iinanciar modest, cu
aspiratii si ambitii mari pentru viitor dorind s se aseze n panteonul marilor scriitori prin ceva
Ir precedent: o istorie a literaturii universale, ntlneste n trenul ce-l ducea pe plaiurile natale,
o domnisoar Irumoas, simpl, ingenu si inteligent. Aceasta este Anda Opris, devenit

rdeanu dup ce a Iost adoptat de directoarea scolii unde nvta. AIlm c la rndu-i a scris o
nuvel inspirat din propria viat. Are un caracter drz, dar asta nu o mpiedic s viseze.
Dialogul nIiripat ntre cei doi n vagon este una dintre cele mai Irumoase pagini ale acestei crti.
De aici porneste ntreaga poveste sentimental. Cobornd mai devreme din tren dect Dinu,
Anda rmne sub anonimat, el boteznd-o Ghiocela alint ce i-l atribuie pe ntregul parcurs al
relatiei. El este pentru ea Ivar, nume ce aduce cu un 'Avar, ca o parantez o tus a
caracterului acestuia. Ambii rmn marcati de ntmplare, ns las n bratele si n Iorta
destinului dac se vor mai vedea sau nu. Si nu mic le este consternarea atunci cnd se
rentlnesc ntmpltor la un cinematograI, acolo unde, n ironia situatiei, ea trebuia s Ii vzut
Iilmul cu ob Geamnu Iostul coleg de apartament al lui Dinu, Ir ca ea s stie ns, iar el
mpreun cu mama lui.
Acest ob, desi personaj episodic, are o important aproape hotrtoare n cursul relatiei dintre
Ghiocela si Ivar. Din vanitate acesta o discrediteaz pe Anda n Iata lui Dinu. Cel din urm, lezat
pe de-o parte de ndrzneala lui Geamnu de a Iace o astIel de declaratie nonsalant si, pe de alta,
de candoarea nseltoare a Ietei, n opinia lui, reIuzat de Ghiocela atunci cnd doreste s o
posede Iizic, gseste calea potrivit n cstorie.
Dup ndelungi tribulatii, cei doi se vd mpreun ca Iamilia Gherghel.
Cea de-a doua parte, al crei titlu '!uteau fi fericiti toat viata, dar el, intalnind o fat cu
avere, se desparte de cea pe care o iubete preIateaz calea sinuoas pe care o iau
evenimentele, evidentiaz tema de Iactur social, aceea a carierismului mai presus de
sentimente si moralitate.
i regsim pe cei doi, n primele instante ale acestei prti, n plenitudinea aIectiv a unui nceput
de csnicii, pentru ca pe msur ce se nainteaz n timp s descoperim o potentare a dorintei
inoculate nc de mic lui Dinu de a se ajunge Iolosind instrumentul cstoriei pe baz mercantil.
Rentlnirea acestuia cu Iostul coleg de scoal Relu Apelevianu i deschide poarta spre
mplinirea acestei ambitii personale. Este angajat la un unchi bogat al lui Relu, a crei Iat
Cora, supranumit si Jebs, ndrgostit n tain de acest nou secretar al tatlui ei serveste drept
tint lui Gherghel.
Pnza nu se complic ns. Culorile sumbre ale unui sIrsit de idil, nu par att de ntunecate prin
optica vertical a Andei. Desi suIer din pricina macerrii unui sistem de valori n care credea,
acesta ncercat suIleteste si de moartea mamei adoptive survenite la scurt timp dup neIastul
eveniment, gseste sprijin tocmai n Relu. Este, de altIel, si momentul oportun pentru a-si
continua studiile la Paris.
Aceast parte are un Iinal cvasiIericit: Anda se mrit cu Relu, nereusind ns a-l mai iubi ca pe
Ivar.
A treia parte sta sub semnul unei veritabile pilde: 'Dragostea clcat in picioare se r:bun, iar
cel ce a clcat greit pierde totul'.

l regsim aici pe Dinu cunoscnd, n sIrsit, ascensiunea pe scara social si proIesional, dar cu
mari reminiscente din csnicia anterioar. Ghiocela i serveste involuntar drept reper, iar marea
lui ambitie de a scrie o istorie a literaturii universale o vede spulberndu-se odat ce timpul i
este din ce n ce mai Iragmentat de datoriile de serviciu.
Ct despre Anda, noul stil de viat alturi de Relu este diIerit si aproape lipsit de sarm, ns stie
s aprecieze apropierea Iranc a acestuia.
O ntmplare deIinitorie, sculptural, este aceea a ntlnirii accidentale a celor dou cupluri n
statiunea italian MonteIiore. Este ca o nou punere n balant, destinul justitiar jucndu-si rolul
magistral.
Ca roman ce trateaz o tem etern ntr-o manier sub raport ideatic clasic, Iinalul este unui
tragic; aidoma Iinalului romanului semnat Anda rdeanu, inspirat din nereusita cstorie.
Personajul Dinu se sinucide, cu luciditatea c un compromis i-a distrus ceea ce nici toti argintii,
nici toate propriettile ori pozitiile sociale cele mai nalte nu pot cumpra, pentru c 'arile
iubiri care ies din matca obinuitului se re:olv numai in moarte. Si cum Jebs stie c nu este
dect un mijloc de parvenire pentru cel pentru care nutrea aIectiune sincer, hotrste a-si
modela singur destinul, punndu-si capt zilelor n linistea sinistr lsat peste apartamentul
celor doi din MonteIiore.
Personal, consider acest roman ca un tratat romantat al iubirii. O pledoarie ntru adeverirea unor
valori pure nca existente ntr-un mediu expandat n degradare moral, n care zeul atotputernic
este banul.
Replicile magistrale ale celor doi, dintre care amintesc doar cteva: 'O fericire care te satisface
pe deplin nici nu e fericire, trebuie s-i dai alt nume.ori '!retul unei femei nu-l afli decat dup
ce o pier:i. ori 'Dragostea n-o poti cumpra cu toate bogtiile pmantului, dar o poti avea cu
un simplu suras.reprezint adevrate axiome ale acestei taine ale vietii.
n loc de concluzie, las un alt citat s vorbeasc de la sine, cci att pe parcursul lecturrii
'Scrisorii de dragoste, ct si dup mult timp dup ce ai sIrsit a o citi, aidoma unui ecou, apare
nestingherit ntrebarea: 'Evolue:i tot in a:ur, printre luceferi, sau ai coborat fos, pe pmant?