Exist diferite legende care au ca origine cafeaua i descoperirea acesteia.

ntr-o poveste se spune c un eic arab exilat de prietenii lui n deert a nvins foamea i a
reuit s supravieuiasc fcndu-i o sup din fructele unui arbust de cafea.
ns cea mai comun poveste, ce dateaz nc din anul 1400, este cea a unui pstor de capre,
pe nume Kaldi din Africa de Est, Ethiopia de astzi.ntr-o noapte acesta a observat c toate
caprele lui se comport foarte ciudat. Dup o mic investigare Kaldi i d seama c animalele
lui au mncat nite boabe dintr-un arbust din apropiere i ca urmare toate caprele, inclusiv
cele btrne au rmas treze i au srit toat noaptea.Fiind curios, pastorul gusta din boabele
acelui arbust i constat c acestea l revigoreaz i-l fac s stea mai mult timp treaz.Cnd un
clugr de la o mnstire din apropiere, pe nume Chadely, trecea prin apropiere, pastorul i
povestete ntmplarea, iar clugrul vrea s vad planta.Kaldi i art un arbust destul de mic,
cu nite frunze de culoare verde nchis i marginea ondulat, care la baza avea nite buchete
mici de flori albe i lng aceste flori nite fructe asemntoare cireelor cu culori variate,
verde, galben, rou i rosu-purpuriu. Acela era un arbust de cafea.Pentru a ncerca efectul
plantei, clugrul toarn nite ap fierbine peste boabe pentru a face o butur. Aceasta a fost
prima ceac de cafea. Impresionat de calitile buturii, de a-l face treaz fr s-i afecteze
capacitatea intelectual, clugrul duce noua descoperire napoi la mnstire cu scopul de a-i
ajuta fraii de rugciune s stea treji n timpul rugciunilor din timpul nopii.
n curnd cafeaua s-a rspndit din mnstire n mnstire i, prin urmare a devenit foarte
popular pentru musulmani, creznd-o a fi un cadou divin adus credincioilor.
Arabii au pzit cu strnicie sute de ani secretul prjitului cafelei. Orice boab de cafea
exportat era fie fiart, fie mcinata. n Europa a fost comercializata prima dat n Anglia,
urmtoarea escal fiind Turcia, unde se spune c ar fi ajuns n mare secret o tulpin din
arborele de cafea. Astzi, n multe ri ale lumii predomina consumul de cafea solubil. n
1930, guvernul Braziliei - cel mai mare productor de cafea pe plan internaional - a abordat
compania elveian "Nestl", cu propunerea de a gsi o soluie pentru pstrarea mai mult timp
a cafelei. Motivul era simplu. Culturile de cafea erau i sunt sensibile la schimbrile de vreme
i la duntori. Cnd condiiile climatice nu erau favorabile, culturile de cafea aveau de
suferit, producia scdea drastic, iar preurile la bursa cafelei creteau spectaculos. Pentru a
nu-i pierde calitile, cafeaua trebuia preparat n trei luni de la recoltare. n micul orel
elveian Orbe, Max Morgenthaler i echipa sa de cercettori au gsit o soluie s produc n
1937, cafea solubil.
n 2005, Brazilia era productorul cel mai mare cu 2,179 mil. To. boabe de cafea verde, ce
reprezint ca. 28,2 % din producia mondial, care n 2005 a nsumat 7,72 Mil. To. O treime
din producia brazilian a fost consumat n America de Sud.

Acordul Internaional cu privire la Cafea 2007

Cel de-al 7-lea Acord Internaional cu privire la Cafea (Internaional Coffee Agreement
ICA) a
fost semnat de membrii Organizaiei Internaionale a Cafelei (ICO) n 2007. La momentul
ratificrii, acordul nlocuiete acordul precedent, aplicat din 2001. Procesul de ratificare a fost
unul ndelungat, ICA 2001 a fost extins pn n septembrie 2009. Unul din minusurile

nregistrate la acest capitol, a fost decizia Japoniei de a nu fi parte la acest acord. Spre
deosebire de acordurile precedente, ICA 2007 nu confer ICO puterea de a stabili cote.
Accentul se pune pe promovare i dezvoltarea pieei, colectarea datelor statistice, finanarea
proiectelor specifice pentru asistent tehnic, crearea i managementul unor grupuri i
comitete speciale. Principalele caracteristici ale ICA 2007 sunt: referine specifice la
sustenabilitate n obiectivul general prin formularea expansiunea sustenabil a sectorului
cafelei ntr-un cadru de pia; nfiinarea a 4 noi organisme, ntre care, cel mai important ar fi
forumul consultativ pentru finanarea sectorului cafelei; obligaii mai stricte pentru membrii
n ceea ce privete raportarea informaiilor statistice.
Programul de mbuntire a Calitii Cafelei, prevzut iniial ca mecanism obligatoriu de
mbuntire a calitii cafelei, comercializate pe plan internaional, a fost introdus n
octombrie 2002 i revizuit substanial n 2004. n prezent, programul este facultativ care
ncurajeaz exportatorii de cafea s ndeplineasc anumite standarde de calitate.
Pe lng expansiunea sortimentelor de cafea ecologic, echitabil sau a vnzrilor de
cafea
certificat Rainforest Alliance & Utz, n ultimii ani, s-a constatat stabilirea unor standarde
proprii de sustenabilitate, mai nti, de ctre Starbucks CAFE Practices i, ulterior, de ctre
Nespresso Sustenable Quality Programme. Acesta din urm a evaluat practicile
productorilor, iar ncepnd cu mai 2009, programul urmrete s reuneasc toate fermele
participante (aproximativ 25.000), care doresc s obin certificare sub logo-ul Rainforest
Alliance.
Un alt eveniment important a fost marcat de crearea, n 2009, a unui secretariat i a mai
multor birouri regionale ale Asociaiei 4C (Common Code for the Coffee Community).
Asociaia este structurat n jurul a 4 camere (productori, comer i industrie, societatea
civil) i manageriaz un cod de conduit al industriei, bazat pe 28 de principii i 10 practici
neacceptate. Din iunie 2009, 4C a verificat 48 de uniti din 16 ri i alte 25 de uniti
conexe. O unitate este constituit din grupuri de productori, cooperative sau exportatori.
Producia total a acestor uniti se ridic la 8,8 mil. saci. 4C a convenit cu Rainforest
Alliance ca o certificare R s echivaleze cu respectarea codului de conduit 4C.

Consumul de cafea in Romania

Consumul de cafea din Romnia este aproape de cinci ori mai mic dect media europeana,
arata un studiu realizat institutul de cercetare a pieei, GFK. Potrivit studiului, in Romnia, un
roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg
de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scdere cu 3% a consumului de
cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de
reprezentanii Asociaiei Romane a Cafelei sunt preul mare al acestui produs, prohibitiv
pentru mare parte din consumatorii romani. Asociaia Romana a Cafelei considera ca una
dintre cauzele care au generat o scdere a pieei cafelei boabe si mcinate cu 3% conform
studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purttor de
accize, ceea ce atrage dup sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila
consumatorilor romani
Piaa cafelei din Romnia nregistreaz un consum de trei ori mai mic dect in alte tari din

Europa. Cauza principala o reprezint nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate
din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prjita si 5000
euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regsesc in preul final al pachetului de cafea in
proporie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.
Asociaia Romana a Cafelei reunete cei mai importani productori: Elite Romnia, Kraft
Foods Romnia, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods, care mpreun dein
aproximativ 90% din piaa locala oficiala a cafelei de marca. Asociaia militeaz, inca de anul
trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat creterea pieei cu mai
mult de 50% in urmtorii patru ani.
Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romnia, Bulgaria si Letonia percep
accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului nconjurtor sau
socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romnia are cele mai mari taxe la cafea,
desi are unul dintre cele mai sczute PIB/locuitor.
Dup scderea nregistrat in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul
de cafea boabe si mcinat nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o uoar
cretere fata de aceeai perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK
Romnia, Institut de Cercetare de Pia). Aceasta redresare se datoreaz cafelei ambalate.