Piramida alimentelor

Alimentele reprezintă un factor esenţial al stării de sănătate sau de boală, iar de calitatea
acestora depinde direct calitatea vieţii noastre .
Între organism si mediu există un schimb continuu de materie, energie si informație, schimb care
se află la baza desfășurării tuturor proceselor biologice.
Factorii de mediu esențiali implicați în aceste procese sunt : aerul, apa si alimentele.
Cercetătorul francez Jean Trémolières (1958) considera că alimentul trebuie privit sub trei
aspecte: ca hrană, ca stimulent al tonusului emotiv şi ca semnificaţie simbolică pe care individul
o conferă acestuia. Alimentul este astfel un simbol perceput de invidid în mod afectiv, iar
alimentaţia un act psiho-social, întrucât nu poate fi înţeleasă doar ca satisfacere a unor nevoi
nutritive.
 Alimentele reprezintă sursa de energie a organismului , energie necesară în tot ceea ce
faceți : sport , cântați la un instrument muzical dar și când dormiți . Această energie ajută
la : menținerea temperaturii corpului , susținerea ritmului cardiac și la memorarea
noțiunilor învățate la școală .
 Alimentele furnizează substanțe nutritive .
Există șase categorii de substanțe nutritive necesare pentru menținerea stării de sănătate :
 Carbohidrați
 Grăsimi
 Proteine
 Vitamine
 Minerale
 Apă
Piramida alimentelor sănătoase a fost stabilita de către cercetătorii de la Universitatea
Harvard. Potrivit acesteia, sunt valabile următoarele:
 Baza piramidei este reprezentată de exercițiile fizice și menținerea greutății sub control.
Să fii sănătos nu înseamnă neapărat să ai o greutate redusă, ci mai ales că aceasta să nu
aibă mari variații de la un an la altul;
 Următoarea treaptă se referă la alimente care conțin cereale integrale și uleiuri vegetale:
ulei de măsline, de rapița, de soia, de floarea-soarelui;
 Palierul următor constă în legume (doua porții pe zi) și fructe (2-3 porții pe zi);
 Următorul etaj al piramidei alimentare include nuci și leguminoase, de 1-3 ori pe zi;
  Treapta următoare constă în pește, carne slabă de pasăre de curte, ouă de 0-2 ori pe zi;
 Etajul următor din piramidă este reprezentat de lactate, care ar trebui să fie consumate de
1-2 ori pe zi;
 În vârful piramidei se află alimentele care ar trebui să fie consumate cât mai puțin: carnea
roșie, untul, pâinea albă, orezul alb, pastele din faina albă, băuturile carbogazoase,
dulciurile

Macronutrienții pe care trebuie să îi includem în alimentație

Macronutrientii reprezintă trei categorii de substanțe nutritive de bază: grăsimile, carbohidrații și
proteinele, la care se adaugă consumul de apă.
GRĂSIMI (LIPIDE)
În funcție de structura lor, grăsimile se clasifică în:
 Acizi grași saturați – se găsesc mai ales în produse animale precum carnea grasă, untul,
brânza, alimentele procesate;
 Acizi grași mononesaturați – sunt prezenți în măsline, arahide, avocado, nuci;
 Acizi grași polinesaturați – sunt cei mai sănătoși și includ acizii Omega 3 și Omega 6,
care nu sunt produși de organism și trebuie luați din alimentație. Se găsesc în pește, nuci
și semințe.
 Acizii grași sunt esențiali pentru organism și au mai multe roluri:
  Rol energetic – oxidarea unui gram de grăsimi eliberează 9 kcal;
 Rol de substanță de rezervă – prin țesutul adipos;
 Rol structural, că parte a membranei celulare;
 Rol de transportor pentru vitaminele liposolubile – A, D, E și K;
 Rol în transmiterea semnalului nervos;
 Rol în contracția musculară;
 Rol de protecție mecanică pentru organe.
CARBOHIDRAȚI (GLUCIDE SAU HIDRAȚI DE CARBON)
Indiferent de forma lor, după ingerare, carbohidrații sunt metabolizați și transformați în glucoză.
În funcție de mărimea lor, exista trei tipuri de carbohidrați:
 Monoglucide – numite și zaharuri simple, includ glucoza și fructoza;
 Oligoglucide – conțin 2-9 resturi de monoglucide, cea mai cunoscută fiind zaharoza,
formată din glucoză și fructoză;
 Poliglucidele – conțin mai mult de zece resturi de monoglucide și poartă numele de
zaharuri complexe. În această categorie intră fibrele alimentare și alimentele cu amidon
(de exemplu, cartoful).
Glucidele au numeroase roluri în organism, printre care:
 Rol energetic – fiecare gram de glucid oxidat eliberează 4 kcal;
 Rol structural;
 Reprezintă substanță de rezervă – la oameni, sunt depozitate sub forma de glicogen în
ficat și în mușchi;
 Rol protector față de proteine – dacă există rezerve mici de carbohidrați, proteinele sunt
transformate în glucide, pentru a putea oferi energie.
 Glucidele sunt prezente în majoritatea produselor vegetale, inclusiv cereale, legume și fructe. La
acestea, se adaugă lactoza.
PROTEINELE
Proteinele sunt formate din lanțuri de aminoacizi, fiind prezente în toate celulele corpului.
Reprezintă o sursă de azot pentru organism; aceasta substanță este folosită pentru sinteza
proteinelor proprii din organism și a moleculelor de azot esențiale vieții. În funcție de valoarea
lor biologică, proteinele se clasifica în:
  Proteine de origine animală – peștele, carnea, ouăle, lactatele. Sunt considerate proteine
complete, deoarece furnizează toți aminoacizii esențiali;
 Proteine de origine vegetală – nuci, semințe, cereale, legume. Au valoare biologică mai
scăzută, deoarece conțin aminoacizi esențiali în cantități reduse, singura excepție fiind
soia.
Proteinele au mai multe roluri în organism:
 Rol în producția de anticorpi;
 Susțin producția de enzime care stimulează absorbția, digestia, coagularea sângelui și
contracțiile musculare;
 Rol structural în formarea proteinelor din țesutul muscular și din cel conjunctiv
(colagenul, elastina și keratina), implicate în dezvoltarea părului, unghiilor și pielii;
 Rol în transportul hemoglobinei și al albuminei;
 Contribuie la formarea hormonilor peptidici – reprezentați de insulina, hormonul de
creștere HGH, și de cei tiroidieni. 
CONSUMUL DE APĂ
Apa este esențială sănătății. Mai mult, este implicată în fiecare reacție și proces metabolic din
organism și reprezintă un element important al unei alimentații sănătoase. Consumul a minimum
doi litri de apă pe zi ajută la buna funcționare a organelor și a țesuturilor, contribuie la digestie și
la transportul nutrienților și ajută la eliminarea substanțelor toxice. 
Prezența unei stari de nutritie optime asigura cresterea si dezvoltarea organismului,
mentine starea de sanatate, permite desfasurarea activitatii zilnice si participa la protectia
organismului fata de diverse agresiuni sau boli. In determinarea statusului nutrițtional, un rol
aparte il detine balanta energetica a organismului, ce sta la baza stabilitatii ponderale si a
echilibrului mediului intern. Aportul energetic (realizat de alimentele consumate) trebuie sa fie in
echilibru cu cheltuielile energetice pentru mentinerea functiilor organismului, termoreglare si
activitate fizica.
“Atunci când alegeți între două alimente cu aceeași cantitate de calorii, trebuie să țineți
cont că alegerea unui aliment poate oferi organismului proteine, fibre, grăsimi sănătoase,
vitamine și minerale de care avem nevoie în fiecare zi, în timp ce o altă alegere poate
oferi calorii goale din zahăr și grăsimi fără nutrienți semnificativi ”, spune Kent Bradley,
menționând că sănătatea este holistică, iar alimentația echilibrată este doar o parte a
ecuației pentru o viață sănătoasă și fericită.