Lipide

GRUPA NKVD
ELEVII:
Enache Gabriel-Cosmin
Munteanu Marian Madalin
Cornea Adrian
Balan Iulian

Clasificare :
lipide simple gliceride sau grasimi,
ceride(din ceruri vegetale), etolide (din
conifere), steride (din organisme vegetale
cu rol biochimic si fiziologic)
lipide complexe lipoproteide ( din tesuturi
si organe animale), glicerofosfolipide,
serinfostatide ( lecitina, cefaline)

1.Sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi, in

natura predomina
trigliceridele mixte
2. Substante chimice ce insotesc grasimile:
eteri, glicozide, hidrocarburi (terpene),
vitamine (A, D, E, K), liposolubile din unt,
smantana, ulei de ficat de animale marine,
ou, grasime din carne si peste cu rol in
dezvoltarea
organismului
si
aparare
impotriva infectiilor.

Regnul vegetal:
Sintetizarea grasimilor de catre plante, in procesul de stocare a energiei, se produce
intr-un proces lung,din dioxid de carbon si apa; in prima faza se sintetizeaza
glucidele, apoi printr-un proces de deshidratare hidrogenare, si oxidare la unul
din capetele lantului se obtin acizi grasi saturati, cu un multiplu de 6 atomi de
carbon, iar prin degradarea zaharului acizi grasi nesaturati si glicerina. Apoi din
acizi grasi formati si glicerina, prin esterificare se obtin grasimile.

In plante grasimile sunt concentrate in seminte si fructe avand rol de substanta de

rezerva, utilizata in timpul dezvoltarii ca sursa de energie; acumulari de grasimi
se produc si in tulpinile unor copaci. Semintele oleaginoase au continut mare de
grasimi:
floarea soarelui 45-5%
graul 1,8% mazarea 1,8%

nuca de cocos 65%

orezul 1,8%

semintele de ricin 60-65%

Sintetizarea grasimilor proprii in regnul animal se face fie

prin utilizarea grasimilor aduse odata cu hrana, fie prin alte
transfomari chimice ale altor componente ale animalelor
(glucide, proteiene) in asa numitul ciclu Krebs.
Cea mai mare parte din grasimea animala se gaseste sub
forma de tesuturi adipoase pe membranele peritoneale care
sustin stomacul si intestinele si grasimea depusa la suprafata
organelor interne (seul de la rinichi, osanza).
Aceasta grasime de depozit constituie principala sursa de lipide
pentru organism functionand si ca termoregulator. Cand hrana
are putina grasime, in corp se va forma grasime depozitata prin
sinteza din glucide si proteine, bogata in acizi grasi saturati si
mononesaturati, singurii care pot fi sintetizati de organism.

Plante oleaginoase: floarea soarelui (45-55%), rapita,

inul, soia, ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (2035%), germenii de porumb, nuca de cocos (34-38%),
semintele de susan (48-56%), de bumbac (17-23%) si
mac (40-50%), migdalele, cacao, fructul fagului,
samburii de struguri (10-18%), semintele, fructele,
tuberculii, samburii; germenii diferitelor plante contin
intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi ,care in
majoritate sunt lichide, numite uleiuri.
Fac exceptie, grasimile din nuca de cocos si din
boabele de cacao care, la temperatura normala sunt
consistente.

Animalele terestre si acvatice: grasimile animalelor

terestre prezinta o varietate foarte mare atat in ceea ce

priveste starea fizica (solide, semi-solide sau lichide),
mirosul, aspectul, cat si in privinta continutului in acizi
grasi. Principalii acizi sunt oleic si palmitic.
Grasimile se gasesc in: seul de bovine, seul de oaie,
grasimea de porc (untura), seul de bivol, uleiul de oase,
uleiul de galbenus de ou. Grasimile animalelor acvatice
cunoscute sub denumirea de untura de peste sunt lichide
la temperatura obisnuita, colorate in galben deschis pana
la brun si contin acid palmitic si palmitoleic.
Exemple: ulei de balena, de foca, de delfin, de ficat de
morun, rechin si uleiuri de peste precum sardele, heringi.

Viata

oricarui organism se mentine prin permanenta

realizare a proceselor de asimilatie si dezasimilatie,
formate dintr-o multitudine de fenomene, foarte fine si
foarte complexe, ce se
produc fara incetare in
initimitatea organismului. Fiecare din miliardele de
celule ale organismului traieste atat timp cat este
capabila sa asimileze si dezasimileze cu o intensitate mai
mare sau mai mica. Procesel de asimilare sau de
dezasimilare, oriunde se desfasoara intr-un organ, tesut
sau celula sunt, in esenta, procese care au scop principal
eliberarea de energie folosita pentru buna desfasurare a
sistemelor fizico-chimice ale asimilarii si dezasimilarii,
pentru constructia de noi elemente vii in procesele de
crestere sau de inlocuire a celulelor si tesuturilor moarte.
Intregul ansamblu al reactiilor poarta numele de procese
metabolice,
anabolism (asimilare) si catabolism
(dezasimilare).

Energia necesara vietii poate fi:

a. energia consumata pentru mentinerea activitatii
in repaus total fara o alta risipa de energie,
consumul fiind realizat de miscarea respiratorie,
bataile inimii, functionarea la minim a tubului
digestiv si a glandelor, mentinerea tonusului
muscular si a temperaturii, reprezentand
metabolismul bazal (5-15%).
b. energia folosita pentru activitatea cotidiana
minima: statul in picioare, imbracatul, mersul.
c. energia folosita pentru efectuarea unui efort
fizic in procesul muncii. Este influentata de tipul
muncii, sex si varsta.

Nu trebuie sa mancam insa orice fel de lipide

deoarece exista o ramura rea si una buna.
Ramura rea o formeaza lipidele de origine animala: untul, smantana si
laptele, branzeturile, carnea grasa, mezelurile, pestele gras, untura.
Nocivitatea lor este data de prezenta acizilor grasi saturati, dusmani
invizibili dar periculosi pentru sanatate, actionand negativ asupra
peretilor vaselor de sange astupandu-le. Consumarea in exces provoaca
maladii cardiovasculare, tromboze, ateroame. Se recomanda ca grasimile
de origine animala sa nu reprezinte mai mult 1/3 din lipidele la care avem
dreptul in fiecare zi.
Ramura buna contine lipide de origine vegetala care se gasesc in: uleiuri
(floarea soarelui, germene de porumb, seminte oleagionase), fructe
oleaginoase (arahide, nuci, masline, migdale), margarine. Aceste lipide
sunt bogate in acizi grasi nesaturati si
acizi grasi esentiali. Acestia
actioneaza in organism in sensul dezvoltarii si securitatii diferitelor
celule. Sunt indispensabili pentru integritatea creierului, a sistemului
nervos, pielii, muschilor fara a avea tendinta de a se "lipi" de vasele de
sange. Din contra favorizeaza scaderea continutului de colesterol din
sange
contribuind la prevenirea bolilor cardiovasculare. Cel mai
important component este acidul linoleic care se gaseste in floarea
soarelui, porumb, soia.

Exigentele alimentare ale omului

sunt exprimate sub forma a trei
legi:
1. Ratia zilnica de alimente trebuie sa dea organismului o
anumita cantitate de energie necesara bunei functionari
(consum minim din fiecare categorie de substante
energetice)
2. Ratia zilnica trebuie sa dea organsmului toate principiile
nutritive ne-energetice indispensabile vietii (vitamine,
saruri minerale, celuloza, apa); ele asigura functionarea
normala a organelor si regleaza jocul reactiilor vitale
3. Principiile nutritive indispensabile vietii trebuie sa existe
in ratia zilnica in proportii convenabile; organismul stie
sa echilibreze diferitele principii hranitoare, eliminand
surplusurile
dar pentru a evita oboseala inutila a
organismului printr-un efort prelungit si exagerat trebuie
sa-i dam o alimentatie cat mai echilibrata

Atat grasimile animale cat si cele vegetale contin o serie

de substante de compozitie chimica diferita(fosfatide,

hidrocarburi, vitamine, steroli) care s-au format odata cu
grasimile si au fost extrase impreuna. Fiecare are un rol
mai mult sau mai putin important in planta sau animal si
fiecare are o influenta mai mare sau mai mica in procesul
de hranire a omului. Dintre ele colesterolul a capatat o
importanta deosebita de cand s-a banuit rolul sau nefast
intr-o boala a vaselor, ateroscleroza, ce poate conduce la
infarctul
miocardic.
Ateroscleroza
reprezinta
o
acumularea anormal de ridicata a colesterolului si
lipidelor, in celulele venite sa repare o zona lezata a
peretelui intern al unui vas. Aceste celule formeaza placa
de aterom care se calcifica, intarind peretele si micsorand
treptat diametrul vasului in acel loc. Prin aceasta se
diminueaza sau chiar se opreste debitul sanguin

Organismul
El are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi

grasi saturati cat si nesaturati, in anumite proportii. Deci in

alimentatia
echilibrata , rationala a omului, este necesara
prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor vegetale in
anumite proportii. Fata
de consumul de alimente bogate
in colesterol oameni trebuie sa pastreze o anumita prudenta(
oua, ficat, creier, rinichi, unt, carne grasa).

In

alimentatia rationala terbuie sa se aiba in vedere si

modul in care sunt preparate grasimile si mancarurle cu
grasimi.Datorita starii de emulsie, grasimea din ou are o
buna digestibilitate, fiind un puternic excitant al motilitatii
colecistului consumata de bolnavi de colecistopatii
de
tip aton, dar modificata prin fierbere si prajire. Untul este nu
numai o materie grasa dar in stare proaspata un vector de
vitamine A, B1, B2, PP, D, E. Prin topire isi pierde starea de
emulsie si devine greu
digestibil.

Laptele este practic un aliment complet, lipsindu-i numai fierul.

Proteinele din lapte aduc aminoacizii necesari cresterii,
lipidele sunt suficiente si contin vitaminele A si D, calciul este
abundent. Din punct de vedere al digestibilitatii este indiferent
daca se consuma cald sau rece. Trebuie absorbit in doze mici,
baut incet. Se spune ca laptele nu se bea ci se mananca.Dupa
ce se consuma lapte se clateste gura. Caci in stomac, cazeina
din lapte coaguleaza facand corp comun cu alte alimente
impiedicand atacul sucului gastric.
Uleiul de masline este cel mai porivit nevoilor noastre. " Singur
uleiul de masline are privilegiul de a avea o compozitie chimica
a substantei grase asemanatoare ca doua picaturi de apa ,
grasimii laptelui matern si trioleinei din tesuturile umaneprof Tallarico sau Aliment minunat si remediu naturalDextreit. Este indicat in bolile de ficat, in insuficienta hepatica,
litiaza bilara, constipatie. Nu oboseste
nici ficatul, nici
pancreasul, in digestie si in asimilatie.
Uleiul de floarea soarelui are o eficacitate extrem de pretioasa
in reechilibrarea colesterolului, exercitand o actiune de drenare
a acestuia in tesuturi si pe tunica interna a arterelor.

Prin prajire grasimile isi pierd in totalitate vitaminele

liposolubile si acizii grasi esentiali. Pentru micsorarea
riscului se recomanda ca temperatura de prelucrare sa nu
depaseasca 180 grade si sa se evite incalzirea prelungita sau
repetata a aceleasi grasimi.
O metoda buna este fierberea alimenteloor prin inabusire in
ulei si putina apa, intr-un vas perfect acoperit.
Unele grasimi pot fi folosite in tabacarie (uleiuri de animale
acvatice- de foca si morun) avand grad mare de autooxidare.
In industria textile se folosesc pentru uleierea fibrelor in
vederea filarii, sau in finisarea textila ca sapunuri, uleiuri
sulfatate, emulgatori la prepararea matasii naturale.
In industria cauciucului sunt folosite la plastifierea
cauciucului natural sau sintetic in vederea usurarii
prelucrarii lui, maririi plasticitatii.
Uleiurile sicative ( de in , tung) se utilizeaza datorita
proprietatilor peliculogene la prepararea unor vopsele, uleiul
de mac la vopsele pentru picturi
Se regaseste in extractia titeiului ca fluide de foraj in vederea
lubrifierii sapelor ( in, ricin, acizi grasi, sapunuri de sodiu).
Grasimile din derma au rol de rezerva de hrana si de
protectie a organismului

BIBLIOGRAFIE
www.referate.ro
www.referate biologie.ro
www.wikipedia.org
http://www.dietetik.ro
http://www.bioterapi.ro/compusi_bio
http://www.pravaliata.ro
http://slabire.alb.ro/cura/nutritie/proteine-glucidelipide-fibre.php