ROLUL BIOLOGIC AL LIPIDELOR

COMPLEXE

impreuna cu alte lipide se fixeaza la exteriorul celulelor modificandu-si permeabilitatea

lor & a celulelor pe care s-au fixat rezultand astfel o mai buna circulatie a diferitelor
substante dintre celule.

intervin in hemoliza & coagularea sangelui

acizii grasi ai laptelui matern se formeaza din fosfatide

servesc ca sursa de energie in travaliu

participa la transportul unor produsi metabolici

3.5. Lipide complexe

3.5.1. Fosfatide (fosfolipide)
Sunt lipide complexe formate dintr-un alcool, o baz azotat si acizi grasi superiori.
Alcoolii din constituia fosfatidelor sunt de obicei glicerina, inozitolul, aminoalcoolul,
sfingozina sau dihidrosfingozina. Ca baze azotate particip colamina si colina, uneori
aminoacidul serina. Fosfatidele se clasific n glicerofosfolipide, inozitolfosfolipide si
sfingolipide.
Glicerofosfolipidele sunt lipide complexe ce conin n molecul glicerin esterificat
cu acizi grasi si cu acid fosforic. Restul de acid fosforic este esterificat uneori cu un

aminoalcool, aminoacid sau inozitol. Sunt lipide de structur intrnd n compoziia

membranelor plasmatice, alturi de proteine si glicolipide.
n funcie de natura celui de-al doilea alcool, glicerofosfolipidele se clasific n:
lecitine conin colin,
cefaline conin colamin,
seringlicerofosfolipide conin serin,
inozitolglicerofosfolipide conin inozitol.
Cele mai rspndite sunt lecitinele si cefalinele. n seminele de soia se gsesc n
concentraie de 0,8%. Acizii grasi ntlnii mai frecvent n structura lor sunt acidul stearic,
acidul palmitic si acidul oleic (acidul gras nesaturat se afl de obicei n poziia ). Aceast
structur confer glicerofosfolipidelor att un caracter amfoter (sunt amfioni), ct si caracter
amfipatic. Caracetrul amfipatic este determinat de prezena unei componente hidrofobe,
liposolubil (catenele celor doi acizi grasi) si a unei componente hidrofile, solubile n ap
(fosforil-colina, fosforil-colamina sau fosforil-serina).

Datorit acestor dou componente, moleculele se pot orienta diferit n structurile

celulare, formeaz straturi duble de fosfolipide n care sunt incluse proteine, steroli si
glicolipide. Fosfolipidele sunt orientate cu gruprile hidrofile spre exterior si cu acizii grasi,
hidrofobi, spre mijlocul acestui bistrat. Printre moleculele de fosfolipide se gsesc molecule
de glucide, steroli si proteine integrate parial sau total, cu rol de enzime, proteine receptoare
si proteine transportoare, conform ipotezei mozaicului fluid a lui Singer si Nicholson (1972).

Datorit acestei structuri, membranele plasmatice sunt semipermeabile, permit trecerea

apei prin osmoz, iar a substanelor dizolvate prin proteine transportoare. Proteinele din
structura membranelor sunt n acelasi timp biochimic si biologic active. Ele pot fi enzime sau
complexe enzimatice specifice (ex. pentru sinteza celulozei n plasmalem), pot fi receptori
pentru mesageri chimic de lumin, presiune sau ecitaii mecanice, pot fi proteine transportoare
de tipul canalelor sau pompelor de ioni. Astfel, membranele si ndeplinesc rolul specific de
compartimentare celular, transportul diferitelor substane n si din celule, precum si ntre
citoplasm si organitele celulare.
Fosfolipidele sunt scindate la nivel celular de fosfolipaze.
3.5.2. Sfingolipide
Sunt lipide complexe ce conin n molecula lor n locul glicerolului substane cu
caracter de aminoalcooli: sfingozina, dihidrosfingozina sau fitosfingozina: CH3-CH2- CH2(CH2)11-(CHOH)2-CH(NH2)-CH2OH.
n sfingolipidele vegetale s-au identifiact acidul cerebronic (-hidroxi-lignoceric) si
acid lignoceric n proporie de 65% (la porumb) din totalul acizilor grasi. n sfingolipidele
seminelor din soia, 95% din acizii grasi sunt acizii palmitic si stearic, restul fiind acid
cerebronic (5%).
3.5.3. Glicolipide
Sunt lipide complexe n compoziia crora se afl un coninut mare de glucide,
ndeosebi galactoz.Cele mai importante glicolipide vegetale sunt monogalactozildigliceridele
si digalactozildigliceridele. Acidul gras care esterific gruprile OH ale glicerolului este de
obicei acidul linolenic. Ambele glicolipide au fost gsite n fina de gru, n uleiul de crupe de
ovz verde, n trifoi si n ierburile de furaj.
3.5.4. Sulfatide
Conin sulf sub form SO3H legat n cele mai multe cazuri la atomul de C6 al unei
oze (glucoz sau galactoz). Se gsesc de obicei n frunze sub form de glicosulfolipide.
Printre sulfatidele care au fost izolate din multe plante se numr glicosulfolipidele cu
legtur glicozidic: 6 sulfo-6 deoxi--D galactopiranozil 1,1diglicerid si 6 sulfo-6 deoxi-D glucopiranozil 1,1diglicerid. n aceste lipide glicerolul este esterificat cu un acid gras
din seria C18.