Principalele grupe de nutritie si alimente

1. Macronutrientii - Sunt reprezentati prin substantele nutritive de baza :

- Proteine
- Lipide
- Glucide

Acestea furnizeaza kilocaloriile necesare organismului avand roluri structurale,

energetice si functionale importante.

PROTEINELE ( protidele, substantele albuminoide ) Substanțe organice

alcătuite din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf etc., care intră în componența
protoplasmei celulelor animale și vegetale, îndeplinind în organism funcții
variate fundamentale.

Indeplinesc urmatoarele functii :

- Intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor

indeplinind un rol plastic ;
- Intra in compozitia enzimelor digestive ;
- Intra in structura hormonilor ( hormonii tiroidieni, si paratiroidieni
- Au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea, in diferite
sectoare din organism;
- Formeaza sisteme tampon in plasma, cu rol in mentinerea echilibrului
acido-bazic;
- Formeaza anticorpii care au rol important in apararea antiinfectioasa
( acestia sunt structurati pe imunoglobulinele plasmatice, Ig G si Ig M )
- Au rol energetic, 1 gr de protein consummate furnizeaza 4.1 kcal.

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi, numiti si pietrele de constructive ale

organismului. Dintre cei 30 aminoacizi cunoscuti , 8 sunt numiti aminoacizi
esentiali, pentru ca nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi obligatoriu
din afara ( se gasesc in : lapte , carne, oua, branzeturi ). Ceilalti au fost
denumiti neesentiali, intrucat organismul ii poate sintetiza din alte substante.
Surse alimentare de proteine:

- Proteine de clasa I ( complete ) au in structural or aminoacizi esentiali

in proportii optime. Acestea mentin echilibrul proteic, asigura dezvoltarea
organismului tanar si echilibrul enzymatic si hormonal. Se gasesc in
proteinele din lapte, carne , oua si branzeturi.
- Proteine de clasa a II-a (partial complete ), sunt cele din unele
leguminoase uscate ( fasole, linte, bob ) si cereal ( grau, orez, ovaz, etc )
Mentin echilibrul proteic, dar pentru crestere sunt necesare cantitati duble
fata de clasa precedena.
- Proteine de clasa a III-a ( incomplete ) sunt lipsite de unul sau mai
multi aminoacizi esentiali. Valoarea lor biologica e foarte scazuta. Din
aceasta clasa fac parte : gelatin din oase, tendoanele, cartilajele, etc.Nu
mentin echilibrul proteic si nu asigura cresterea organismelor tinere.

Necesarul de proteine pe kilocorp si pe zi este cu atat mai mare cu cat

varsta este mai mica . Astfel : sugarul de o luna, alimentat artificial, necesita 3
gr protein/kgc/24 h; copilul mic 2 gr/kgc/24 h; adultul 1.5 gr/kgc/24 h.

Forme medicamentoase de administrare a proteinelor

In unele situatii patologice ( interventii operatorii pe tubul digestive, arsuri

bucale sau esofagiene, coma prelungita, stari de denutritie grava ) aportul oral
de proteine nu poate fi asigurat sau este insufficient. Se utilizeaza atunci
produse perfuzabile intravenos:

- Solutii de albumina umana 5%, 10%, 20% si 25%;

- Solutii de aminoacizi perfuzabile i.v. (Aminoven, Aminoplasmal, etc).
LIPIDELE (grasimile) reprezinta o sursa importanta de energie pentru
organism. Un gram de grasime ars produce 9.3 calorii. Reprezinta constituentul
preponderant al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). Din
punct de vedereal originii pot fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii
grasi care intra in constitutia lor. Acestia sunt saturati in grasimile animale si
nesaturati in cele vegetale.

Este cunoscut ca grasimile vegetale care contin acizi grasi nesaturati ( uleiuri de
floarea soarelui, de soia, de porumb ) consumate crude , adaugate la mancare au
un rol antiaterosclerotic, scazand colesterolul din sange. Grasimile animale
( carnea grasa, unul, untura, ouale, etc ) contin in schimb acizi grasi saturati care
duc la depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la ateroscleroza.

Indeplinesc urmatoarele functii:

- Rol plasmatic, intrand in compozitia tesutului adipos;

- Rol de protectie impotriva frigului : stratul de tesut adipos subcutanat
actioneaza pentru pastrarea caldurii corporale;
- Rol energetic care consta in furnizarea a 9.2 kcal pentru fiecare gram de
lipide consumat.

Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt:

- Untul si margarina
- Smantana
- Slanina
- Untura
- Seul topit
- Uleiurile vegetale
- Carnea grasa
- Laptele
- Branzeturile grase
- Nuci
- Alune

Forme medicamentoase de administrare a lipidelor se stie ca

substantele uleioase nu trebuie administrate intravenos, putand determina o
embolie mortala. S-au produs insa, pe cale industriala, emulsii fine de lipide
perfuzabile i.v.
Singurele forme de grasimi admise pe cale endovenoasa: Lipofundin,
Intralipid, Salvilipid 20 (flacoane).

GLUCIDELE (hidratii de carbon) sunt substante organice formate din carbon,

hidrogen si oxigen. Majoritatea au gustul dulce. Se gasesc sub forma de
monozaharide, dizaharide si polizaharide.
Monozaharidele sunt cele mai simple ca structura. Dintre acestea, in nutritive
sunt importante glucoza, fructoza si galactoza.
Dizaharidele sunt alcatuite din cate doua molecule de monozaharide:
- Zaharoza ( zaharul, sucroza )
- Lactoza ( zaharul din lapte )
- Maltoza ( alcatuita din doua molecule de glucoza )
- Lactuloza ( dizaharid artificial, utilizat ca medicament )

Oligozaharidele sunt alcatuite din 3-12 molecule de monozaharide. In aceasta

categorie intra compozitia unor fibre vegetale nedigerabile care favorizeaza
dezvoltarea florei bacteriene saprofite intestinale cu efect benefic asupra
digestiei (bacterii numite probiotice : bacilul bifidus si bacilul lactic ).
Polizaharidele
- Amidonul present in cereale, cartofi si alte legume , cu un rol important
in alimentatie.
- Glicogenul exista in cantitati mari in ficat si in tesutul muscular.

FIBRELE VEGETALE
- Celuloza
- Hemicelulozele
- Pectinele
- Gumele si mucilagiile
- Lignina
Rolul si functiile glucidelor in organism

- Cel mai important este rolul energetic : 1 gr de glucide ingerate

furnizeaza 4.1 kcal. Iar la totalul consumului energetic al organismului,
glucidele contribuie cu peste 50%, cu mult mai mult decat lipidele si
proteinele;
- Au rol plastic –structural, sub forma de glycogen. Acesta se gaseste in
cantitati mari in ficat si in muschi, fiind forma de deposit a glucozei in
organism.
- ATENTIE ! surplusul de glucide intrate in organism si neconsumate in
activitati fizice, se transforma – pe cai metabolice si printr-un lant de
reactii – in lipide care se depun sub forma de tesut gras. Procesul poarta
numele de lipogeneza.
- Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central.
Glucoza este predecesorul principal al glicogenului. Glicogenul se
depune in ficat si muschi. El joaca un rol important in reglarea nivelului
de zahar din sange. Continutul total de glicogen in organism este de 500
grame.

Necesarul de glucide este cu atat mai mare cu cat varsta este mai mica. Astfel,
sugarul de o luna, alimentat artificial, necesita 12 gr glucide/kgc/24h., copilul
mic 10 gr glucide/kgc/24 h, adultul 7 gr glucide/kgc/24 h.
Sursele alimentare de glucide
Pe primele locuri se situeaza zaharoza (zaharul), glucoza consumata ca atare si
mierea. Dulciurile si produsele de cofetarie sunt si ele extrem de bogate in
glucide. Fructele uscate au un procent mai ridicat de glucide decat cele
proaspete datorita scoaterii apei din compozitia lor. Toate fructele contin
glucoza sau fructoza dar in cantitati diferite.

Forme medicamentoase de administrare a glucidelor.

Exista solutii perfuzabile i.v. de glucoza 5% (izotona) si hipertone de 10%,20%
si 33%. Solutiile slabe sunt folosite pentru vehicularea unor medicamente
administrate i.v.. solutiile concentrate sunt indicate in nutritia parenterala
endovenoasa, la bolnavii care nu se pot administra oral.
2. Vitaminele , apa si sarurile minerale

A. Vitaminele sunt biocatalizatori, care in cantitate foarte mica indeplinesc

functii foarte importante.
Dupa solubilitate se se impart in vitamine solubile in grasimi, numite
liposolubile ( A,D,E,K ) si vitamine solubile in apa, hidrosolubile ( B1, B2,
B12, C, acidul pantotenic, acidul folic ). Vitaminele sunt preluate din alimente.
Flora microbiana intestinala, poate sintetiza unele vitamine ca :B1, B12, K,
acidul folic. Distrugerea florei intestinale, in special dupa administrarea abuziva
de antibiotice, poate duce la grave carente vitaminice din grupul celor citate.
- vitamina A (retinolul )are o deosebita importanta anticancerigena. Lipsa
duce la tulburari de vedere, infectii si tulburari de crestere. Se gaseste in
ficat, peste , lapte, galbenus de ou , smantana, unt, frisca dar si in unele
vegetale ca morcov, spanac, varza rosie, salata, cirese, piersici, caise,
prune.
- Vitamina D (calciferol ) se gaseste in lapte, unt , frisca, smantana,
galbenus de ou, ciuperci, cereale. Se formeaza si la nivelul pielii, din
provitamina D, sub actiunea razelor ultraviolete. Are rol in absorbtia
calciului si a fosforului si in depunerea acestora in schelet. Lipsa
vitaminei D, duce la aparitia rahitismului la copil si a osteoporozei la
adulti.
- Vitamina E se gaseste in germene de cereale, oua, ficat, lapte,
leguminoase uscate, ulei de floarea soarelui, paine neagra sau
intermediara. Are rol in reproducere si functionarea tesutului muscular si
nervos.
- Vitamina K se gaseste in alimente de origine animala ( ficat, faina de
peste, oua, lapte, muschi ) sau vegetala ( spanac, salata verde, urzici,
mazare verde, rosii ). Vitamina K are rol in coagularea sangelui.
- Vitamina B1 (tiamina ) se gaseste in alimente de origine vegetala ca :
cereale , paine neagra, leguminoase uscate, varza , spanac, conopida,
nuci, alune, drojdie de bere,etc. Are rol in arderea glucidelor si
proteinelor si intervine in functionarea normala a sistemului nervos.
Scaderea in organism determina tulburari nervoase (insomnie, dureri,
furnicaturi in membre )
 - Vitamina B2 (riboflavina) se gaseste in drojdie de bere, ou, carne, peste,
ficat, rinichi, inima, lapte , nuci, caise uscdate, legume verzi. Are rol in
crestere, respiratia celulelor si mareste rezistenta organismului fata de
infectii. Lipsa duce la leziuni ale limbii si buzelor (zabaluta), apar infectii
si astenie.
- Vitamina PP (niacinamida) se gaseste in alimente animale (oua, ficat,
rinichi, creier ) sau vegetale (cereale decorticate, ciuperci, drojdia de
bere). Intervine in metabolismul glucidelor si lipidelor, cu furnizare de
energie, in functionarea unor glande endocrine si a sistemului nervos.
Prin carenta alaturi de alti facori duce la aparitia pelagrei.
- Vitamina B6, (piridoxina )se gaseste in ficat, creier, lapte , tarate de
cereale, varza, spanac, mere, struguri. Impiedica depunerea colesterolului.
Carenta duce la anemii si infectii.
- Vitamina B12 , ia parte la sinteza hemoglobineisi are rol protector fata
de celula hepatica. Lipsa duce la aparitia anemiei pernicioase (Biermer),
anemie severa, cu tulburari nervoase grave.
- Vitamina P ( rutin) se gasete in struguri , citrice, mcese, varza, patrunjel.
Intervine in permeabilitatea si rezistenta capilarelor. Lipsa, duce la
hemoragii capilare.
- Vitamina C ( acid ascorbic) se gaseste aproape in toate alimentele
vegetale (legume si fructe )si in proportie redusa in cele de origine
animala ( lapte,ficat ). Are rol complex in metabolismul celular, in
apararea contra infectiilor, vindecarea plagilor. Impiedica aparitia
hemoragiilor, combate anemia si stimuleaza apetitul.

B. Apa , reprezinta mediul in care se desfasoara toate reactiile biologice din

organism. Pierderea a 10% din apa organismului duce la moartea acestuia. Fara
alimentatie omul poate rezista si o luna, dar fara apa, moartea se produce in
cateva zile. In organism este repartizata atat in celule ( apa intracelulara) cat si
in spatiul extracelular - apa dintre celule si vasele sanguine si limfatice ( apa
extracelulara )

Rolul apei :
- Dizolva si transporta la celule substantele nutritive si transporta resturile
metabolice la organele de eliminare ( rinichi, piele, plamani )
 - Mentine constanta temperatura corpului ( termoreglarea )
- Este solventul tuturor substantelor minerale.
Intre aportul si eliminarea de apa exista o stransa dependenta si un perfect
echilibru. Aportul ( ingestia ) trebuie sa fie egal cu eliminarea ( excretia ).
Pierderea de apa declanseaza reflexul de sete. Cand pierderile de apa sunt foarte
mari apar deshidratari grave, care pot fi mortale ( coma diabetica ). Cand
eliminarea apei nu se poate face in totalitate, aceasta se retine in tesuturi si apare
edemul . Necesarul de apa are variatii in functie de temperatura ambianta
( creste la caldura, scade la frig) si de activitatea fizica prestata.
Echilibrul hidric se mentine atunci cand aportul de apa si eliminarile de apa
sunt aproximativ egale, fiind reprezentate ca o balanta in echilibru. Acest bilant
hidric echilibrat poate fi complet rasturnat in conditii patologice, rezultand fie o
stare de deshidratare, fie una de hiperhidratare.

Tulburarile de echilibru
In caz de deficit al apei se produce sindromul de deshidratare acuta.
Cauzele acestui deficit pot fi :
- Aportul insuficient de apa
- Boli digestive acute cu scaune numeroase si varsaturi
- Diabetul insipid endocrin
Simptome in sindromul de deshidratare acuta :
- sete intensa
- tegumente si mucoase uscate
- febra de sete
- scaderea tensiunii arteriale
- oligurie ( cantitate de urina mica )
Tratament :
- rehidratare orala (se face cu solutii hidroelectrolitice – saruri pt
rehidratare orala , care contin clorura de sodiu, clorura de potasiu,
bicarbonat de sodiu si glucoza in cantitati mici)
- rehidratare parenterala ( prin perfuzii endovenoase cu solutii de glucoza
5% si 10% +solutie clorura de sodiu + solutie de bicarbonat de sodiu
8,4% + solutie de clorura de potasiu 7,45%, sau solutie Ringer care avand
o compozitie mai complexa le poate inlocui pe cele precedente )
In caz de exces de apa in organism se produce o stare de hiperhidratare.
Cauze :
- insuficienta renala acuta cu anurie
 - supradozarea unor perfuzii endovenoase cu volume prea mari de lichide,
depasind capacitatea de eliminare a rinichilor.
Simptome :
- edeme ale fetei sau ale gambelor
- cresterea tensiunii arteriale
- varsaturi
- in cazuri grave se poate produce edem pulmonar acut cu fenomene de
asfixie sau edem cerebral acut cu fenomene neurologice pana la convulsii
si coma.
Tratament:
- furosemid i.v. ( diuretic cu actiune rapida)
- in insuficienta renala acuta cu anurie se face hemodializa, adica epurarea
plasmei prin trecerea repetata a sangelui printr-un sistem de filtrare cu
diferite solutii .

Bilantul hidric
- aportul si eliminarile de apa sunt egale, deci balanta este echilibrata;
- un aport de apa scazut sau eliminarile de apa daca sunt crescute in mod
patologic, face ca balanta sa mearga in sensul deshidratarii
- un aport de apa crescut prin perfuzii endovenoase supradozate sau
scaderea patologica a eliminarilor de apa prin rinichi dezechilibreaza
balanta hidrica in sensul hiperhidratarii.

Pierderile de apa din organism au loc pe urmatoarele cai :

- prin urina, calea cea mai importanta : la adulti 1.2-2 litri/24 h.
- Prin transpiratie (perspiratie cutanata );
- Prin vaporii de apa eliminati prin respiratie ( perspiratie pulmonara ) ( in
polipnee si in stari febrile, eliminarea pe acesta cale creste.
- Prin materii fecale .
C. Sarurile minerale

Participa la structura celulelor si intra in constitutia unor enzime, vitamine si

hormoni.
- Calciul si fosforul se gasesc in schelet, dinti si sange si sunt aduse de
unele alimente ca: lapte, branza, galbenus de ou, varza, conopida, etc.
Cand lipsesc din alimentatie apare rahitismul la copil si osteomalacia la
adult (Osteomalacia, echivalentul la adult al rahitismului de la copil, este
provocata de o mineralizare osoasa de proasta calitate, legata la randul ei,
de o carenta in vitamina d. Aceasta poate fi consecinta unui aport
alimentar insuficient sau, mai des, a unei absorbtii insuficiente de
vitamina d (boala de pancreas, intoleranta la gluten). In plus, o
osteomalacie poate fi provocata de o intoxicatie a osului cu unele
substante (fluor, bifosfonati) sau poate fi urmarea unei scaderi importante
a nivelului de fosfor. In sange (insuficienta renala cronica).
- Sodiul si clorul sunt aduse in organism sub forma de clorura de sodiu
(sarea de bucatarie)
- Potasiul se gaseste in carne, peste, lapte, legume, fructe, etc. Intre sodiu
si potasiu exista un strans echilibru: scaderea sau cresterea unuia sau
altuia produce tulburari grave, mergand pana la moarte.
- Fierul se gaseste in alimente de origine animala, ficat, inima, unele
legume verzi, spanac, urzici. Intra in structura hemoglobinei, iar lipsa lui
in sange duce la aparitia anemiei feriprive.
- Magneziul se gaseste in carne, viscere, lapte, oua , cartofi, fasole boabe.
Are rol in calmarea sistemului nervos central, lipsa sa duce la aparitia
convulsiilor.
- Cuprul se gaseste in viscere ( ficat, splina, creier, rinichi ) leguminoase
uscate, ceai si cafea.
- Iodul se gaseste in oua , ceapa, usturoi. Este indispensabil functionarii
glandei tiroide. Lipsa duce la aparitia gusei.
- Fluorul se gaseste in ceai, lapte, galbenus de ou, carne, viscere, spanac,
rosii. Lipsa lui in organism duce la aparitia cariilor dentare.