UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE

EFS ANUL III – GRUPA 531A

NUME: FRUNZĂ LILIANA GABRIELA

ALIMENTAȚIA RAȚIONALĂ

Definiție: Ig.. alimentatiei este acea parte a igienei care are ca obiectiv cunoasterea si
punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra starii de sanatate si sa
indeparteze riscul ca alimentele sa devina factor daunator pentru consumator.

Acest deziderat este cu atat mai important cu cat societatea contemporana a cunoscut
mari transformari sociale si economice. Omul modern recurge tot mai mult la
alimentatia de tip fast food care aduce un aport de calorii prea mare fata de cheltuielile
energetice ajungandu-se astfel la surplus caloric si supraponderalitate. Obezitatea este
un factor de risc pentru o serie de afectiuni cum sunt: bolile cardio-vasculare, artroze,
diabet zaharat, tromboflebite, cancere genitale la femeie.

In SUA obezitatea este problema de sanatate publica atingand pana la 60% din
populatia tarii. Si la noi in tara numarul persoanelor supraponderale este in continua
creștere.

Un studiu epidemiologic facut in vestul tarii arata ca obezit. atinge 14,5% din copiii cu
varste intre 3 luni si 16 ani. In randul adultilor ea afecteaza 21% din rândul acestora.
Trebuie sa acordam mai multa atentie stilului nostru de viata. Modul de hranire lipsit
de disciplina, consumul abuziv de grasimi, prajeli, lipsa din meniu a produselor lactate,
a fructelor si a legumelor reflecta un factor de risc crescut pentru dezvoltarea bolilor
cardio-vasculare, a DZ, sau apariției obezitatii.

Daca la cele spuse adaugam faptul ca tot mai multe alimente sunt poluate cu asa-
numitele E-uri intelegem importanta cunoașterii bazelor alimentatiei raționale.

Necesarul de energie.
Necesarul de energie variază in funcție de vârsta, sex, condiții de mediu ambiant si
activitate depusa. El esta luat in mod normal din alimente altfel spus din oxidarea,
glucidelor, lipidelor, proteinelor, si a alcoolului. Astfel prin arderea unui gram de:
- Glucide —> 4 calorii
- Lipide —> 9 calorii
- Proteine —> 4 calorii
- Alcool —> 7 calorii

Necesarul de energie se poate stabili astfel:

- la metabolismul bazal se însumează un necesar determinat de activitatea
depusa.
 - Metab. Bazal se calculează astfel: 1 kcal/ ora si kg corp greutate corporala. (un
individ de 70 de kg va necesita 70 x24 = 1680).
Activitatea depusa:
- Viața Sedentara--------MB + 800- 900 cal./ zi
- Activit. Ușoare---------MB + 900- 1400 cal./ zi
- profesori, medici, ingineri, functionari
- Activit. Medii----------MB + 1400 – 1800 cal./ zi
- șoferi, lucrători din industria usoara, gospodine, studenti
- Activit. Mari -----------MB + 1800 – 2400 cal./ zi
Necesarul de proteine.
Proteinele sunt componenete fundamentale ale organismului reprezentând a doua
componenta dupa apa. Îndeplinesc roluri importante si anume:
- au rol in creșterea si dezvoltarea organismului cat si in reproducere.
- sunt ezime si hormoni, ATC,
- transporta medicamente, vitamine, pigmenți
- leagă apa asigurand presiunea osmotica ce determina schimburile de substante
intre interstitiu si vasul de sânge.

Sunt constituite din 20 de A-A din care 8 nu pot fi sintetizati necesitând aportul
alimentar. Acești A-A esențiali ( leucina, izoleucina, valina, lisina, metionina, treozina,
fenil-alanina, triptofanul) clasifica proteinele in următoarele grupe :
- Proteine de clasa I - valoare biologica mare
- conțin toti A-A esențiali in proporții optime.
- le găsim in lapte, brânzeturi, oua, carne
- Proteine de clasa II - valoare biologica medie, necesita cantitati mai mari.
- conțin toti A-A esentiali in proportii mai reduse
- le gasim in leguminoase uscate, cereale, legume, fructe.
- Proteine de clasa III - valoare biologica mica.
- conțin doar cativa A-A esențiali in cantitati dezechilibrate
- le gasim in colagenul din oase, zeina din porumb.

Necesarul de proteine variază cu vârsta, starea fiziologica, sex si condiții de munca.

- copii preșcolari = 3 - 4 g/ kg corp/ zi
- copii școlari de 7 – 12 de ani=2- 3 g/kg corp/ zi
- adolescenți = 2 -1,5 g/kg corp/ zi
- gravide si cei ce lucrează in mediul toxic = 1,5 -2- g/kg corp/ zi
- adult cu activitate obișnuita = 1,2 – 1,5 g/kg corp/ zi
- vârstnici = 1 – 2 g/kg corp/ zi
- Necesarul de proteine raportat la ratia calorica este de 10 -18 % din totalul de
energie

Necesarul de lipide.
Lipidele sunt substanțe formate din esterificarea acizilor grași cu diferiti alcooli. La
rândul lor AG pot fi saturati si nesaturați. Importanti pentru organism sunt AG
esențiali cu rol anti-aterosclerotic.
Îndeplinesc roluri importante si anume:
 - rol energetic
- rol functional fiind hormoni si vitamine, iar la nivelul nervilor transferand
influxul nervos.
- rol plastic intrând in structura membranelor celulare si a țesutului nervos.
- ajuta la creșterea senzației de sațietate scăzând volumul de alimente.
Necesarul de lipide este de- 0,7 -1 g/kg corp si zi la persoane sedentare.
- 1,5 -2 g/ kg corp si zi la persoane ce depun efort fizic mare.
Necesarul de lipide raportat la rația calorica este de 20 -30 % din totalul de energie.
Sub 20 % se recomanda la obezi, sedentari, dislipidemici.
Din necesarul de lipide cel puțin 1 /2 trebuie sa fie de origine vegetala ( ulei de soia,
floarea soarelui, porumb) pentru a asigura AGE.

Necesarul de glucide.
Glucidele reprezintă cea mai importanta sursa de energie pentru om. Aceasta este luată
din amidon care prin hidroliza enzimatica este descompus in glucoza. Glucoza
reprezintă sursa unica de energie a ficatului, creierului, SN. Periferic, mușchilor.

Îndeplinesc roluri importante si anume:

- rol energetic
- rol plastic intrând in structura țesutului conjunctiv, țesutului nervos,
membranelor celulare.
- rol in imunitate intrând in structura ATC.
- rol in detoxifierea organismului, prin acidul glucuronic.
- rol in formarea materiilor fecale prin celulozele care nu se digera.
Necesarul de glucide este 5 - 6 g kg corp si zi.
Necesarul de glucide raportat la ratia calorica este de 50 -60 % din totalul de energie.

Necesarul elemente minerale.

Desi reprezintă o cantitate de numai 4-5 % din greutatea corpului mineralele sunt
indispensabile pentru organism intru-cat nu pot fi sintetizate.

Sodiul si clorul:
- sodiul determina presiunea osmotica, jucand rol in schimburile de apa si
electroliti
- sodiul formează cel mai important sistem tampon contribuind la reglarea
echilibrului acido-bazic.

Clorul formează acidul clorhidric din secreția gastrica.

- Necesar = 3- 5 g/zi
- pierderi : in varsaturi, diare

Potasiul:
- participa alaturi de sodiu la mentinerea echilibrului acido-bazic si la mentinerea
presiunii osmotice.
- participa in metabolismul intermediar al glucidelor.
Calciul:
- Îl găsim in componenta scheletului ca fosfat tricicalcic.
- intervine in coagularea sangelui
- este activator enzimatic
- alături de magneziu scade excitabilitatea neuro-musculara.
- absorbtia sa depinde de: prezenta vitaminei D, a lactozei, a raportului Ca/ P
supraunitar
- absorbtia este scazuta de prezenta grasimilor, a fosfatilor, a celulozei.

Fosforul:
- intra in structura scheletului
- este necesar pentru sinteza acizilor nucleici, a moleculelor ergice.
- intervine in metabolismul glucidelor
- este activator al vitaminelor de grup B
- fosfații anorganici intra in componenta sistemelor tampon.
- Surse: carne, peste oua.

Magneziul:
- intra in structura scheletului
- este activator enzimatic
- este tonic celular
- Surse: carne, derivate, cereale si legume verzi.

Fierul:
- intra in structura hemoglobinei, a mioglobinei, si a enzimelor ferice.
- absorbția lui depinde de prezenta vitaminei C, a acidului clorhidric.
- absenta lor cat si prezenta acidului oxalic si a excesului de celuloza pot
impiedica absorbția lui.
- pierderile zilnice la sexul masculin sunt de 1,2 - 1,5 mg iar la sexul feminin de
2,5
- Necesarul zilnic este 10 -20 mg /zilnic.
- Surse: carnea macra, viscere, peste, fructe, legume - frunze, fasole, linte.

Iodul:
- este un oligoelement important intru-cat intra in structura hormonilor tiroidieni.
- lipsa lui din aport determina hipotiroidismul si gusa endemica.
- Necesarul este mai crescut la gravide
- Surse: alge, creveti, peste, scoici
- unele alimente cum sunt varza, conopida, gulia, impiedica acumularea lui in
tiroida.

Fluorul:
- îl găsim in dinti si oase.
- are rol de prevenire a cariilor
- ratia zilnica este de 3-4 mg.
 - Surse: ceai, peste de mare, alge si apa de baut astfel incat OMS a propus
florinarea apei potabile.

Oligoelemente:
- Cromul, zincul, manganul, seleniul, molibdenul sunt oligoelemente ce intra in
structura unor enzime.
- aportul insuficient de crom este incriminat in geneza HTA.
- aportul insuficient de seleniu este incriminat in geneza cardiopatiei ischemice.
- Deficienta in oligoelemente este cauzata de consumul mare de alimente rafinate
si de modul de preparare a lor.