NUTRIENTII SI ROLUL LOR IN ALIMENTATIE

ALIMENTELE=substante comestibile care contin proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine,
dar si apa si fibre.

1). PROTEINELE
-au rol plastic->intra in structura si cresterea organismului tanar, dar si in intretinerea organismului
adult

Functiile proteinelor
-rol plastic
-rol catalitic
-rol de reglare a activitatii organismului
-intra in structura acizilor nucleici
-rol de aparare
-mentin echilibrul osmotic celular
-furnizeaza energie organismului

-proteinele provin din alimente vegetale si animale

-in urma digestiei, proteinele elibereaza aminoacizii din care sunt formate
-aminoacizii servesc pentru biosinteza proteinelor specifice corpului uman
-exista 22 tipuri de aminoacizi obtinuti in urma digestiei:
-8 esentiali->nu pot fi sintetizati(sunt 9 aminoacizi esentiali pt nou-nascuti)
-2 semi-esentiali
-restul sunt aa banali
-aa esentiali pentru adulti: -izoleucina
-leucina
-lizina
-metionina
-fenilalanina
-treonina
-triptofanul
-valina
-aa esentiali pentru nou-nascuti si copii: la fel ca si la adulti + histidina
-aa semi-esentiali: cisteina si tirozina
-cand aa esentiali lipsesc sau sunt in cantitate insuficienta->biosinteza proteinelor in organism scade
sau chiar inceteaza
-simpla prezenta a aa esentiali nu este suficienta->intre ei tebuie sa existe o anumita proportie
-aminoacidul esential din ratia alimentara care se afla in cantitate mica sau care e absent se numeste
aminoacid limitant
-nivelul aa in ratia alimentara este normat in functie de varsta, sex, stare fiziologica, activitate fizica
-aportul proteic al alimentelor se evalueaza dpv cantitativ si calitativ
-calitatea proteinelor alimentare este data de:
-continutul in aa esentiali
-raportul aa esentiali
-prelucrarea tehnologica a alimentelor
-prezenta factorilor anti-nutritivi din alimente
-digestibilitatea alimentelor
-evaluarea calitatii nutritionale a proteinelor se face prin metode biologice si chimice
-este importanta evaluarea calitatii nutritionale in situatia inlocuirii proteinelor animale cu cele
vegetale

Clasificarea nutritionala a proteinelor

-se face pe baza continului in aa esentiali si a raportului dintre acestia
-proteinele cu valoare nutritionala ridicata=>proteine complete
-p cu val nutritionala medie=>p partial complete
-p cu val nutritionala scazuta=>p incomplete
Necesarul de proteine
-trebuie sa vizeze mentinerea unui raport constant intre:
-sinteza si degradarea proteinelor
-aportul de proteine din alimente
-eliminarea produselor de degradare ale proteinelor

Bilantul azotat
=corelatia dintre catabolism si anabolism
-la un adult sanatos trebuie sa fie in echilibru(N ingerat=N eliminat)
-la copii si adolescenti trebuie sa fie mai mare ca 0
-cand este mai mic ca 0: fie aportul proteic este insuficient, fie predomina o stare patologica ce induce
un catabolism accentuat
-cantitatea minima de proteine pentru mentinerea echilibrului bilantului azotat= 0,35g/k corp/zi =>
minim proteic
-la barbati este mai mare decat la femei
-ratia proteinelor: 60% proteine animale si 40% proteine vegetale

Surse alimentare de proteine

-toate alimentele contin o cantitate oarecare de proteine(exceptie: cele puternic rafinate: uleiuri,
zahar alb)
-alimentele de origine animala: carne, peste, oua lapte, branza -> contin proteine de calitate
superioara si de prima importanta in alimentatie
-proteinele vegetale: cereale, leguminoase uscate
Soia-> cantitate mare de proteine
-aportul neadecvat se refera la deficit, dar si la exces
-cand ratia este saraca in proteine, organismul in crestere sufera imediat => apare malnutritie
proteica si calorica
-deficitul de proteine afecteaza creierul copiilor si sistemul imunitar
-la adult afecteaza imunitatea
-excesul perturba metabolismul azotului => acumularea acidului uric in articulatii si diferite organe

2). GLUCIDELE
-reprezinta cea mai mare parte din ratia alimentara
-functia principala a glucidelor este de furnizare a energiei necesare functionarii normale a corpului

Functiile biologice ale glucidelor:

1. glucidele furnizeaza majoritatea energiei in organism
2. glucidele formeaza elementele din structura peretilor si invelisurilor celulare ale spatiului
intracelular si ale tesutului conjunctiv, determinand atat forma, elasticitatea sau rigiditatea in cazul
tesuturilor vegetale si animale, cat si protectia si suportul organismelor unicelulare
3. glucidele servesc ca intermediari metabolici
4. glucidele formeaza o parte din continutul structural al acidului dezoxiribonucleic si
robonucleic(ADN si ARN)
5. glucidele joaca rol in lubrifierea, intercomunicarea celulara si imunitate
6. glucidele sunt implicate in medierea adeziunii celula-celula
7. unitatile glucidice de pe invelisurile celulare sunt participanti cheie prin continutul lor pe siturile
specifice de recunoastere celula-celula in morfogeneza tesuturilor si organelor
8. glucidele contin anticorpii de pe suprafata celulei din tesuturile nevertebratelor

Importanta nutritiva a glucidelor:

-sunt usor absorbite si digerate
-ajuta la metabolizarea altor principii nutritive, in special a lipidelor
-in absenta glucidelor, se pot instala stari metabolice grave(cetoza) cu pierderi semnificative de apa si
electroliti si degradari excesive ale proteinelor musculare
-pentru prevenirea acestor efecte, se recomanda ca ratia zilnica de glucide sa fie intre 50-100 g
glucide/zi
-in functie de capacitatea de asimilare de catre organism, vorbim de zaharuri simple, rapide si
zaharuri lente
-studiul corect al glucidelor este in functie de cresterea glicemiei pe care o produc in functie de
cantitatea de glucoza produsa
-zaharuri simple: glucoza si fructoza->fructe si mierea de albine
-zaharuri duble: zahar alb rafinat, maltoza din bere, lactoza din lapte
-zaharuri complexe: cereale, faina, cartofi, legume uscate
-puterea glicemica a fiecarei glucide este definita prin indicele glicemic
-indicele glicemic este cu atat mai ridicat cu cat hiperglicemia indusa de glucida este mai mare
-prelucrarea industriala a glucidelor mareste indicele glicemic
-glucidele rele->glucide a caror asimilare provoaca hiperglicemie (ex: zahar alb rafinat, faina, orez,
alcool, cartof, porumb->produse rafinate)
-tot ce este ultrarafinat=> hiperglicemie
-glucidele bune->glucide a caror asimilare de catre organism este slaba si provoaca o crestere redusa
a glucozei(ex: cerealele brute, orez integral, lintea, bobul, majoritatea fructelor si legumelor, frunzele
verzi)
-in general se prefera ca glucidele sa fie consumate in forma naturala->contin numeroase vitamine,
enzime, substante minerale
-glucide nedigerabile: celuloza, pectina, hemiceluloza, lignina->nu participa la metabolism, dar lipsa
lor din hrana poate determina tulburari metabolice
-se recomanda un consum de aprox 100mg/kg corp/zi de glucide nedigerabile(6-7g/zi la adult)
-un exces de glucide nedigerabile trebuie evitat, deoarece micsoreaza coeficientul de utilizare
digestiva(absorbtia), determinand aparitia sindromului de colon iritabil
 Fibrele alimentare
• sunt principii nutritive de provenienta strict vegetala aflate in

ratia alimentara completa a organismului uman.In cea mai mare parte

acesta categorie include principii energetice ale alimentelor

nedigerabile de catre enzimele intestinale si ne absorbabile prin

mucoasa intestinala.Tot in aceasta categorie intra si gelul,gume si

mucilagii.

Clasificare:
• in functie de rolul pe care-l indeplinesc in plantele carora le

apartin fibrele vegetale sunt grupate in 3 mari categori:

1.fibre structurale(celuloza,lignina,unele semiceluloze,pectinele)care

intra in structura peretilor celulari

2.gume si mucilagii cu rol in reconstruirea regiunilor vegetale

vatamate

3.polizaharide de depozit cu rol de depozit reprezentand rezervele

nutritive ale plantelor

• din punct de vedere al comportarii lor fata de acizi si baze,fibrele

se impart in 2 categorii:

1.fibre insolubile in acizi si baze(celuloza,lignina si unele

hemiceluloze)

2.fibre solubile in acizi si baze(pectine,unele

semiceluloze,gume,mucilagii, polizaharide de depozit)

• fibrele alimentare insolubile se numesc si fibre brute,fiind foarte

restranse datorita proceselor de extractie se imdeparteaza aproape

toti pentozanii.

• din punct de vedere al constitutiei chimice fibrele alimentare se

impart in:

-celuloza
-hemiceluloze

-peptide

-gume

-mucilagii

-polizaharide

-alte substante eterogene

• celuloza este insolubila in apa si nescindata de enzimele tubului

digestiv uman

• hemicelulozele cu rolul de a mentine apa in intestin si a fixa unii

cationi

• peptinele pot sa formeze geluri datorita retinerii apei si pot lega

cationi si acizi(biliari)

• lignina se alfla in proportie mare in cereale si mai putin in fructe

si legume.In intestin lignina fixeaza sarurile biliare si alte

substante organice ceeea ce poate determina scaderea absortiei

intestinale pentru alte principii nutritive

• gumele,mucilagiile,gelurile,polizaharidele de depozit au o

capacitate redusa de fixare a cationilor,dar datorita absortiei apei

formeaza geluri care leaga acizii biliari si alte substante organice.

• acidul fitic si sarurile lui au capacitatea de a lega

cationi,explicand pierderile digestive de fier si zinc

Rolul fizioloc al fibrelor alimentare

->absortia apei in intestin

->modificarea digestiei si absortiei unor pricipii nutritive

->modificarea tranzitului intestinal

->absortia unor substante organice toxice sau cu potential

cartinogenetic

->toate acestea (enumerate mai sus) duc la legarea unor cationi cum

ar fi MG,CA, FE, ZN la o actiune hipolipemianta prin scaderea

concentrata a colesterolului si a trigliceridelor din sange si nu in

ultimul rand fibrele solubile contribuie la atenuarea cresterii

nivelului glucozei in sange imediat dupa luarea mesei datorita

reducerii secretiei de insulina.

* Aportul insuficient in ratia alimentara (mai mic de 20g/zi) poate

conduce cu timpul la instalarea unor boli grave.

* Proportia optima de fibre alimentare ce trebuie introduse in ratia

alimentara zilnica este de 30g pt pers ce depun efort fizic mediu si

primesc o ratie de 2700kcal/zi

* Aportul de fibre alimentare trebuie sa fie intotdeauna direct

proportional cu aprotul caloric al ratiei

• carenta de fibre poate conduce la :

-colon iritabil

-constipatie

-cancer de colon

-diverticulita intestinala

-apendicita cronica

-varice

-hemoroizi

-cardiopatie ischemica

-diabet

-obezitate

-dislipidemii

-sarcina toxica

-litiaza biliara

-carii dentare

• nevoile optime de fibre alimentare zilnice trebuie sa depaseasca 50g

deoarece datorita efectelor de absortie si legare a ionilor in

intestin se produc pierderi de principii nutritive de minerale si

vitamine.

Vitaminele
• indeplinesc roluri functionale importante fiind necesare unei

cresteri si dezvoltari normale al organismului

 • cantitatile utilizate de organism sunt foarte mici,fara valoare

nergetica,fara a constitui surse de carbon sau azot,dar daca ingerarea

lor este in cantitate insuficienta apar simptome de deficienta.

• un rol important al vitaminelor este acela de cofactor pt enzime

numindu-se coenzime

Clasificarea vitaminelor se face dupa solubilitatea lor:

1.in vitamine hidrosolubile cu molecula polara solubile in apa(vit

din complexul B, vit C)

2.vitamine liposolubile cu molecule apolare solubile in grasimi

(vit A ,D, E, K).

Vitaminele hidrolosubile se sintetizeaza din plante.

Tiamina(vit B1 sau aneurina)

-necesar mediu pe zi 1,5-2mg

-deficienta afecteaza cu prioritate sistemul nervos poate fi afectat

si tubul cardiovascular si digestiv

-la om deficienta se manifesta prin

greata,constipatie,nervozitate,apatie,irascibilitate,insomnie,cefalee

occipitala,slabirea antentiei si memoriei,scaderea capacitatii de

efort.

-ulterior pot sa apara dureri musculare,palpitatii,tahicardie si chiar

pedeme generalizate si chianoza

Riboflavina(vit B2)
-necesarul zilnic este de aproxmativ 1.7 mg/zi

-deficienta la om se manifesta prin aparitia stomatitei si dermatitei

soboreice

-buzele se subtiaza,devin rosii,se crapa si sangereaza

-limba capata o culoare rosie,se descuameaza pe margini,papilele se

tumefiaza si apar dureri in timpul masticatiei

-deficienta riboflavinica micsoreaza rezistenta si capacitatea de

aparare a organismului
Piridoxina(vit B6)
-este necesara in aprox in 2 mg pe zi, necesarul crescand in perioada

de sarcina si lactatie

-deficienta incepe cu stari de

nervozitate,iritabilitate,insomnie,dificultati in mers dupa care apar

simptome de polinevrita si anemie hipocroma

Ciancobalamina (vit B12)

-este necesara in cantitate de 2micrograme dar necesarul creste in

timpul sarcinii

-deficienta vit B12 conduce la anemia permicioasa

Acidul folic(folat,acid pteroil

glutamic,folacina)

-nevoia zilnica este de 200micrograme,cerintele cresc in sarcina si

alaptare

-deficienta acidului folic determina anemia macrocitica,anemia

megaloblastica si tulburari gastrointestinale

Acidul nicotinic(niacina)
-este necesara intr-o cantitate de 19mg

-deficienta ei determinand o boala numita pelagra si apare in cazul in

care sursa majora de proteina este porumbul,acesta fiind sarac in

triptofan si niacina.

Acidul pantotenic(pantotenat, vit B5)

-este indispensabil pt toate vietuitoarele deoarece participa la

activarea coenzimei A

-la om organele cele mai bogate in acid pantotemic sunt

ficatul,rinichii,stomacul si suprarenalele

Biotina
-necesarul zilnic 150-300micrograme

-deficienta ei se datoreaza consumului de antibiotice la fel si

consumul mare de albus de ou

Vitamina C (acidul ascorbic)

-necesarul zilnic 60mg

-protejeaza celula fata de radicalii liberi actionand ca un

antioxidant,usureaza absortia fierului si favorizeaza utilizarea

acestuia din depozite.

-deficienta de vit C duce la scorbut,iar supradozajul la formarea

calculilor renali.
III. LIPIDELE
-denumite si grasimi, reprezinta o categorie importanta de principii nutritive necesara ratiei
alimentare

Functiile biologice ale lipidelor

1. Elibereaza cea mai mare valoare energetica din ratia alimentara : 9,3 kcal/ g.

2. Lipidele se pot consuma in stare uscata, spre deosebire de proteine si glucide, care trebuiesc
preparate.

3. Sunt solventi important pentru vitaminele liposolubile ( vitaminele A, D, E, K) , pentru caroten

(provitamina A) si alte substante.

4. Lipidele ajuta la absorbtia vitaminei D si impicit a Ca.

5. Lipidele contribuie la formarea depozitelor lipidice din corp si astfel protejeaza organele interne si
mentin temperatura constanta a corpului.

6. Ajuta la prelungirea procesului de digestie.

7. Sunt furnizoare de energie.

8. Lipidele de origine animala au o valoare biologica superioara fata de cele de origine vegetala.

9. Lipidele de origine animala au un continut semnificativ mai mare de acizi grasi (AG) saturati, iar
colesterolul se afla numai in aceasta categorie de lipide. Datorita acestei diferente de compozitie,
lipidele au implicatii importante in ceea ce priveste starea de sanatate a organismului. Populatiile
care consuma multe grasimi de origine animala au o incidenta crescuta a obezitatii, cancerului de
colon si bolilor cardiovasculare.

10. Lipidele sunt componente structurale ale membranelor.

11. Au rol de transport.

12. Sunt parte din invelisul exterior al organismului.

13. Sunt componente ale suprafetei celulare, implicate in recunoasterea celulara, in specificitatea de
specie si imunitatea tisulara.

Importanta nutritionala a lipidelor

→ Cantitatea de AG esentiali necesara pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice variaza
in functie de starea fiziologica a organismului, dar si de mediul ambiant .

→ Raportata la unitatea ponderala (kg corp), cantitatea minima de acid linoleic necesara pentru
prevenirea sau inlaturarea tulburarilor e cu atat mai mare, cu cat organismul este mai tanar ( ex.: un
nou nascut are nevoie de 2-3 ori mai mult decat un adult ).
→ Indiferent de varsta, necesarul minim de lipide in cazul barbatilor, este de 3-5 ori mai mare decat
in cazul femeilor, iar in timpul sarcinii, femeile au nevoie de AG esentiali mai mult decat un adult la
aceeasi varsta.

→ Indiferent de starea fiziologica, prezenta in dieta a colesterolului si a acizilor grasi saturati, mai
ales cei cu lant lung, mareste nevoia organismului pentru acizii polienici si agraveaza toate tulburarile
provocate de lipsa acestora din alimenatatie.

→ Pentru utilizarea normala a grasimilor se recomanda ca raportul dintre AG polienici si cei saturati
sa fie la paritate ( 1:1 ), ceea ce se realizeaza cand cel putin 1/3 din ratia de lipide este reprezentata
de uleiurile bogate in AG esentiali.

Limitele ratiei de lipide, glucide si proteine

→ Daca excesul de lipide intr-o dieta normo-proteica si hipoglucidica micsoreaza utilizarea anabolica
a materialului azotat, dieta in care grasimile reprezinta 10-15 % din valoarea ei calorica promoveaza
cresterea si efectul apare mai evident cand proportia de calorii lipidice depaseste procentul de 25-30
% din ratie.

→ In stabilirea ratiei minime trebuie tinut seama si de modul de preparare a alimentelor si de

infuenta pe care o exercita asupra unor organe digestive.

→ Pentru prelucrarea culinara a diferitelor produse aimentare, mai ales a celor sarace in lipide, ca si
pentru ridicarea proprietatilor organoleptice ale preparatelor culinare , intr-o dieta de 3000 cal . este
necesar un aport de lipide de 30g /zi.

→ Lipidele micsoreaza activitatea secretorie si motorie a aparatului digestiv, consumarea lor in

cantitate mare determinand aparitia precoce a senzatiei de foame.

→ Evaluarea limitei superioare a ratiei de lipide si a celei inferioare de glucide se poate face tinand
cont de utilizarea lor ca sursa de energie in activitatea musculara si mai ales de legatura dintre
consumul de grasimi si incidenta bolilor cardiovasculare degenerative.

→ Glucoza, fiind practic unica sursa de energie pentru sistemul nervos central şi sursa principala in
contractia musculara, cresterea exagerata a proportiei de calorii lipidice in detrimentul celor
glucidice, micsoreaza capacitatea de efort a organismului.

→ Cercetarile au demonstrat ca o dieta bogata in grasimi (50-55% grasimi) determina o micsorare a

randamentului fizic si aparitia rapida a oboselii musculare. In schimb, o crestere a proportiei de
glucide are efect contrar cand ratia alimentara contine aprox. 70% din calorii, randamentul energetic
al musculaturii s-a imbunatatit cu 10-12 % , crescand si capacitatea de efort.

→ Efectul limitant al lipidelor se datoreaza faptului ca acestea intensifica acidoza din cursul activitatii
musculare intense, ceea ce constituie o conditie nefavorabila pentru activitatea creierului.

→ Proportia de lipide, proteine si glucide din ratia alimentara trebuie sa fie de 1:1:4 .
→ Limitele pentru ratia de lipide şi glucide sunt mai putin precise decata pentru proteine, nivelul lor
variind in functie de starea fiziologica a organismului, dar si de conditiile de mediu.

IV. SUBSTANTELE BIOACTIVE

→ Intr-o ratie alimentara obisnuita (completa) cea mai mare parte a aportului alimentar este
reprezentata de cea de origine vegetala (legume, produsele din cereale, fructe) , in toate acestea
predominand glucidele.

→ Substantele alimentare bioactive se gasesc in cantitati mari in plantele medicinale, care se

folosesc sub forma de ceaiuri sau condimente.

→ S-a demonstrat ca aceste substante bioactive influenteaza functiile organismului in doze extrem
de mici.

→ In ratia alimentara zilnica, aceste substante bioactive trebuie sa fie incluse.

 Vitaminele liposolubile

Vitamina A
Rol: vedere
Deficienta: -afecteaza vederea( mai ales pe parcursul noptii)
-ulterior duce la orbire totala
-lipsa totala=deces
Vitamina D3
Rol: strans legat de utilizarea Ca si fosfor.
Deficienta: la -copii: rahitism
-adulti: osteomalacia
Suplimentarea vit. D3 se realizeaza mai ales pe parcursul iernii,cand actiunea razelor UV este
mai redusa.
Vitamina K
Rol: in procesul de coagulare a sangelui
Deficienta: legata de sindroamele de malabsorbtie a grasimilor ,asociata cu disfunctia
pancreatica.
-copii nou nascuti pot prezenta astefl de fenomene deoarece placenta este deficitara in
ceea ce priveste transmiterea lipidelor.
Vitamina E (Tocoferol)
-este un ulei din plante
-exces=stari de toxicitate
In general la vitaminele liposolubile prin supradozaj putem obtine stari de toxicitate a
organismului.
In schimb,ingerarea in exces a vitaminelor hidrosolubile este destul de usor de tolerat.
Mineralele
=substante nutritive
=fac parte din ratia alimentara sub forma de compusi anorganici si organici.
=reprezinta 4-5% din greutatea corpului, dar sunt indispensabile pt mentinerea starii de
sanatate.
=in organism indeplinesc functii: -biochimice
-fiziologice
=o ratie alimentara mixta si variata cu alimente de origine animal si vegetala asigura subst.
minime necesare.
=unele minerale se gasesc in cantitati -mari fiind numite -macrominerale:
Ca,osfor,Na,potasiu,Clor,Mg.
-mici fiind numite –oligominerale:
crom,cobalt,cupru,iod,fier,mangan,molinden,seleniu,zinc,fluor.

Apa
=indispensabila
=necesara pt desfasurarea normal a metabolismului tuturor celorlalte principia nutritive
=indifferent de starea fiziologica ,necesarul de apa este influentat de compozitia dietei si de
factorii ambientali.
=in corpul unui adult sanatos aflat in connditii normale se gasesc ~45 L de apa,din care ~3 L se
pierd prin transpiratie,excretie, perspiratie.
=aceste pierderi pot ajunge pana la 10 L pt persoanele care desfasoara activitati la
temperature mai mari, sau pot fi si doar 1 L pt persoanele sedentare care traiesc in climat
temperat.
=daca pierderile mari de apa nu sunt corectate imediat prin ingerari de
apa/lactate/fructe/legume in organism pot aparea diferite boli cum ar fi deplete de sare,care
insoteste deshidratarile massive.

Principalele produse alimentare:

➢ Toti factorii nutritive se gasesc in natura sub forma unor cobinatii =alimente.
➢ Alimentatia zilnica trebuie alcatuita prin asocierea mai multor alimente pt satisfacerea
nevoilor nutritive ale organismului
➢ Din punct de vedere nutritional, avem 11 grupe de alimente:

1. Carne si derivate din carne

2. Lapte si derivate din lapte
3. Oua
4. Grasimi
5. Cereale si derivatele lor
6. Legume si leguminoase uscate
7. Fructe
8. Zahar+ produse zaharpoase
9. Bauturi alcoolice si nealcoolice
10. Produse fainoase
11. Condimente
APA- in bauturi ,fructe, legume.
GLUCIDE-zahar, sirop, miere, boabe de cereal, fructe, legume.
LIPIDE-unt, margarina, ulei vegetal, seminte oleaginoase, grasimi din carne,produse lactate,
nuci.
PROTEINE-carne, peste, oua, lapte, produse lactate, leguminoase cu boabe, cereal.
VITAMINA A-ficat, oua, ulei de ficat de peste, lapte si produse lactate, fructe, zarzavaturi.
TIAMINA-drojdia de bere, boabe nedecorticate de cereal, carne, peste, galbenus, nuci,
legume.
RIBOFLAVINA- drojdia de bere, boabe de cereal, carne, viscere, galbanus, nuci, legume.
PIRIDOXINA-drojdia de bere, boabe de cereal, germeni grau, carne, legume cu frunze verzi.
NIACINA-carne de pui,peste, drojdia de bere, lapte, orez nedecorticat.
B12-carne, viscere, peste, oua, branza.
BIOTINA-galbenus, ficat, orez nedecorticat, drojdie de bere, boabe de cereal,legume
INOZITOLUL-galbenus, ficat, orez nedecorticat, drojdie de bere, carne, lapte, nuci, citrice,
zarzavaturi.
ACID FOLIC-frunze verzi,radacini de zarzavat, carne, viscere, grojdie de bere, boabe
nedecorticate, lapte.
ACID PANTOTENIC-carne, viscere, galbenus, drojdie de bere, boabe de cereal, germeni de
grau, legume.
VITAMINA C-fructe,citrice,legume,tomate.
VITAMINA D-peste,lapte, produse lactate, carne, viscere, faina de oase, galbenus.

➢ Organismul uman trebuie sa dispuna in permanenta de energie pt a se indeplini

cerintele metabolice.
➢ Necesarul energetic este asigurat din principiile nutritive care determina:
• biozinteza principalilor constituent ai organismului
• mentinerea constanta a temperaturii corpului
• desfasurarea normala a activitatilor musculare

➢ In principiu necesarul energetic al organismului aflat in stare de intretinere este egal cu

cheltuiala energetica.
➢ Cheltuiala energetica variaza in diferite conditii; depinde de 3 factori:
• ritmul metabolic
• efectele termogenetice specific act. Dinamice
• nivelul act. fizice depuse.
Metabolismul bazal= cheltuielile energetice exprimate prin consum de O2 in stare de
repaus si echilibru termic.
➢ Se exprima si in fucntie de suprafata corporala, corespunzand unei cheltuieli energetice
de 1000 kcal/24 h/m^2.
➢ La persoanele de acelasi sex si varsta MB este considerat ca valoare
➢ In general MB variaza in f de sex: mai crescut la barbati decat la femei
➢ La persoanele de acelasi sex variaza in functie de varsta: la tineri mai mare decat la
varstnici.
➢ Variatii fiziologice si patologice
➢ MB reprezinta doar o parte din cheltuiala energetica a individului.
➢ Pt a cunoaste cheltuiala energetica totala la MB se adauga cheltuiala energiei activitatii
musculare, iar in unele conditii de mediu luam in considerare si o cheltuiala de energie
de termogeneza sau termoliza.
➢ Termogeneza= cheltuiala energetica impusa organismului pt necesitatea pastrarii
temperaturii proprii ,atunci cand temperature mediului e prea scazuta.
• Organismal isi intensifica metabolismul pt a compensa pierderea
termica
➢ Termoliza= corpul este supus unei temperaturi ridicate si transpire pt a determina
scaderea temperaturii.
 Metabolismul lipidic
In organism acizii grasi se gasesc sub forma -neesterificata

-esterificati- cu glicerolul in trigliceride si

fosfolipide

- cu cholesterol formand esteri de

colesterol .

Rolul aciziilor grasi in organism in organism este de stocare de energie si eliberare la nevoie
de acizi grasi pentru procesele oxidative din tesut.

• Aportul caloric crescut duce la obezitate si afectaza intre 10-30% din populatie si se
complica cu alte afectiuni in special diabet zaharat si hipertensiune.

• Colesterolul se gaseste in cantitate mare in-ficat

-piele

-creier

-sis.nervos

-corticosuprarenala

-aorta.

➢ Intra in structura membranelor celulare si lipoproteinelor plazmatice.

➢ Reprezinta punctul de plecare pentru biozinteza aciziilor biliari, hormonilor steroizi si
vitaminei D3.
➢ Este de origine exogena( galbenus de ou, carne , ficat, creier, unt) dar si endogen prin
biosinteza.
➢ Din colesterolul sintetizat, 50% se transforma in acizi biliari care sunt extretati in bila.
➢ O parte din colesterolul sintetizat se tranforma la nivelul pielii in vitamina D3, la nivelul
corticosuprarenalelei se transforma in hormoni steroizi si o alta parte intra in structura
membranelor.
➢ Excesul de colesterol se extreta ca atare mai intai in bila, apoi in intestin unde sub
actiunea florei bacteriene se tranforma in coprostanol si colestanol care se elimina prin
fecale.
 ➢ Toate tesuturile care contin celule nucleate au capacitatea de a sintetiza colesterol dar
cele mai active sunt ficatul, pielea si aorta.
➢ Biosinteza colesterolului este un proces complex care consta dintr-un numar mare de
reactii si are loc in faza solubila a citoplazmei si in microzomi.
➢ In biozinteza colesterolului singura sursa de atomi de carbon este acetil coenzima A.

➢ Lipoproteinele sunt complexe alcatuite din componente lipidice si protidice.

-Componentele lipidice sunt reprezentate de triglyceride fosfolipide si cholesterol.
-Componentele proteice sunt denumite apolipoprotein, au roluri de a transporta
lipidele exogene si endogene.
➢ Participa la pastrarea compozitiei lipidice a membranelor si regleaza procesele
metabolice celulara

-Hipercolesterolemia familiala este o boala genetica caracterizata prin cresterea beta

lipoproteinelor si a colesterolului in plasma
-Ateroscleroza este o boala caracterizata prin depunerea de colesterol esterificat pe peretii
arterelor sub forma de placi numita ateroame ,acest fapt duce la ingustarea lumenului vaselor
si in cele din urma la aparitia infarctului

Metabolismul glucidic
➢ Glucidele sunt compusi polihidroxicarbonilici si derivatii lor.
➢ Au rol energetic,furnizand intre 50-70% din energie totala care se produce in organism.
➢ Structural intra in constitutia membranelor biologice, formeaza subtanta fundamentala
a tesutului conjunctiv,au functie pprotectoare si mecanica.
➢ Dupa comportarea cu hidroliza se clasifica in monozaharide,oligozaharide si
polizaharide.
➢ Pentru a fi utilizate de catre organism glucidele alimentare sunt supuse unui proces de
digestie ,urmat de unui proces de absorbtie

Digestia polizaharidelor incepe in cavitate bucala sub actiunea amilazei salivare ,ulterior
digestia continua la nivelul stomacului ,unde sucul gastric actioneaza asupra bolului alimentar.

Amilaza salivara este inactivate de sucul gastric.La nivelul intestinului glucidele alimentare sunt
hidrolizate sub actiunea enzimelor pancreatice si intestinale.

Absorbtia glucidelor are loc sub forma de monozaharide in intestinal subtire.In celule
glucidele pot suferii diferite transformari anabolice si catabolice.
Ficatul utilizeaza o parte din glucoza pentru necesitati proprii,o parte o depoziteaza sub forma
de glicogeni ,iar cea mai mare parte este repusa in circulatie pentru a servii altor tesuturi.

Creierul nu face deposit de glicozeni de acea cand nu primeste glucoza pe calea sangvina
ramane fara substrat glucidic, astfel de la hipoglicemie se ajunge usor la lipotimie.

Glicoliza este o etapa obligatorie in procesul degradare a glicozei ca substrat energetic pana la
biocarbon si apa.

Este cea mai importanta cale sub aspect cantitativ de degradare a glucozei.
 Metabolismul proteinelor

• Hrana zilnica trebuie sa contina un minim de proteine necesare pentru sinteza de

hormon si enzime ,dar si pt inlocuirea proteinelor tisulare distruse

• Produsi de catabolism ai proteinelor ii constitue amoniacul, urea si alte substante

care rezulta din metabolismul aminoacizilor si care sunt eliminate mai ales pe calea
renala si mai putin prin tractul digestiv.

• Proteinele sunt substante nutritive esentiale deoarece sunt singura sursa de azot
asimilabil de organism si sunt furnizoare de aminoacizi esentiali

• Aportul zilnic exogeneza nutritive este la adult normal inte 100-120 g in situatii de
efort intre 130-150-g ,iar la copii intre 50-75g

• Bilantul azotat al organismului reprezinta raportul dinte cantitatea de azot ingerata si

excretata de organism prin urina si fecale.Se exprima in g/24h ,poate fii echilibrat can
azotul ingerat este egal cu azotul excretat,poate fii pozitiv cand azotul ingerat este
mai mult decat azotul eliminat specific pt organizmele in crestere ,femei insarcinate
,alaptare ,stari de convaloescenta ,si poate fii negativ cand azotul ingerat este mai
mic decat azotul eliminate si il intalnim la persoanele in varsta in stari de
inanitie,imobilizare,boli grave.

• Echilibrul azotat este mentinut de cantitatea de protiene ingerate de valoarea

biologica a proteinelor dar si de prezenta glucidelor si lipidelor in ratia alimentara.

• Valoarea biologica de proteinelor depinde de aminoacizii care intra in componenta

lor ,dar si de capacitatea organismului de a asimila aminoacizii din proteinele
ingerate.Daca un aa esentiali lipseste din hrana zilnica organismal catabolizeaza
proteinele proprii pana se elibereaza o cantitate suficienta din aminoacidul respectiv
.Daca nu este asigurata cantitatea necesara de proteina apare deficient de aminoacizi
esentiali.Organismul va degrada proteinele din ficat ,splina si muschii, determinand
 aparitia unor semne clinice de tipul incetarea cresterii ,edeme hipoproteice
,retardare mintala,anemie,degenerescenta grasoasa a ficatului.

• Spre deosebire de glucide care se acumuleaza in muschi si ficat sau lipidele care se
depun in tesutul adipos ,proteinele nu se depoziteaza,ci aminoacizi proveniti din
alimentatie pot fi utilizati cand este necesar constuind metabolic al aminoacizilor.In
conditii normale cantitatea de proteine din organism ramane constanta deoarece
rata sintezei asigura pierderii proces numit „turnover” al proteinelor si conduce la
hidroliza si resinteza a 300-400g de proteine pe zi.