Dr.

Carmen Oros
 Definiţie: orice element, factor, condiţie sau
caracteristică care poate favoriza, declanşa sau
agrava apariţia unui efect nociv asupra sănătăţii
populaţiei.

 Organismul uman reacţionează faţă de factorii de

mediu care îl agresează la nivelul porţii de intrare
a acestora (tegumente, mucoase, plămân, tract
digestiv) prin declanşarea unor mecanisme
imunologice.
 Aer curat (pur): poluarea aerului ambiental, poluarea
interioară
 Apă suficientă şi neprimejdioasă (potabilă): adultul
consumă aproximativ 2 litri pe zi
 Alimente lipsite de risc şi furnizoare de nutrienţi:
- dezechilibrul - malnutriţie
- poluarea şi contaminarea alimentelor - patologie
largă legată de consumul alimentar
 Aşezările umane liniştite şi sigure: condiţii neadecvate
de locuit.
 Un ecosistem global favorabil: poluarea transfrontalieră,
mişcarea produselor cu risc şi a deşeurilor, depleţia
ozonului stratosferic, schimbările climatice, ploile acide
 Poluanţii din aer produc în mod cert efecte diverse prin
inhalarea lor timp îndelungat:
- gaze (monoxid de carbon, clorura de vinii, radonul)
- metale şi compuşii lor (plumb, mercur, arsen, nichel,
etc.)
- pulberi (azbestul, silicaţii, cărbunele, fibrele de bumbac).
 Poluarea globală: schimbări climatice, scăderea protecţiei
faţă de ultraviolete conferită de ozonul stratosferic ("bun").
 Poluarea interioară: expunere cronică la fum de ţigară -
cancer pulmonar, bronşită cronică, patologie
cardiovasculară.
 Incidenţa unor boli este strâns legată de aprovizionarea
cu apă deficitară şi condiţiile precare de salubritate
(boala diareică, parazitoze)
 Pe plan mondial, cca. 40% din populaţie nu beneficiază
de condiţii optime de salubritate(2,2 miliarde) şi peste
25% nu dispune de apă potabilă(1,4 miliarde) de
locuitori.
 În ţările în curs de dezvoltare consumul de apă
contaminată generează:
-80% din totalul bolilor;
-peste 1/3 din totalul deceselor şi
-în medie, 1/10 din timpul productiv al unei persoane
este sacrificat bolilor legate de apă.
 Regimul alimentar deficitar - anemii, deficienţe
protein-energetice, de vitamina A şi iod (ca efecte
directe), iar ca efecte indirecte cresc mortalitatea
prin boli cum ar fi tuberculoza, diareea, boli
respiratorii
 Societatea industrializată este expusă riscului de
exces alimentar care se corelează cu principalele
boli cronice (boli cardiovasculare, cancere,
accidente vasculare, diabet, carii dentare).
 Se impune:
- scăderea aportului energetic al dietei şi cel al
consumului de grăsimi;
- creşterea consumului de glucide complexe şi
fibre;
- reducerea consumului de sare şi a aportului de
alcool.
 Profilaxia - totalitatea legităţilor biologice, sociale şi
culturale menite să menţină şi să îmbunătăţească
starea de sănătate a populaţiei.
 4 nivele de profilaxie:

1. Profilaxia primordială se adresează:

- colectivităţilor prin educarea lor pentru sănătate;
urmăreşte să creeze deprinderi igienice de viaţă şi
muncă;
- mediului - prin măsurile de protecţie ale lui şi de
investigarea unor posibili factori de risc.
 2. Profilaxia primară urmăreşte:
impactul pe sănătate a factorilor de mediu
prin screeninguri ce au diverse obiective
(exemple: dozarea colesterolului în relaţie cu
dieta, a capacităţii vitale în relaţie cu poluarea
aerului, etc)
îndepărtarea, anihilarea, minimalizarea
factorilor de risc prin respectarea normelor de
calitate a mediului (ex.: nitraţii din apă,
plumbul din factorii de mediu etc).
Primele două trepte ale profilaxiei sunt
specifice Medicinei Mediului; aplicarea lor a
adus mari beneficii stării de sănătate a
populaţiei, dar şi de ordin economic
3. Profilaxia secundară urmăreşte:
-o depistare precoce a îmbolnăvirilor;
-o reducere a duratei de îmbolnăvire;
-prevenirea complicaţiilor şi recidivelor.
Se adresează individului, beneficiari fiind
un număr limitat de persoane.
4. Profilaxia terţiară urmăreşte:
- recuperarea, readaptarea, reinserţia
individului în familie, societate, loc de
muncă.
Se adresează pacientului ajuns în stadiu
mai avansat de boală.
 Prevenirea primordială şi primară
sunt intervenţii timpurii asupra omului
şi mediului său
 În prevenirea secundară şi terţiară riscul
este doar parţial reductibil.
Ea se adresează începutului bolii,
progresiei ei, evenimentelor acute,
decesului prematur.
 Privind prin prisma numărului de
beneficiari, ei scad enorm de la profilaxia
primordială spre cea terţiară, iar
analizând economic cheltuielile cresc
enorm, în acelaşi sens.
 Dezvoltarea bolii Fazele Ţinta
prevenţiei
Decelarea unor posibili Primordială întreaga
agenţi cauzatori de boală comunitate,
grupuri selectate

Decelarea unor agenţi Primară întreaga

cauzali specifici, comunitate,
recunoscuţi a determina grupuri la risc,
boala individ
Stadiu precoce de boală Secundară Pacient (individ)

Stadiu tardiv de boală Terţiară Pacient (individ)

 Atmosfera este mediul gazos de existenţă pentru
oameni, plante şi animale.
 Variaţiile de temperatură cu altitudinea au ca
rezultat o stratificare pe verticală a atmosferei în 5
straturi, separate între ele prin zone de tranziţie.
 Troposfera: 10-12 km pentru România
 Stratosfera : între 10 şi de 50 km
 Mezosfera : până la 80-100 km
 Termosfera : până la 1000-1200 km;
 Exosfera: până la aproximativ 3.000 km, se
continuă cu spaţiul interplanetar.
 1. Factorii fizici ai aerului. Efecte asupra sănătății și prevenirea lor
1.1 Temperatura aerului - starea termică a atmosferei
determinată de intensitatea radiaţiei solare care încălzeşte
pământul.
1.1.1. Importanța din punct de vedere medical

influențează termoliza

efectenefavorabile atît când crește peste anumite limite, cât și când

coboară sub aceleați limite

influențează poluarea aerului

influențeză ceilalți factori de mediu: umiditatea, curenții de aer, viteza

aerului, presiunea , etc
 1.1.2. Acțiunea temperaturii scăzute asupra
organismului
Acțiune locală:
apariția de angionevroze localizate la nivelul
extremităților.Dacă acțiunea este de scurtă durată
tulburările circulatorii revin, prin masaj și încălzire.
Paralizii și pareze mai ales la nivelul nervului
facial
Nevrite, nevralgii de trigemen
Acțiune generală:
În formele ușoare se pot vindeca fără sechele
În formele severe vindecare cu sechele: nefrită cronică,
nevrită periferică, leziuni miocardice
În formele foarte severe se ajunge moarte prin stop cardiac
sau respirator.
Apariția acestor forme depinde de timpul de expunere la frig
și de temperatura de expunere ajungându- se de la senzația de
frig pâna la bradipsihie și confuzie mintală.
Prognosticul depinde de:
Durata expunerii la frig/ temperatura de expunere.
 expunerea timp îndelungat+temperatură mai puțin
scăzută>expunere timp scurt +temperatură scăzută
Nivelul temperaturii organismului.
T ºcentrală scăzută = prognostic rezervat
Integritatea anatomo-funcțională a aparatului cardovascular
și respirator
Tratamentul
Încălzire rapidă prin imersie în apă caldă 34-35 ºC
cu urcarea temperaturii apei în decurs de 10 min la
40-43 ºC
Fricțiuni cu prosop uscat

Administrarea vit. C, soluții glucozate

Oxigenoterapie

Repaus la pat

Accidentații pot suferi o recădere termică

=hipotermie care poate da moarte subită datorită
epuizării cordului.
 1.1.3. Afecțiuni favorizate de frig

Afecțiuni ale aparatului respirator :rinite, faringite,

amigdalite, laringite, bronșite, pneumonii,astm bronșic,
bronho-pneumonii
Variațiile sezoniere ale temperaturii pot provoca anumite
procee epidemiologice cum ar fi gripa
Afecțiuni ale aparatului cardiovascular- temperatura
scăzută este nefavorabilă pentru bolnavii coronarieni,cei cu
HTA, endartrită obliterantă.
Afecțiuni ale aparatului locomotor-afecțiuni reumatismale
Afecțiuni digestive-apariția ulcerului gastro-duodenal
Afecțiuni ale SNP-recidive ale nevralgiilor, nevritelor,
parezelor, paraliziilor
Recidive ale afecțiunilor renale

T de confort - 28° C pentru omul în repaus total şi

dezbrăcat, 22-20° C - activitate uşoară, 14-12°C pentru
activitate intensă
1.1.4. Acțiunea temperaturii înalte asupra
organismului
Crește temperatura corpului

Accelerează pulsul

Dereglează activitatea sistemului cardio-vascular

ceea ce influențează negativ asupra funcționării
SNC:
- reduce atenția;
- reduce precizia;
- reduce coordonarea mișcărilor;
- reduce viteza de reacție.
Dereglarea echilibrului termic duce la supraîncălzire
și în anumite condiții de umiditate poate provoca șoc
termic.
1.2 .Umiditatea aerului
Umiditatea aerului reprezintă
cantitatea de apă prezentă în aer, sub
formă de vapori de apă, picături de
apă, cristale de gheaţă.
 1.2.1.Semnificație sanitară
Influențează direct schimbul de căldură prin
evaporarea transpirației de pe suprafața corpului(invers
proporțional)
Favorizează apariția îmbolnăvirilor fie prin exces , fie
prin carență
Influențează dezvoltarea unor microorganisme,
conservarea alimentelor și păstrarea diferitelor substanțe
Crește conductibilitatea termică și electrică a aerului

Influențează pătrarea igienică a materialelor de

construcție, mobilierului și îmbrăcămintei
Influențează poluarea aerului

Determină tipul de climă

 1.2.2. Influența umidității asupra organismului
a. Umiditatea înaltă
+ temperatură joasă =scăderea rezistenței
organismului la boli infecțioase( bronșita)
+ temperatură înaltă=împiedică pierderea
căldurii prin evaporarea transpirației(termoreglarea)

b. Umiditatea joasă ( aerul uscat)–influențează

favorabil metabolismul termic la orice temperatură
+ temperatură înaltă contribuie la evaporaarea
transpirației
+ temperatură joasă micșorează cedarea
căldurii

 1.2.3.Afecțiuni favorizate de variațiile umidătății relative

inflamația catarală a mucoasei căilor respiratorii datorită

acțiunii unor virusuri
gripa( U crescută distruge virusul gripal)
scarlatina( streptococul rezistă puțin la U ridicată)
broșita acută și agravarea simptomatologiei bronșitei
cronice(U mare+T mică)
astmul broșic
reumatismul
TBC( T scăzută+U mare+ceață da efect negativ în frecvența
hemoptiziilor
Poluarea aerului cu SO2+U crescută→H2SO4 care pătrunde
în aparatul respirator sub formă de aerosoli și irită mucoaasele
În general
- Creșterea U →înmulțirea bacteriilor Gram –
- Scăderea U→înmulțirea bacteriilor Gram+
 1.2.4. Norme sanitare

Ur=35-65% cu limite extreme între 30-70%

Ur optimă=50%
1.3. Mobilitatea aerului (curentii de aer)
Aerul este un factor al mediului ambiant aflat
într-o mişcare continuă, cunoscută sub numele de
vânt, determinat de diferenţele de presiune,
cauzate la rândul lor de diferenţele de
temperatură de la nivelul solului
Mişcarea aerului are rolul de a menţine
constantă compoziţia aerului, intervine în
purificarea aerului prin dispersia şi transportul
poluanţilor;
Calmul atmosferic, inversia termică, ceaţa pot
favoriza acumularea poluanţilor, cu apariţia unor
efecte acute în rândul populaţiei
 1.3.1.Influența asupra organismului
Intensifică termoliza prin evaporare și convecție cu
condiția ca T aerului≤37ºC
Stimulează receptorii cutanați
Mișcarea aerului este ineficientă când
T aerului>T corpului
Aerul este saturat de vapori
Influențează procesele respiratorii, consumul de
energie și starea neuropsihică
Antrenează germenii și alergenii vegetali de pe sol
transportându-i la distanță
Influențează defavorabil afecțiunile cardiovasculare și
hipertiroidismul
Diluează substanțele poluante existente în aer
Favorizează modificările electrice ale aerului prin
creșterea ionizării
1.4. Presiunea atmosferica
Reprezintă forţa de apăsare exercitată de aer
asupra corpurilor de la suprafaţa pământului şi este
în medie de 1 kg/cm2 .
Pe glob există regiuni cu presiune ridicată prin
acumulare de aer rece, dens, aşa numitele maxime
barometrice (M), anticicloni, situate la poli şi
regiuni cu presiune scăzută, cu aer cald şi cu
densitate mai mică, aşa numitele minime
barometrice, depresiuni (D), cicloni, situate la
ecuator.
Zonele unde se întâlnesc sau se separă masele de
aer sunt cunoscute sub denumirea de fronturi
atmosferice
Fronturile atmosferice se formează în zonele de
minim barometric (D), determinând modificări de
vreme, apariţia norilor şi precipitaţii
 Presiunea atmosferică influenţează
fenomenele meteoclimatice, fiind în strânsă
legătură cu regimul precipitaţiilor.
 Modificările bruşte ale presiunii atmosferice
pot influenţa starea de sănătate, predispuse
fiind persoanele cu afecţiuni ale sistemului
cardio-vascular, ale sistemului nervos,
osteo-articular, în special de tip
reumatismal, distonii neurovegetative.
 Variaţiile presiunii atmosferice pot interesa
starea de sănătate în locurile de muncă cu
presiune crescută (scafandri, mineri, etc),
sau în mediile cu presiune scăzută (viaţa la
altitudine, aviaţie), şi pot creea probleme de
adaptare.
 La presiuni crescute persoanele sănătoase se
pot confrunta cu fenomene de acutizare a
bolilor cronice inflamatorii, pot prezenta
tromboze şi embolii, depleţie hidrică.
 La presiuni scăzute creşte viteza de circulaţie
a sângelui prin organism, creşte reteţia de
apă.
 Variaţiile semnificative ale presiunii aerului
pot declanşa crize de astm bronşic.