CURS 1

Zeul Hermes – zeul mesagerilor, ocrotitorul calatorilor, duce sufletele pe lumea cealalta (folosit
in America, in medicina militara)
Simbolul lui Asclepius – zeul medicinii: a infiintat scoli medicale, unde a invatat si Hipocrate; a
avut 2 fiice:
Hygeia = igiena = sanatate
Pamacea= ocrotitoarea medicinii clinice
Definitia sanatatii stabilita de OMS: integritatea sau buna starea fizica, psihica si sociala
a individului si colectivitatiilor si nu doar lipsa handicapului, bolii sau infirmitatii
IGIENA=SANATATE (nutritia, activitatea fizica, odihna, mediul inconjurator, echilibrul
emotional, hidratarea, factorul genetic)
Factori sanogeni si patogeni (acelasi factor poate fi si pozitiv si negativ, depinde de
calitatea lui)

Nutrientii pe care-i avem in alimentatia noastra pot fi:

-Calorigeni (P,L,G) – furnizeaza calorii
-Necalorigeni (vitamine, minerale) – necesare pt o buna metabolizare a nutrientilor ce ne ofera
energie (proteine, lipide, glucide)

PROTEINE
Proteias (gr.) = primar
Sunt formate din aminoacizi - exista :
1. aa esentiali (8aa) : aa pe care organismul nu-i poate produce => se vor lua din
alimentatie (sunt esentiali pt mentinerea starii de sanatate)
2. aa semiesentiali: in anumite conditii organismul ii poate produce in cantitati mici :
arginina, histidina
3. aa neesentiali: organismul ii poate sintetiza (din acestia deriva o categorie de
aminoacizi semiesentiali, produsi in cantitati mici de organism)

In functie de tipul de aa din structura proteinele sunt de 3 tipuri:

- Proteine de grad 1 – de inalta calitate – au in structura lor toti aa esentiali in proportii
optime pentru organism
Organismul preia acest gen de proteine din sursa animala (carne, peste, lactate,
oua). Au un coeficient de utilizare digestiva foarte mare (80-90%) => organismul
foloseste acest fel de proteine pt nevoile sale (coeficientul cel mai mare il are proteina
din ou-albus)
- Prot de gr 2 – calitate medie – mazare, fasole, ciuperci, boabe, cereale, linte – coeficient
de utilizare digestiv este intre 60-80% ( contin toti aa esentiali in structura, dar in
proportii dezechilibrate)
 - Proteine de grad 3 – calitate inferioara – au coeficient de utilizare digestiv redus (60%)
– surse vegetale, prod de origine animala care nu sunt bogate in nutrienti (prod cu
multe tendoane, ligamente)
Nu au in structura lor toti aa esentiali. ( de exemplu proteina din porumb – daca
exista o alimentatie bogata in porumb => dezechilibre nutritionale prin lipsa unui aa esential)

Rolul proteinelor:
- Rol structural in membrana celulara – proteinele sunt necesare pentru cresterea si
dezvoltarea organismului, contribuie la procesul de refacere celulara
- Dezvoltarea mesei musculare
- Au rol energetic, dar rolul este secundar
! se folosesc in ultima instanta de catre organism (cand nu exista suficiente glucide,
lipide)=> ele suprasolicita organismul pt digestie ( 1 g proteina elibereaza doar 4,1
calorii=> nu elibereaza toata energia pe care o au in structura – in mod real 1g proteina
= 5,7 calorii – diferenta (5,7-4,1) ramane blocata sub forma de diferiti compusi derivati
din azot – amoniac, creatinina, acid uric)
- Rol de transportor: hemoglobina, lipide, minerale, vitamine, medicamente, substante
toxice
- Sunt regasite in structura fiecarei celule din organism : necesare pt formarea enzimelor,
hormonilor, anticorpilor, mentinerea echilibrului acido-bazic
- Rol contractil prin intermediul actinei si miozinei

Necesarul de proteine depinde de:

- activitatea fizica,
- sex,
- varsta,
- stil de viata,
- activitatea desfasurata,
- starea de sanatate,
- starea fiziologica ( femeia insarcinata necesita mai multa proteine),
- tipul de proteina din alimentatie ( alimentatie bazata pe proteine de calitate superioara de
origine superioara=> necesar de proteine este ft mic – sub 1 g – dar o alimentatie corecta
trebuie sa fie diversificata)
Necesar pt adulti : 1-1,5g/kg corp/ zi
Nevoi mai mari: copiii 2,5-3g/kg corp ( necesare pt procesul de crestere); femeile
insarcinate; sportivii
In alimentatie proteinele ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul caloriilor consumate.

Proteine si utilizarea medicala : laptele de capra si ingineria genetica (prin inginerie genetica
s au fct niste experimente utilizand capra si paianjenii). S a pornit de la faptul ca proteina din
panza de paianjen este ft puternica – rezistenta mare, elastica- poate fi folosita in multe
structuri, din multe domenii. Prin mutatii genetice, au reusit sa introduca proteina din panza de
paianjen in laptele de capra. Ulterior prin prelucare industriala se obtin niste fire ft puternice,
elastice, care sunt folosite in reconstructii de ligamente, tendoane, in oftalmologie, fabricarea
de incaltaminte, veste antiglont.

Exces de proteine:
- O alimentatie bogata in proteine creste riscul de aparitie a OSP: alimentatia proteica
creeaza o stare de aciditate in organism pentru care el va folosi Ca, Mg din oase, dinti
=> carii.
Pt ca organismul foloseste Ca din depozite pt reechilibarea PH-ului sangelui =>o
parte se pierde, iar alta parte va forma calculi (renali, biliari)
- Ficat gras – din digestia prot rezulta foarte multi produsi pe baza de azot => organe
suprasolicitate (ficatul si rinichii – organele de detoxifiere)
- Alopecie : firul de par nu mai este hranit cum trebuie
- Guta
- Constipatie
- Cancer (prin deficit de proteine)
- Modificari ale greutatii corporale : crestere (cand exista exces de carbohidrati)/ scadere
– activitatea fizica influenteaza
- Creste riscul aparitiei depresiei pt ca creste consumul de carbohidrati
- Stare de oboseala (pt digestia proteinelor organismul foloseste multa energie)

Carenta de proteine:
- Koilonichia (modificari ale formei unghiei), unghii fragile
- Modificare de tip sant central/ creasta centrala (carente severe)
- Depresiuni transversale/ benzi albe transversale
- Pat unghial alb – apare datorita faptului ca o carenta de proteine determina si un deficit
de fier ( proteinele sunt necesare pt transportul fierului => daca nu exista destule
proteine apare o anemie feripriva)
- Aspect triunghiular al unghiei cu absenta lunulei (carenta severa)

Malnutritie = nutritie proasta => persoane supraponderale (prezinta carente multiple - de

vit, minerale => consum Mc/KFC)/ persoane subponderale

Malnutritia proteica – 3 tipuri:

- Kwashiorkor ( traducere = spirit rau care infecteaza copiii) – o persoana are o
alimentatie saraca in proteine, dar bogata in carbohidrati (paine, paste, orez)
Prezinta:
o Edeme
o facies in luna plina ( apare si in dezechilibre hormonale)
o scaderea imunitatii (org nu mai produce Ac) => aparitia de infectii cu diverse
localizari (resp/cutanate/urinare) ex: dermatita
 La aceste persoane poate sa apara un aspect mai rosiatic al parului.

- Marasmus – aspect clasic de malnutrit (piele si os)

o edemele lipsesc,
o disparitia tes muscular, adipos;
o facies de maimuta (mokey face)/ imbatranit,
o pliuri cutanate (“baggy pants”)
Apare atunci cand exista si carenta de glucide ( carbohidrati) si de lipide, pe langa
cea de proteine.
Carenta de proteine => alte carente nutritionale : carenta de vit A, secundara unei
carente proteice– KERATOMALACIE – cea mai imp cauza de orbire in cazul copiilor (pt ca
ele au rol transportor )/ XEROFTALMIE/ SDR. ANEMIC ( modificari de culoare ale pielii,
fatigabilitate, modificari ale patului unghial – pt ca proteine transporta si Fe)

- Kwashiorkor Marasmic – tip intermediar intre cele 2 forme

10-15% din alimentatie trebuie sa fie reprezentata de proteine.

 Glucide.Lipide
Glucidele
Clasificare:
• Simple:-monozaharide
-dizaharide
• Compleze: -celuloza
-glicogen
ROLUL GLUCIDELOR:
− sursa de enrgie: 4,1 calorii/1 g glucide
− reprezinta un nutrient esential pentru buna functionare a ficatului, creierului, inimii
− intra in structura membrane celulare
− glucidele naturale, concentrate sunt o sursa de vitamin si minerale
− Avem o categorie de glucide cu multiple functii in organism-GLUCIDE COMPLEXE
care pot fi de mai multe tipuri:
1. Celuloze:
 stimuleaza motilitatea intestinala
 asigura un bun tranzit
 ajuta la formarea bolului fecal
2. Substrante peptice:
 necesare deoarece cresc absorbtia de vitamina A
 crssc biodisponibilitatea vitaminelor din complexul B
 au efecte inhibitorii asupra unor germeni de tipul Salmonella, E.coli de aceea
pot fi folosite in tratamentul diareei.
− inhiba flora de putrefactie
− ajuta la scaderea nivelului de LDL,TG
− Dau senzatia de satietate, scad cantitatea de alimente consumate la o masa
− efecte antiemetice
− scad nivelul de colesterol
− rol toxifiant
− sunt de ajutor in intoxicatia cu plumb, metanol, arsenic
− ajuta la eleiminarea substantelor radioactive din organism
− ajuta la cicatrizarea mai rapida a leziunilor(varza)
− efect antibacterian(Salmonella, E.coli)
− pot fi folosite in tratarea diareei(morcovl, marul, banana-ajuta la vindecarea mai rapida,
alaturi de medicamte)
In categoria glucidelor avem cateva speciale:
− mierea:
 glucid natural bogat in nutreienti, in vitamine, minerale, enzime;cu cat e mai inchsa la
culoare cu atat e mai bogata in nutreienti(continutul energetic este mai mare)
 Dupa 37 grade Celsius prin incalzire nu mai avem vitamin si enzime
  .Dupa 40 grade Celsius apar substante toxice(nu se recomanda in ceai, apa fierbinte)
 1 lingurita de miere/zi asigura tot necesarul de vitamine al organismului
− zaharul alb:
 99% calorii, cateva minerale
 Este bine sa mentinem consumul de zahar alb cat mai jos astfel incat sa nu fie depasita
acea limita de 10%
− zaharul brun-mai multe minerale, in functie de origine(exista zahar brun care e zahar alb
cu caramel)
− indulcitori artificialai(aspartame):
 efecte pe termen lung
 Aspartamul este trecut pe lista substantelor folosite ca arma chimica. In produse se
gaseste in cantitati mici.
 Pot creea tulburari de somn, cadera parului, stari de agitatie; pe animale s-a demonstrat
ca ar avea risc cancerigen
O alimentatie bogata in glucide(cereale, legume, fructe), dar glucide
rafinate(ciocolata,bomboane,prajituri, paine alba, paste, orez alb) da urmatoarele efecte:
Efecte negative ale glucidelor consumate in exces:
− obezitate
− diabet
− complicatii cardiovasculare
− cresterea colesterolului-ateroscleroza
− carenta de calciu, magneziu, crom
Glucidele creeaza aciditate in organism-se folosesc calciu si magneziu din depozite pentru
echilibrarea ph-ului.Cromul este un mineral important in reglarea glicemiei;consum mare de
glucide duce la epuizarea cromului
− carenta de vitamina B1(sau tiamina), vitamina C
B1-importanta pentru metabolismul glucidelor.Este considerate vitamina performantei
intelectuale, vitamina fericirii.In excesul de glucide, organismal foloseste mult B1 deci nu ne
putem concentra, nu putem memora bine.
Mg-mineral antistress
− carenta de vitamina A
− scade ph-ul sangelui deci creste riscul aparitiei osteoporozei
− dependenta
− tulburari de somn, insomnie,stari de agitatie
− creste riscul aparitiei de ADHD
− poate perturba gustul
− scaderea imunitatii
− creste riscul aparitiei cancerului,celula canceroasa agreeaza dulcele, se hraneste cu dulce
Necesarul de glucide depinde de varsta, starea de sanatate, activitatea desfasurata-5g/kg corp/zi
Din totatul caloriilor necesare pe zi, glucidele ar trebui sa reprezinte pentru adult 55-70%(50-75%),
pt copii 40-50%(ne referim la glucide sanatoase:cereale integrale, legume, fruct si dupa
desert).Cerealele, legumele, fructele sunt bogate in fibre;necesarul de fibre ar fi 20-35g/zi
Glucidele rafinate ar trebui sa reprezinte max 10% din totalul caloriilor necesare pe zi(alti specialist
spun ca ar trebui sa fie 10% din totalul glucidelor)
Painea alba-in general doar calorii
Etichete paine neagra-un procentaj mic de faina neagra, restul este faina alba
Paine-NU la fiecare masa
Indulcitori naturali:stevie

COMBINATII ALIMENTARE

Proteine: carne, oua, peste, lapte, branza, iaurt

Lipide:unt, smantana, uleiuri vegetale, grasimile animale(slanina, untura)
Glucide:paine, produse de patiserie, orez, paste, cartofi, miere
Vegetale:legume
Condimente
Exista 3 catgorii de combinatii alimentare:
− Corecte:
 proteine+vegetale
 glucide+vegetale
 condimente+orice categorie
− Incorecte:
 Proteine+lipide
 Proteine+carbohidrati
 Proteine+proteine
− Neutre:
 Lipide+amidonoase(paine etc)
 Ou+branza
In cazul combinatiilor alimemtare corecte, timpul de digestie este de 2-3h, absorbtia nutreientilor
este optima.
In cazul combinatiilor incorecte, timpul de digestie se poate prelungi pana la 8-12h in functie de
calitatea de alimente consumate.Organismul foloseste multa energie pentru digestie, iar absorbtia
nu este optima.Mai poate aparea o crestere a numarului leucocitelor care se mentine timp de 2-4
h dupa servirea mesei si pe care specialistii au denumit-o hiperleucocitoza postprandiala.Dupa o
masa cu combinatii incorecte pot aparea o serie de simptome:dureri abdominale, senzatie de
discomfort, eructatii, regurgitatii, zgomote aerice la nivel abdominal, constipatie.In timp, aceste
combinatii incorecte, facute zi de zi, la fiecare masa, duc la o scadere a ph-ului sangelui.
Combinatiile incorecte pot fi facute doar daca cantitatea de alimente ingerata este
mica.Legumele nu trebuie sa lipseasca.
Este foarte important sa respectam pauzele intre mese.Ea depinde de ce am consumat la o masa
si in ce cantitate.
Fructele trebuie consumare singure, pe stomacul gol, fara combinatii cu alte alimente.
Fructele se impart in 3 categorii:
 Dulci:curmale, smochine, banana, papaya
 Acide:toate citricele, capsuri, fructe de padure, ananas, kiwi.Nu se recomanda
combinarea fructelor dulci cu acide
 Subacide:restul
Exista cateva exceptii in consumul de fructe:
− Marul poate fi combinat cu orice legume
− Morcovul poate fi combinat cu orice fruct
− Lamaia poate fi combinat cu orice aliment
− Pepenele trebuie consumat singur

LIPIDE
Clasificare:
1. Dupa origine:
• Naturale:vegetale si animale
• Sintetice
2. Dupa proprietati chimie:
• Colesterol
• Acizi grazi:saturati si nesaturati
• Triglliceeride
• Lipide hidrogenate
• Lipide sintetice
ROLUL LIPIDELOR:
− necesaare datorita rolului energetic, furnizeaza mai multa energie decat proteinele si
glucidele -9,3 calorii pt fiecare gram
− depozit energetic:prin acumularea si stocarea in cadrul tesutului adipos care devine un iabil
rezervor energetic
− necesare pentru structura membrane celulare
 − absorbtia vitaminele liposolubile
− mentinerea temperaturii corporale(rol de protectie termica-tesutul adipos)
− rol de protectie mecanica-tesut adipos
− necesare pentru sinteza hormonilor sexuali
− dau satietate, dau savoare alimentelor
− implicate intr-o serie de acivitati enzimatice
− intra in structura creierului, fibrei nervoase-formarea tecii de mielina
− scad motilitatea gastro-intestinala
− protectie cardiovasculara prin acizii grasi polinesaturati
− sinteza acizilor biliari
− sinteza vitaminei D

a. ACIZI GRASI
 sunt saturati si nesaturati
 cei nesaturati sunt mononesaturati si polinesaturati
 cei mononesaturati se numesc OMEGA 9-se gaseste in uleiurile care devin lichide
la temperature camerei(uleiul de masline)
 cei polinesaturati sunt OMEGA 3 si OMEGA 6 si sunt esentiali.In alimentatie
aportul de omega 3 trebuie sa fie in cantitate mai mare decat omega 6 deoarece
omega 6 se gaseste in uleiuri vegetale pe cand omega 3 in grasimi vegetale, dar si
in grasimi de origine animala.
OMEGA 3: -peste,produse marine, seminte de in, uleiuri vegetale obtinute prin
presare la rece
-determina o scadere a RR al cancerului de san, de colon si al artritelor
OMEGA 6: -carne, oua(produse bogate in grasimi saturate)
-au rol proinflamator(acidul arachidonic)
Grasimile polinesaturale:-rol cardioprotector prin scaderea nivelului de TG, colesterol(LDL),
prin actiunea antiinflamatorie
b. COLESTEROLUL se produce in fiecare celula a organismului, hepatocitul avand
productia cea mai mare;60-80% din colesterolul seric este de origine endogena
 bun pentru sinteza hormonilor sexuali
 pt sinteza vitaminei D
 pt sinteza mielinei
 pt sinteza acizilor biliari
 pt absorbtia vitaminelor liposolubile
c. GRASIMILE HIDROGENATE:
 Le gasim in margarina
 Prin utilizarea lor produsele se mentin proaspete pentru mai mult timp
 NU sunt benefice deoarece cresc LDL, TGL
d. GRASIMI SINTETICE
 au fost folosite prima data in chipsurile Pringles
 proinflamatoare la nivel intestinal, perturba metabolismul energetic, in final
perturba tot organismal
  sunt inodore, incolore, insipide
 sunt des utilizate in industia fast-food
Necesarul de lipide difera in functie de starea de sanatate, varsta, sex, satre fiziologica de
activitate.Pentru :-persoanele sedentare,si vastnici:0,7-1g/kg corp/zi
-tineri activi fizic:1,5-2g/kg corp/zi
Excesul de lipide:
• ateroscleroza
• obezitate
• complicatii CV
• perturbarea gustului
• creste riscul de aparitie a cancerului
• diabet zaharat de tip II
Carenta de lipide:
• tulburari de dezvoltare fizica si nervoasa
• carente vitaminice
• afectarea aparatului cardiovascular ( deficit AG polinesaturati)
• deficit in sinteza hormonilor sexuali
• scaderea capacitatii efortului muscular
Vitaminele -hidrosolubile

-liposolubile: A,D,E,K

VITAMINA A

-se prezinta sub 2 forme: caroten si retinol

Carotenul- provitamina de origine vegetala

Retinolul- de origine animala

ROLURI

-intervine in functia vizuala, intra in structura pigmentilor retinieni

- rol antioxidant

-reduce radicalii liberi, reduce fenomenele de imbatranire celulara

- scade riscul aparitiei cancerului

Vit A + Vit C, E + Se-> cel mai important sistem antioxidant al oganismului

-importanta pentru structura tegumentelor si mucoaselor, ajuta la mentinerea structurii normale (e

denumita bariera protectoare a tegumentului si mucoaselor)

-implicata in formarea hematiilor

-in mentinerea structurii aparatului reproducator

-mentine echilibrul hormonal pentru hormonii sexuali

- rol in spermatogeneza

-ajuta la mobilizarea Fe din depozite

-ajuta la mentinerea structurii normale a parului

-rol in imunitate, in crestere

Carenta de vit A: apare daca alimentatia e deficitara, daca exista tulburari de absorbtie, daca exista
carenta de proteine, zinc, carenta de lipide la cei care mananca frecvent lactate degresate

-HEMERALOPIE- incapacitatea de adaptare a ochiului la lumina slaba (“orbul gainilor”)

-KERATOMALACIA- aspect opacifiat, principal cauza de orbire la copii

-XEROFTALMIA- ochiul uscat, se usuca si mucoasa bucala->carii ( se usuca si alte mucosae)

-corynebacteriun xerosis-> pete albe cu aspect spumos(pete Bitot)

-creste incidenta gingivitelor, uretritelor, cervicitelor

-sindrom anemic

-probleme de fertilitate

In carenta severa- pigmentari de culoare a parului, parul capata o nuanta mai inchisa

-HIPERKERATOZA FOLICULARA- pielea de gaina ( uneori, fata post a bratelor, antero-laterala a coapselor,
fese), poate sa apara si in carenta de vit C dar cu alta localizare

-acnee- alba sau rosie, pe fata dorsala a toracelui

Excesul- de cauza alimentara ( morcovul) sau medicamentoasa

CAROTENODERMIE- colorarea pielii

-greturi, varsaturi

-probleme hepatice

Necesarul vit A: 700 micrograme/ zi F

900 micrograme/zi B

Surse : fructele si legumele de culoare galben-portocaliu (morcov, dovleac), sunt bogata in caroten
(carotenul nu are activitate biologica prea mare, dar dupa consum, organismul are capacitatea sa
transforme carotenul in vitamina biologic activa)

Surse animale: lactate, galbenus, ficat, peste(1/3 din necesarul de vitamin sa provina din surse animale)
VITAMINA D- “Vitamina soarelui”

-pt ca organismal nostrum are posibilitatea de a sintetiza aceasta vitamina la nivelul

tegumentului sub actiunea ultravioletelor provenite de la soare;
-vitamina de la nivelul tegumentului nu este activa biologic; ea devine activa prin hidroxilare
in ficat, rinichi;
ROLURI:
-absorbtia Ca si fixarea lui in dinti si oase;
-indirect implicata in reglarea TA;
-intervine in contractia musculara;
-reduce riscul de aparitie al diabetului si cancerului colorectal;
CARENTA:
-daca aportul este insufficient, daca exista expunere insuficienta la soare, exista afectiuni
hepatice, renale, tulburari de absorbtie;
-la copii: RAHITISM
-la adulti: OSTEOMALACIE, OSTEOPOROZA
-creste riscul de aparitie a depresie, a bolii Alzheimer, Parkinson, a surditatii;
-COPII RAHITICI: slabuti, capul mare, burtica mare, picioare deformate (in X, in O)- genu
varum sau valgum; prezinta transpiratii nocturne intense la nivelul capului, alopecie
occipitala, frunte lata, inalta, olimpiana;
-la sugari: fontanelele se inchid tarziu;
-bose frontale, craniul moale= CRANIOTABES( moale ca o minge de ping pong)
-matanii costale, stern infundat (peptus excavates), peptus carinatum (piept de porumbel);
-santul subcostal HANIBON;
-burtica mare (hipotonie musculara)= abdomen de batracian;
-bratari rahitice datorita largirii extrem. osoase;
-malformatii ale coloanei vertebrale (cifoza, scolioza);
-eruptii dentare cu intarziere, malformatii;
EXCES:
-doar din cauze medicamentoase (daca ne bronzam foarte tare, nu se mai sintetizeaza vit.)
-vitamina foarte toxica => POLIURIE, POLIDIPSIE, TULBURARI DE RITM CARDIAC
-necesarul de vitamina D depinde de varsta: -pana la 1 an- 10 µg/zi
-dupa 1 an- 15 µg/zi
-dupa 70 de ani 20µg/zi
SURSE: sursa interna (tegument), surse alimentare (lactate, peste, ficatul de peste, galbenus,
polen)

VITAMINA E
-cuprinde 8 compusi cu efect antioxidant; nu toti au activitate biologica asa importanta: cel
mai activ: ALFATOCOFEROL
-important pentru fertilitate- VITAMINA FERTILITATII
-necesara pt. structura normala a aparatului reproducator si pentru echilibrul hormonal;
-intervine in formarea hematiilor;
-rol antiinflamator;
CARENTA: alimentatie deficitara, tulburari de absorbtie;
-infertilitate;
-sdr. Anemic;
-creste riscul de aparitie al cancerului;
NECESAR: 15 mg/zi
SURSE: uleiurile obtinute prin presare la rece, seminte de in, oleaginoasele;

VITAMINA K- VITAMINA COAGULARII

-3 tipuri: K1- de origine vegetala;
K2- sintetizata de microorganism;
K3- sintetica
ROLURI: -in procesul coagularii;
-pentru buna functionare a sustemului nervos deoarece intervine in formarea
sfingolipidelor;
-pentru metabolismul Ca;
-folosita in tratamentul osteoporozei;
-redue calcificarile intravasculare;
CARENTA: -hemoragii usoare care se manifesta prin echimoze/ severe;
-probleme de demineralizare osoasa-> creste riscul de aparitie al osteoporozei;
NECESAR: 90-120 µg (nu este nevoie de mult pt. ca organismal este capabil sa sintetizeze vit.
K la nivel intestinal (flora intestinala);
SURSE: tot ce este verde, produse lactate, branzeturi, iaurt, meniuri asiatice bazat pe soya
fermentata, galbenusuri
 VITAMINA B1
= tiamina; vitamina performantei intelectuale, vitamina fericirii;
Roluri:
− Importanta pentru metabolismul glucidic, deci pentru furnizarea substratului energetic
necesar functionarii creierului;
− Ajuta la tratarea raului de miscare, raului de inaltime;
− Ameliorarea durerilor postoperatorii, durerile din zona zoster;
− Efect diuretic usor;
− Importanta pentru imunitate.
Carenta de vit. B1: alimentatie deficitara, tulburari de absorbtie, in alcoolism, afectiuni cronice (in
special hepatice), alimentatie bogata in glucide rafinate.
~ Carenta de B1 + consumul crescut de glucide rafinate (pt metabolizarea acestora organismul
foloseste multa vitamina B1 → vitamina se epuizeaza).
Glucide rafinate: alimente facute cu faina alba (produse de patiserie, paste), zahar alb, orez alb.
Carenta determina: → boala Beri Beri
− Tulburari nervoase: stare de nervozitate;
Tulburari de somn;
Stari confuzionale;
Dificultati de vorbire;
Parestezii;
Pareze;
Atrofii musculare (forma uscata a deficientei de B1, “piele si os”)
− Tulburari cardiovasculare: tulburari usoare de ritm cardiac;
In functie de patologia asociata se poate ajunge la IC (forma
umeda de deficienta de B1, evolueaza cu edeme)
− Tulburari digestive: inapetenta;
Tulburari de tranzit;
Dureri abdominale.
Necesarul de B1: 0,6 mg la 1000 cal (sunt exprimate in 1000 cal rolului vitaminei in metabolismul
glucidic).
Surse: vitaminele complexului B se gasesc cam in aceleasi surse, de aceea cand vorbim de o
carenta, rareori se intampla sa fie o carenta strict de o vitamina, doar ca, carenta uneia din vitamine
se manifesta pregnant.
Daca avem vitamine din complexul B in plus, se elimina pe cale urinara.
Vitamina B1 se gaseste in:
− Galbenus;
− Cereale integrale;
 − Drojdia de bere;
− Nuci, alune, migdale;
− Seminte;
− Legume;
− Polen.
− NU prea se gaseste in lapte.
VITAMINA B2
= riboflavina
Roluri:
− Importanta pentru mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor;
− Pentru adaptarea vizuala la lumina;
− Imunitate;
− Procesele de crestere;
− Foarte importanta pentru activarea vitaminei B6 si B9.
Carenta: (cauzele de carenta: aceleasi ca la B1)
− Fotofobie;
− Hipervascularizatia conjunctivei;
− Cheilita angulara (fisuri la nivelul comisurilor bucale, care se pot infecta; buzele si limba
sunt crapate, sangerande) – semnul zăbăluței;
− Dermatite;
− La pacientii de sex masculin exista triada: fotofobie, cheilita angulara si dermatita scrotala.
− In timpul sarcinii; copilul se poate naste cu: palatoschizis, cheiloschizis, sindactilie,
membre scurte, intarzieri de crestere.
− Anemie feripriva;
− Stare de oboseala;
− Tulburari de somn;
− Piele uscata.
Necesarul de B2: 0,6 mg/1000 cal
Surse: B1 + lactate.
Pentru B1 si B2:
− Cereale integrale;
− Nuci, alune, migdale, seminte
− Ciuperci
− Orez salbatic, brun
− Galbenusul de ou
− Preparate din carne
 VITAMINA B3
= niacina
Roluri:
− Importanta pentru sinteza hormonilor sexuali;
− Sinteza insulinei;
− Sinteza tiroxinei;
− Mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor;
− Pentru imunitate;
− Buna functionare a SN;
− Adjuvant in tratarea pacientilor care prezinta halena, tulb gastrointestinale, ADHD,
depresie, acnee, fenomene cutanate si nervoase de imbatranire prematura;
− Scaderea valorilor colesterolului.
Carenta de B3: produce 3 tipuri de manifestari: diaree, dermatita, dementa.
→ Pelegra (boala celor 3 D, de cativa ani 4 D + deces): poate debuta cu oricare dintre cele 3 tipuri
de manifestari.
− Dermatita: debuteaza pe zonele care sunt expuse in mod obisnuit la soare: fata, gat, maini,
picioare.
− Leziunile cutanate debuteaza/ se acutizeaza (daca carenta e mai veche) primavara;
− La inceput tegumentul e eritematos, tumefiat, pot sa apara vezicule care se infecteaza;
− Pielea ajunge sa fie ingrosata, aspra, fisurata: piele de crocodil sau smalt crapat;
− In zona decolteului: aspect de colier;
− Limba in harta geografica: depozite albicioase si fisuri care creeaza un aspect in relief.

Necesarul de B3: 6,6 mg/1000 cal.

Surse: NU se gaseste in porumb.
− Sursa interna: ficatul (organismul e capabil sa sintetizeze vitamina pornind de la triptofan:
aminoacid esential);
 − Aceleasi surse ca la vitamina B2, cu exceptia porumbului.
Carenta: mai frecvent intalnita la cei care au alimentatia bogata in porumb (in porumb exista un
aminoacid care blocheaza sinteza hepatica de vitamina B3).

VITAMINA B5
= acid pantotenic, vitamina antistres
Roluri:
− Antistres;
− Mentinerea structurii normale a pielii;
− Hidratarea pielii;
− Pigmentarea parului;
− Imunitate.
Carenta: mai rara pentru ca B5 se regaseste in toate produsele alimentare naturale de origine
vegetala si animala. Produsul cel mai bogat in B5 e avocado.
− Stare de nervozitate, agitatie, insomnii;
− Senzatii de furnicaturi la nivelul picioarelor, senzatia de arsura la nivelul picioarelor in
timpul noptii;
− Pielea e uscata si apar precoce ridurile;
− Depigmentarea parului.
Necesarul de B5: 10 – 15 mg/zi.

VITAMINA B6
= piridoxina
Roluri:
− Sinteza hepatica a vitaminei B3;
− Implicata in metabolismul Na, K, Zn, Mg;
− Ajuta la absorbtia vitaminei B12;
− Ajuta la formarea hematiilor;
− + B9, B12, ajuta la scaderea nivelului de homocisteina (aminoacid care e factor de risc CV)
− Buna functionare a sistemului nervos.
Carenta:
− Stare de agitatie;
− Tulburari de somn;
− Parestezii;
− Dermatite;
 − Dermatita seboreica;
− Acnee;
− Stari depresive;
− Tulburari de memorie;
− Scade imunitatea;
− Creste riscul de aparitie al sindromului anemic, al ADHD.
NU are manifestari deosebite, care sa o scoata in evidenta! Cel mai adesea intalnim la pacienti
semnele specifice de carenta ale vitaminelor B2 si B3.
Necesarul de B6: 2 – 4 mg/zi.

VITAMINA B7
= biotina, vitamina H
Roluri:
− Importanta pentru par, piele;
− Metabolismul colesterolului.
Carenta: consumul de albus crud (boala albusului de ou), consumul de apa dezinfectata cu clor
− Creste nivelul colesterolului si riscul de aparitie al aterosclerozei;
− Alopecie;
− Depigmentarea parului (albire);
− Dermatite: leziunile din carenta se localizeaza la nivelul ochilor, nasului si gurii (dermatita
in ochelari);
− Sindrom de unghii galbene (nu sunt specifice pentru carenta de B7 dar pot sa apara).
− Tulburari de somn;
− Iritabilitate;
− Depresie;
− Piele uscata.
Necesarul de B7: 40 μg/zi
Surse:
− Galbenus;
− Nuci, alune, migdale, seminte;
− Drojdia de bere;
− Peste;
− Produse de origine animala;
− Varza, brocoli, conopida (familia cruciferelor).
− Zmeura, capsuni.
 VITAMINA B9
= acid folic
Roluri:
− Formarea placentei;
− Dezvoltarea fatului: sinteza de ADN, pt procesele de crestere;
− Scade nivelul de homocisteina (B12 + B6 + B9);
− Formarea si maturarea hematiilor.
Carenta:
− In timpul sarcinii – copilul se naste cu malformatii: spina bifida, palatoschizis, sindactilie;
− Depresie;
− Anemie megaloblastica.
Necesarul de B9: 0,2 – 0,4 mg/zi
Surse:
− In frunze verzi: spanac, salata, patrunjel;
− Lactate;
− Oua (galbenus);
− Nuci, alune, migdale;
− Crucifere (varza, conopida, brocoli);
− Cereale integrale.

VITAMINA B12
= cobalamina, vitamina rosie (denumita asa pt ca are Cobalt in structura si pt ca are rol foarte
important in formarea si maturarea hematiilor)
Roluri:
− Formarea si maturarea hematiilor;
− Scaderea nivelului de homocisteina (B12 + B6 + B9);
− Detoxifierea organismului – are capacitatea de a elimina mici cantitati de cianuri (din tutun,
alimente, apa);
− Formarea structurilor osoase.
− Reducerea inflamatiei.
− Activitatea sistemului imunitar.
Carenta:
− Anemie megaloblastica;
− Tuse seaca;
− Dificultati la inghitire;
 − Dureri in gat;
− Tegumente palide;
− Stare de oboseala, de slabiciune;
− Hepatosplenomegalie;
− Tulburari de mers;
− Tulburari de vedere;
− Stari depresive, dementa;
− Glosita Hunter – limba rosie, tumefiata, dureroasa, depapilata.

In cazul anemiei megaloblastice e important de stabilit cauza, pentru ca, daca e vorba de un
deficit de B12 si pacientul e tratat doar cu B9, sindromul anemic se amelioreaza dar tulburarile
nervoase se agraveaza si pot fi ireversibile.
Carenta: apare la vegetarieni, pacienti cu gastrectomii, cei care au deficit de factor intrinsec Castel,
tratament indelungat cu medicamente antiacide, sindrom de malabsorbtie.
B12 = factorul extrinsec Castel
Rezervele de B12 din organism ajung 3 – 5 ani (depozite hepatice de B12).
Surse:
− produse de origine animala:
• branza cu mucegai;
• ficatul;
• carnea;
• peste;
• ficatul de peste;
− surse vegetale:
• unele ciuperci;
• patrunjel;
• muraturi (cele puse cu apa si sare, fara otet);
• soia fermentata;
• alge;
• produse lactate vegetale: lapte de soia, de orez;
Necesarul de B12: 2 – 4 μg/zi
Carenta: hiperpigmentarea limbii si a articulatiilor (cele interfalangiene).
Daca un vegetarian are simptomele de mai sus si nu are Addison → carenta de B12.

VITAMINA B13
− importanta pentru metabolismul Ca, Mg;
− = acid orotic;
− Se gaseste in: ceapa, usturoi, radacinoase.
VITAMINA B15
− =acid pangamic;
− Scade clesterolul;
− Rol antioxidant;
− Importanta pentru imunitate.
VITAMINA B17
− Importanta pentru rolul antioxidat;
− Pentru tratarea cancerului;
− Se gaseste in: caise, samburi de caise, fructele de padure salbatice, samburi de mere, pere.
ACIDUL ASCORBIC
Rol​: antioxidant (a,c,e, sl->principalul sist. antioxidant)+ vit P(c2): intervine in mentinerea
rezistentie vaselor capilare
● Imp pt absorbtia fierului
● Scade colesterolul
● Efect antistres
● Efect diuretic
● Imunitate
● Ajuta la fixarea calciului in oase lfl ca vit D
CArenta​: cei care nu consuma cruditati, fumatorii, barbatii pt ca nu prea agreeaza cruditatile
● Fragilitatea capilara: sangerari la cele mai mici traumatisme: gingivoragii, hemoragii
intramusculare, intraarticulare= dureri musculare etc, articulare
● La cele mai mici lovituri: echimoze multiple in diverse stadii evolutive
● Hemoragii subunghiale
● Mobilitatea dintilor in alveole->caderea dintilor
● Halena
● Hiperkeratoza foliculara=piele de gaina (si la vit A)
Carente severa​ se numeste scorbut sau boala celor 4 H:
1. Hemoragii
2. Hiperkeratoza
3. Hipocondrie
4. Hematological anomalii= anemie datorata carentei de Fe= anemie hipocroma
microcitara
Exces​:
● prin medicamente, deoarce prin alimente organismul isi retine cat are nevoie si restul
elimina. E vitamina hidrosolubila
● Diaree
● Creste riscul de aparitie a calculilor de oxalat de Ca
Necesarul​:
● 75mg F
● 90mg B
● Surse: toate fructele, legumele,

vit. P (C2)- bioflavonoide

Rol​:
● Impreuna cu vit. C creste rezistenta vaselor capilare
● Antivirala, antibacteriala
● Rol antioxidant
● Antiinflamator
Surse​: fructe, legume, boabe de cacao, ceai verde, vinul rosu
 Alimentatia Copilului

Copilul percepe gusturile din luna a 4-a. daca gravida consuma preponderent
alimente sanatoase si copilul de va obisnui cu acel gust. Atunci cand copilul va creste,
alimentele sanatoase vor fi mult mai usor de introdus in alimentatia lui.
Alimentatia naturala – Alaptarea – hraneste copilul atat cu principii nutritive cat si
cu cele necesare dezvoltarii armonioase a sufletului.
Laptele matern aduce copilului toata hrana de care are nevoie – proteine, lipide,
glucide, vitamin, minerale, enzime
In primele 6 luni de viata este recomandat ca alimentarea nou-nascutului sa fie
exclusive de la san - OMS. Aceasta ii asigura copilului cele necesare pentru o buna
dezvoltare si creeaza o legatura speciala mama-copil

• Ajuta femeia sa slabeasca

• Scade riscul aparitiei osteoporozei
• Scade riscul de aparitie a cancerului de san si a celui de col uterin
• Are efect relaxant pentru mama
Situatii in care mama nu poate alapta: probleme psihice, HIV, leziuni de san, lapte
insuficient.
Diversificarea alimentatiei
 La 4-6 luni sau mai devreme daca nu exista un spor ponderal la copiii prematuri.
 In cazul in care copilul a fost hranit artificial inca de la inceput, diversificarea poate
incepe de la 3 luni jumatate
 Trebuie inceputa cand copilul este perfect sanatos. Daca acesta are o problema de
sanatate (sindrom diaeric) diversificarea nu trebuie inceputa – pot aparea
intolerante
 Daca copilul sanatos dezvolta intoleranta – varsaturi, modificari de scaun,
diversificarea trebuie oprita pentru 1-2 saptamani, pana cand copilul se reface
 Trebuie inceputa cu un singur aliment, nu se introduc mai multe alimente
 Se va creste treptat cantitatea fiecarui produs
 Se recomanda sa se faca cu lingurita
Primul aliment cu care incepem diversificarea – divergente: fructe sau legume?
Fructele sunt dulci, iar obisnuirea copilului cu dulcele nu este buna.
 Sucul de fructe (mere, portocale) – alegerea cea mai buna atunci cand copilul sufera
de constipatie – se incepe in general cu acest aliment, se dau cateva picaturi, apoi
20-30 ml, pana la 40-60 ml
 Sucurile/piure-urile de fructe (fructe proaspete/coapte) trebuie date imediat dupa
preparare, proaspete, mai ales daca vorbim de fructe crude, proaspete. Nu se pun la
fridgider, nu se incalzesc.
  Legumele (suc de morcovi) – se recomanda de la 3 luni jumatate – 4 luni. Se incepe
cu supa de legume strecurata, ulterior putem introduce si legumele sub forma de
piure. Se dau cu lingurita, nu cu biberonul.
De la varsta de 5 luni de pot introduce carnea de vita, de pasare, branza de vaci,
iaurtul (treptat, nu toate de-o data) – se pot da de 3-4 ori pe saptamana.
De la varsta de 6 luni – ficatul de pasare, galbenusul de ou (in cantitate mica, prima
data se da 1/8 dintr-un galbenus), mai apoi putem de 3 ori pe saptamana.
Pana la varsta de 8 luni) nu se recomanda fainoasele, cerealele care contin gluten,
grisul. Daca dorim sa diversificam alimentatia copilului cu fainoase se recomanda faina de
orez. (Pe drive scrie ca se pot adauga fainoase din orez si porumb, cele din grau si secara
dupa varsta de 2 ani
De la 10 luni putem sa diversificam alimentatia cu peste – doar cel alb – salau, crap
fiert
*Daca copilul este bine dezvoltat, merge, leaga cateva cuvinte, nu inseamna ca este
deja mare si poate consuma orice aliment.
Se interzice introducerea in alimentate inainte de 1 an sarea de bucatarie. Rinichii nu
sunt destul de dezvoltati iar alimentele cu sare pot reprezenta un stress pentru acestia.
*sarea se adauga in mancare la final*
Dupa 1 an:
o Zmeura, capsune, fragi, albusul de ou – nu se recomanda mai devreme
pentru ca sunt alergizante.
o Mierea – poate continue spori de clostridium botulinum
o Laptele de vaca – creste riscul aparitiei anemiei feriprive si a diabetului (riscul
ca un copil hranit cu lapte de vaca inainte de un an sa faca diabet cand devine
copil mare sau adult este mult ai mare decat in cazul copiilor care nu au fost
crescuti cu lapte de vaca)
o Alimentele prajite (legume, carne) – interzise inainte de un an – provoaca un
stress prea mare pentru ficat
Dupa 3 ani – carnea de porc sau de oaie
Copiii mici, prescolarii – 3 mese pe principale
In cazul copiilor:

• Obligatoriu 2 gustari
• Sa se respecte orarul meselor
• Alimentatia sa fie diversificata, bogata in produse naturale, cat mai putin
prelucrata
• Cat mai putine produse cu termen lung de valabilitate
• Parintii trebuie sa manance si ei correct
 • Copiilor nu le este permis sa manance in fata televizorului
• La masa nu se poarta discutii – aerofagie
• Dulciurile sunt restrictionate
• Consum de apa – cat este necesar
Copiii nu trebuie fortati sa manance – pot dezvolta anorexie psihogena, trebuie sa
mestece bine alimentele si sa nu se grabeasca atunci cand mananca.
 LP APA

Limba zmeurie: CH, infectii streptococice

Apa: in sange, saliva, in oase(20-22%), smaltul dentar( sub 1%), creier( 85%), muschi( 70%).

Consumul de apa: pt eliminarea toxinelor, pt termoreglare, pt digestie, lubrifiant pt suprafetele

articulare-lichid sinovial, pe mentinerea echilibrului acido-bazic, pt structura normala a organelor.

Cat putem trai fara sa bem apa?

3-4 zile -> 1 saptamana

Copii, sportivii 80-90% apa, adultii 60-70%

Necesarul de apa depinde de activitatea fizica, de temperatura mediului, de alimentatie (cand

avem o alimentie bogata in proteine, cand mancam sarat, dulce), de varsta, de sex, stare fiziologica.

In primele 3 luni de viata necesarul este de 150 ml/kg corp. Pe masura ce copilul creste, nevoia
de apa scade astfel incat la adolescenti: 40-60 ml/kg corp, la adulti 35 ml/kg corp.

Din cantitatea de apa calculata in fct de greutate cam 1-1,5 L sa fie apa pur si simplu, restul il
putem lua din alimentatie (legume, fructe, supe, ciorbe, ceai). Nu luam in calcul cafeaua, alcoolul, cola
pt ca bauturile pe baza de cafeina/alcool au efect diuretic -> mai mult pierdem decat obtinem prin
consumul lor.

Organismul 60-70% apa. Daca nu asiguram organismului necesarul de apa, in timp apare boala,
dar nu efecte deranjante imediate. PoHta de a manca in continuu poate fi un indicator al lipsei de apa
din organism. Setea nu ar trebui sa fie singurul indicator pt a bea apa.

Setea apare cand avem o pierdere de apa de 1%. Cand pierderea de apa ajunge la 2%- cefalee,
tulb de concentrare, reflexe intarziate, stare de oboseala, dureri musculare/articulare.

Pierderi semnificative de H2O-> simptomatologie bogata, semne specifice pt deshidratare

Pierdere de apa de 10-15%-> deces.

Nu numai cantitatea de apa e importanta ci si felul in care o bem.

Cum trebuie sa bem apa ?

-nu beau apa in timpul mesei ci cu jumatate de ora sau o ora inainte de masa pt a fi sigur ca avem un
aport corect de apa si pt o digestie buna.

-dupa masa la 1-2 ore dupa ce am mancat dar depinde si de ce alimente am consumat. Dupa o masa
bogata in grasimi se recomanda un ceai, o supa la finalul mesei sau o apa calduta ca sa usuram digestia
grasimilor.

-trebuie bauta pe indelete nu la repezeala; daca o bem repede la fel de repede se elimina;

-un pahar de apa calduta sau la temp camerei la incepere zilei sau ceai. Nu cafea pe stomacul gol pt ca
da aciditate si cei care o asociaza si cu tigara, au si mai mare aciditate. Apa sau CEIUTUL pe stomacul
gol dimineata curata tubul digestiv si pregateste organismul pt noua zi, pt a putea sa absoarba alimente
sanatoase.
-diversitate adica sa nu se consume acelasi soi de apa – exista un continut diferit de minerale, iar
mineralele din apa se absorb f bine. Ca Mg mai mult.

-nu se recomanda consumul indelungat de apa carbogazoasa (chiar daca are mai multe minerale decat
cea plata de obicei) pt ca da o stare de aciditate care e implicata in f multe patologii. Apa care e natural
carbogazoasa e mai putin acida. Apa carbogazoasa trebuie consumata ocazional.

-de preferat apa depozitata in recipiente de sticla. In bidoane de plastic daca e lasata atunci sa nu stea
la soare, la caldura in masina sau iarna sa nu le punem langa surse de caldura. Prin expunere la cald
din plasticul respectiv trec ... in apa care duc la infertilitate in special la sexul masculin.

Intoxicatia cu apa – atunci cand nu mai exista un echilibru intre aport si eliminare

1.situatii patologice: afectiuni renale, tumorale, cardiace, traumatisme cranio-

cerebrale,

2.la cei care nu stiu sa si dozeze consumul de apa

3.compEtetiile sportive de tip maraton

Simptome generale de hiponatremie depind de cat de rapid se instaleaza hiponatremia si cat

e de severa.
 Ratia Energetica

Ratia energetica=necesarul de calorii al organismului pt desfasurarea activitatii in bune conditii si mentinerea

unei stari optime de sanatate
Depinde de varsta sex activitate stare fiziologica .Numarul total de calorii este orientativ <2000 cal pt femei
RE=MB(metabolism bazal)+ADS(digestie)+activitate fizica+stare fiziologica+/-FM(factori de mediu)

MB=energia organismului necesar pt functiile bazale;depinde de varsta sex

Barbati:1 cal/kg corp/h
Femei:0,9 cal/kgcorp/h
Sportivi:2-2,5

ADS=activitate dinamica specifica =energia folosita de organism pt digestia alimentelor inainte ca acestea sa
elibereze caloriile pe care le contin
ADS=10% X MB
PN(principii nutritive) --calorigene:proteine 1gP=4,1 cal
lipide 1g L=9,3 cal
glucide 1g G=4,1 cal
--necalorigene :minerale,vitamine
ADS P=20-60%× MB
G=6-8%×MB
L=0,3%×MB

Activitate fizica :sedentarism=2-10%×MB

activ usoare =10-20%×MB
activ intense=20-30%×MB
Stare fiziologica
Sarcina =10-30%×MB
Alaptare=10-15%×MB

Factori de mediu
+0,5%×MB (caldura)
-0,5%×MB (frig)

Proteinele
Sunt formate din AA .Exista 21 -23 AA .Sunt de 3 tipuri esentiali ,semiesentiali ,neesentiali
Cei esentiali ,organismul nu i poate sintetiza,sunt in nujar de 8 .Cei semiesentiali sunt 2 :arginina si
histidina .Acestia pot fi produsi in cantitati mici de organism, iar cei neesentiali organismul ii produce si
reprezinta restul de AA
In strcutura proteinelor se pot gasi 2-sute-mii -milioane de AA.Ei sunt combinati in moduri diferite realizand o
mare diversitate de proteine
Proteinele naturale pot fi animale vegetale

Clasificare in functie de calitate》3 tipuri

▪De calitate superioara sau grad 1 :au toti aa esentiali in proportii optime pt organism.Le gasim in carne ou lapte
etc peste
Coeficientul de utilizare digestiva =80 -100%
▪Gradul 2 sau calitate medie
Au in structura toti aa esentiali dar in proportii dezechilibrate; le gasim in ciuperci ,mazare ,fasole ,soia
Coeficient utilizare digestiva: 60-80%
▪Gradul 3 sau calitate inferioara
Nu au toti aa esentiali in structura ex porumb
Coef =60-80%

Roluri:intra in structura memb celulare ,rol transportor,regleaza presiunea coloid osmotica,imunitate prin
formare Ac ,hemostaza ,intervin in sist tampon ,sinteza de hormoni,si enzime ,echilibru acido
bazic ,energetic(secundar,pt ca in urma digestiei nu furnizeaza toata energia pe care o contin )
1g proteine prin metabolziare =apa +Co2 +4 ,1 cal+compusi azotici (uree acid uric creatinina)

Dezechilibre cantitative
▪Hiperproteinemie:
De obicei prin proteina animala in exces
Efecte:constipatie,guta,cancer,afectare renala(cresc compusii azotati cu suprasolicitare de fct
renala,litiaza),litiaza biliara,gastrita,oboseala cronica,alopecie,halena,osteoporoza,carente vitaminice,modificari
ponderale,
▪Carenta
Determina dereglari hormonale, scadere imuntate ,tulburari enzimatice ,de crestere,modificari de culoare ale
parului, unghiilor (parul devine rosiatic,Koilonichie ,unghii fraibile)

Malnutritie -3 tipuri
1.kwashiorkor=la copii ,carenta de proteine si exces de glucide ,facies in luna plina ,dermatite
2.Marasm -pliu cutanat ,facies imbatranit ,defict de vit A ,keratomalacie cauza de orbire,edem ,dermatita

Necesarul:depinde sex varsta activ fizica stare fiziologica ,stare de sanatate,

Pt proteinele de grad 1 necesarul este pt femei :0,52 g / kg corp /zi pt barbat : 0,57
1-1,5 g/kg corp /zi in dieta diversificata
Sportivi :2-2,5 g
Copii 2,5-3g
Din ratia energetica proteinele reprezinta 10-15%
RE – ratia energetica. Reprezinta necesarul de energie al organismului pentru a-si desfasura activitatea si pentru
mentinerea unei stari optime de sanatate. RE = MB + ADS + activ fizica + stare fiziol + FM

MB – metabolismul bazal. Reprezinta energia necesara organismului pentru a intretine functiile vitale.
= 1 cal/kg corp/h barbati; 0,9 cal/kg corp/h femei; 2-2,5 cal/kg corp/h copii si atleti

ADS – activitatea dinamic specifica. Reprezinta energia necesara digerarii alimentelor.

- 1 g glucide = 4,1 cal (6-8% x MB)
- 1 g proteine = 4,1 cal (20-60% x MB)
- 1 g lipide = 9,3 cal (0-3% x MB)

AF – sedentara (2-10% x MB); activ fizica usoara (10-20% x MB); activ fizica intensa (20-30-60% x MB)

SF – sarcina (10-30% x MB); alaptare (10-15% x MB)

FM – factor de mediu (temperatura). Pentru fiecare grad in plus peste 10 grade, se scade 0,5% x MB. Pentru fiecare
grad in minus sub 10 grade, se adauga 0,5% x MB.

Repartitia RE pe mese: D – 25%; G10 – 15%; P – 45%; C – 15%. Caloriile se iau din L, P, G

IMC = greutate (kg)/ inaltime (cm) la patrat. Valori: < 18,4 – subponderal
18,5-24,9 – normoponderal
25-29,9 – supraponderal
30-34,9 – obez grad I; 35-39,9 – obez grad II; > 40 – obez gr III

CARNE
Avantaje Dezavantaje
-Fier - guta
-vitamine din complexul B - obezitate
-Aa esentiali - osteoporoza
- dislipidemie, ateroscleroza
- constipatie, acidoza
- cancer gastric, de colon

LAPTE
Avantaje
-proteine de grad I
- grasimi usor asimilabile
- bogat in Ca
- vitamina B2, B6, K, D3, A
- continut scazut de calorii
- protectie gastrica
- detoxifiere
Dezavantaje
- continut mare de Na
- bogat in colesterol si acizi grasi saturati
- prezenta bacteriilor
- creste productia de mucus pe tractul digestiv si respirator
- continut scazut de calorii

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE – boli infectioase produse de ingestia odata cu alimentele a unor microorganisme si/sau
a toxinelor eliberate de acestea. Mecanisme:

a)infectios – produs de ingerarea de germeni. Acestia se multiplica fie in alimente fie in organismul uman.
b)toxic – produs de toxinele germenilor. Toxinele sunt eliberate de germeni numai in alimente.
c) mixt – produs de germeni alaturi de toxinele acestora
Manifestari clinice:
-febra/frison
- greata, varsaturi
-diaree, scaune cu sange sau mucus
- deshidratare, cefalee
- dureri abdominale
- eruptii cutanate

Masuri de preventie:
-respectarea regulilor de igiena personala
- respectarea regulilor de igiena a spatiilor de depozitare
- efectuarea controlului medical la angajarea persoanelor care manevreaza alimentele
- utilizarea unui echipament de protectie de catre personalul care manevreaza alimentele
- pastrarea alimentelor in conditii adecvate
- prepararea corespunzatoare a alimentelor.

AERUL – organismul uman poate rezista 3-5 min fara aer. Compozitia chimica a aerului:
-azot (N) – 78,9%
-oxigen (O2) – 20,95%. Daca oxigenul scade la 15%, apar mecanismele de adaptabilitate. Daca se ajunge la sub 15%,
mecanismele nu mai fac fata si apare hipoxia cerebrala. Sub 10% nu se poate supravietui. Daca concentratia creste,
apare hiperinflatia.
- argon (Ar) – 0,9%
- dioxid de carbon (CO2) – 0,03%
- alte elemente: vapori de apa, noxe, microorganisme.

Determinarea microorganismelor din aer: metoda sedimentarii, aspirarii, barbotarii prin impact si electroprecipitarii.
Cea mai folosita: sedimentarea. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura care se amplaseaza in colturile si
centrul incaperii. Se lasa cutia deschisa intre 5 min – 1h dupa care se inchide si se trimite la laborator unde este pusa la
termostat la 37 grade timp de 24h.

APA – Roluri:
- asigura structura normala a tesuturilor, organelor.
- asigura functionarea metabolismului organismului in conditii normale
- mentinerea EAB
- sursa de minerale
- in termoreglare
- in digestie
- in detoxifiere

Copii au 80% in organism, barbatii au mai multa apa decat femeile datorita masei musculare mai dezvoltate; la fel si
sportivii. Organe:

- creier 85%
- sange 90%
- oase 20%
- smalt dentar 0,2%
- pielea 75%
Necesarul de apa difera in functie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, alimentatie, factori de mediu:

-copii sugari (3 luni) 50 ml/kg corp

- copiii mari si adolescentii 40-60 ml/kg corp
- adulti 35 ml/kg corp

Adultul are nevoie de 1,5-2, l de apa pe zi. Apa ca atare se bea 1-1,5 l, restul provine din alimentatie.

Setea – apare cand se pierde apa in proportie de 1% din greutatea corpului. Poate apare uscaciunea gurii, oboseala,
tulburari de concentrare -> acestea apar cand pierderea este de 2% din greutatea corpului. Cand apare durerea de
cap, se presupune o pierdere a unei cantitati mari de apa. La o pierdere >15% -> apare decesul. Mijloace de pierdere:
-transpiratie
-urina (1,5 l)
- respiratie
- materii fecale (150 ml)

Ca apa sa fie potabila, ea trebuie sa fie incolora, inodora, insipida. Substantele nocive nu trebuie sa se gaseasca in apa,
temperatura apei trebuie sa fie intre 7 si 15 grade (?!).

DEZINFECTIA APEI – procesul prin care se distrug in totalitate germenii patogeni si se reduce numarul germenilor
saprofiti astfel incat sa nu existe riscul de aparitie al unei epidemii hidrice. Metode:

-fizice: fierbere, filtrare, UV, radiatii ionizante, microunde

- chimice: Cl+substante clorigene, I, Ag, Br, KMnO4. Pentru apa potabila se poate folosi si ozon.

Dezinfectia cu Cl
Avantaje Dezavantaje
- ieftina, usor de realizat - perturba absorbtia unor nutrienti (vitamina B7, E)
- cea mai folosita - modifica gustul si mirosul
- persista in apa, actiune bactericida foarte buna - alaturi de subst. organice poate forma produsi cancerigeni
- reduce activitatea pepsinei
- perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu ozon
Avantaje Dezavantaje
- distruge germenii rezistenti la Cl - scump
- distruge germenii in timp mai scurt - nu persista in apa
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu se poate stoca
- nu formeaza produsi cancerigeni
- nu perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu UV
Avantaje Dezavantaje
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu are remanenta (nu exista garantia ca apa este constant dezinfectata)
- nu formeaza produsi cancerigeni
- cost mediu
- actiune bactericida foarte buna
INTOXICATIA CU NITRITI (METHEMOGLOBINEMIA) – este procesul care se realizeaza in continuu in organism, insa la
persoanele sanatoase, corpul transforma metHb in Hb prin mecanisme enzimatice (metHB-reductaza) si neenzimatice
(vitamina C). Nivelul de metHb trebuie sa fie <1% din Hb totala. Cauze de intoxicatii: consum de nitriti care se gasesc in
apa, alimente, medicamente:
-apa
- mezeluri, carne cruda
- legumele care provin de pe soluri tratate cu ingrasaminte chimice pe baza de N (patrunjel, spanac, salata verde,
morcov, telina, ridichi)
- medicamente: anestezice locale, antineoplazice, analgezice, pentru tratarea insomniilor, antimalarice, nitroglicerina

Manifestari clinice:
-la copii – manifestarile apar la o metHb intre 10-25% din Hb totala: cianoza periorala, perinazala, a extremitatilor,
tahicardie, dispnee, agitatie. Daca concentratie este >50% - cianoza generalizata, aritmii, convulsii, coma.
- la adulti – aritmii, dispnee, cefalee, agitatie, obnubilare

Decesul apare cand concentratia de metHb este >70%.

Tratament: excluderea apei sau a alimentelor din alimentatie, albastru de metilen + vitamina C, oxigenoterapie

ALIMENTATIA COPILULUI

Din luna a 4-a, copilul trebuie sa perceapa gustul alimentelor. Pana la 7-8 luni, are loc o crestere numerica a
preadipocitelor. Daca mama se alimenteaza incorect, numarul preadipocitelor poate creste si mai mult.

Alaptarea naturala (la san) – hraneste copilul cu principii nutritive (proteine, glucide, vitamine, minerale, hormoni,
enzime). Alaptarea se face in primele 6 luni de viata (exclusiv). Beneficiile pentru mama:
-scade riscul de osteoporoza
- scade riscul de cancer la san, col uterin
- prolactina are efect relaxant
- consum crescut de calorii.

Diversificarea alimentatiei – varsta optima 4-6 luni. Depinde de starea de sanatate, alaptarea la san. Reguli:
- trebuie inceputa cand copilul este in perfecta stare de sanatate
- nu se introduc simultan 2 produse
- alimentul introdus va creste gradual in cantitate
- daca copilul refuza alimentul, nu trebuie fortat sa manance
- daca apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree), se renunta la aliment si se incearca peste 2-3 saptamani.

Alimente:

- suc de fructe (portocale, mere) – nu trebuie pastrate la frigider, trebuie servite proaspete.
- legume si fructe – sub forma de piure
- grisul se introduce dupa 8 luni.
- branza de vaca de la 5 luni
- ficat de pasare de la 6 luni
- pestele de la 10 luni
Alimente interzise pana la 1 an:
- mierea
- sarea (rinichii nu sunt suficient dezvoltati)
- capsuni, fragi, zmeura (pot fi alergizante)
- albusul de ou (galbunusul da – de la 6 luni)
- laptele de vaca
- prajelile
- carnea de porc si de oaie trebuie evitate pana la 3 ani
 Ratia energetica

Ratia energetica reprezinta necesarul de energie al organismului pentru desfasurarea si mentinerea unei
stari optime de sanatate.

Ratia energetica depinde mai multi factori: varsta, sex, stare fiziologica, activitate.

Ratia energetica este, in conditii de sanatate, un parametru orientativ, devenind normativ pentru cei care
vor sa piarda in greutate, sa ia in greutate, sau sa monitorizeze alimentatia in colectivitati (scoli, gradinite,
etc.)

NB: S-a efectuat un studiu in Romania pe o populatie de detinuti. Studiul a relevat ca in timpul detentiei
starea lor de sanatate s-a ameliorat. S-a concluzionat ca la aceste rezultate un rol importat l-au avut:

- Un aport caloric de pana in 800 de calorii.

- 3 mese regulate.
- Cel putin o masa calda.
- Mesele nu erau in totalitate variate.

Metoda de calcul a ratiei energetice:

RE = MB+ADS+AF+SF+FM

1. MB:
- Reprezinta Metabolismul Bazal
- Valorile depind de varsta, sex, activitati.
Barbat:1 calorie/Kgcorp/ora
Femeie: 0,9 calorie/Kgcorp/ora
Copii pana in 3ani: 2-2,6 calorii/Kgcorp/ora
Sportivi: 2-2,5 calorii/Kgcorp/ora
- Conditii standard de determinare a metabolismului bazal: repauz fizic si psihic,temperaturi de 16-
18 grade celsius, lumina redusa, repaus alimentar de peste 8 ore, fara consum de alcool, cafea si
tutun, fara consum de medicamente, fara consum proteic alimentar de 2 zile.
2. ADS:
- Reprezinta activitatea dinamica specifica.
- Reprezinta energia folosita de organism pentru digestia alimentelor inainte ca acestea sa elibereze
caloriile pe care le contin.
- Reprezinta 10% din MB
- ADS proteina= 20-60% din MB ( motivul pentru carele dietele hiperproteice determina slabire)
- ADS glucid= 6-8% din MB
- ADS lipid= 0-3% din MB
 3. AF:
- Reprezinta activitatea fizica
- Pentru Activitati sedentare, AF= 2-10% din MB
- Pentru Activitati fizice usoare, AF= 10-20% din MB
- Pentru Activitati intense, AF= 20-30% din MB
4. SF:
- Reprezinta starea fiziologica, cuprinzand perioada de gestatie si perioada de lactatie.
- Perioada de sarcina= 10-30% din MB
- Perioada de alaptare= 10-15% din MB
- Organismul uman consuma pe zi circa 700 de calorii necesare secretiei lactate, restul luandu-l din
tesutul adipos acumulat in timpul nasterii. Prin alaptare se pierde din greutate.
5. FM:
- Reprezinta factorii de mediu.
- Cel mai important factor de mediu luat in considerare este temperatura.
- Temperatura medie este de 10 grade celsius.
- La fiecare grad peste Tmediu scadem 0,5%din MB
- La fiecare grad sub Tmediu adaugam 0,5% din MB

Principii nutritive:

1. Calorigene: proteine, lipide, glucide.

- 1g proteina= 4, 1calorii
- 1g lipid =9,3 calorii
- 1 g glucid= 4,1 calorii
-
2. Necalorigene :
- Vitamine
- Minerale
 Alimentatia copilului

Alimentatia naturala
-Alaptarea la san hraneste copilul atat cu principii nutritive cat si cu cele necesare dezvoltarii
armonioase a sufletului
-Aduce copilului toata hrana de care are nevoie: proteine, lipide, glucide, vitamine,
minerale, enzime
-OMS recomanda alaptarea la san in primele 6 luni
Sunt situatii in care mama nu poate alapta datorita unor probleme psihice, HIV, leziuni de
san sau lapte insuficient.
Diversificarea poate incepe de la 4-6 luni ,iar in cazul in care copilul a fost hranit artificial
inca de la inceput, diversificarea poate incepe inca de la 3 luni si jumatate.
Daca copilul prezinta sdr. diareic sau alta boala diversificarea nu se incepe. Aceasta se
incepe cu lingurita ,se introduce un singur aliment. Daca apar varsaturi/modificari de scaun
ea va fi oprita si se va relua dupa 1-2 saptamani.
Se incepe in general cu sucuri de fructe(mere,portocale).Se dau initial cateva picaturi,apoi
20-30 ml>>40-60 ml.
Legumele(suc de morcovi)-nu cu biberonul ci cu lingurita,supa de legume trebuie
strecurata,iar legumele pasate.Ulterior se adauga un fainos(orez,porumb),cel de grau/
secara dupa 2 ani.
Carnea de vita/pasare se dau fierte pasate ,nu mai devreme de 5 luni,fiind suficiente 20-30 g
de carne;se pot da de 3-4 ori /saptamana
De la 6 luni se pot da:ficat,galbenus cantitati mici initial apoi de 3 ori /sapt .
Pana la 1 an nu se dau:

miere>>botulism
sare>>rinichii nu sunt pregatiti sa metabolizeze
capsuni, fragi, zmeura,
albus de ou>>alergii,
Prajeli>>cantitate mare de proteine ce suprasolicita ficatul,
Carnea de porc si oaie se intoroduce dupa 3 ani
Pestele se introduce la 10 luni ,doar cel alb: şalau, crap fiert.
Alimentatia copilului prescolar:
-se respecta orarul meselor
-parintii trebuie sa manace si ei corect
-copiilor nu le va fi permis sa manance in fata TV
-la masa nu se poarta discutii >>aerofagie
-dulciurile sunt restrictionate
-consum de apa cat este necesar
Apa
Rol:

-mentinerea structurii testurilor si organelor

-diminuare toxine

-solvent pt procese chimice

-transport nutrienti si toxine

-aport de minerale

-rol in digestie si termoreglare

-echilibru acidobazic

-lubrifiant pt suprafete articulare

Organsimul 60-70 %din structura=apa

Copii au mai mult si sportivii

Nou nascutii:80%

Batranii:55-60%

-Muschii:75%

-Creier:80-85%

-Inima:80%

-Ficat:75%

-Piele:70%

-t.osos:20-30%

-smalt:0-2%

sangele are cea mai mare cantitate

Putem trai fara apa 5-7 zile.

Necesarul depinde de varsta,sex,stare fiziologica,mediu

Copii:150ml/kgcorp/zi

7luni-2 ani:100 ml/kgcorp/zi

Adolescent:40-60ml/kgcorp/zi

Adult:35ml/kgcorp/zi

Din cantitatea bauta ,1-1,5L trebuie sa fie apa simpla

Senzatia de sete apare atunci când exista o pierdere de 1%in organsim

In deshidratare apar:cefalee,uscaciunea buzelor,gurii,somnolenta

Când pierderea atinge 2%senzatia de sete dispare

Pierderi:

-prin urina:la 2,5L consumati se pierd 1,5L

-prin transpiratie 500 ml

-scaun

-respiratie

Intoxicatia cu nitriti=methemoglobinemie

-metHb :prin oxidarea Fe feros2+>>Fe3+ care nu mai transporta O2 la tesut

--exista un mecanism enzimaticprin care organsimul mentine val Hb <1% din Hb totala

Cauze:

-genetice:deficit enzimatic de metHb reductaza

-dobandite:expunere excesiva la anumite subst:medicamente antineoplazice,anestezice

locale,antimalarice,analgezice,antipiretice,nitroglicerina,nitroprusiat,fungicide,subst din
vopsele,ingrasaminte chimice de N

Poluarea apei cu aceste subst se produc datorita folosirii excesive a ingrasamintelor chimice sau prin
utilizarea excesiva a gunoiului de grajd

Legume cu cantitati crescute de nitrati:morcov telina ridichii spanac patrunjel marara salata

Tablou clinic:

Depinde de starea de sanatate ,varsta si de concentratia de metHb

1.La copii:manifestarile apar la concentratii de peste 10% din Hb totala+ comorbiditati(la

concentratii mai mici)

-formele usoare apar când metHb<25% din Hb totala:cianoza periorala,perinazala,la nivelul

extremitatilor

-conc 25-50%din Hb totala:tahicardie,tahipnee,agitatie,dispnee,cianoza se extinde,convulsii

-conc >70%>>deces

2.La adulti

-manifestarile chimice apar când val metHb>20% din Hb totala

-stari de agitatie,tahicardie,tahipnee,tulburari de ritm cardiac,tulburari de concentrare,cefalee

Risc mai mare de intoxicatie apare la sugari in primele 4 luni pt ca pH gastric>4:mediu favorizant pt
multiplicare germeni si transformare nitrati in nitriti.Au cantitate mai mare de Hb fetala si ea se
transforma mai usor in metHb decat Hb adultului.Cantitatea de sange este mai mica la
sugar,necesarul de apa este mai mare>>aport mai mare de nitrati>>acitivitatea metHb reductazei
mai mica la sugar
Diagnostic:

Se pune pe baza anamnezei,datelor de laborator(dozare gaze sanguine,analiza culorii

sângelui,dozare metHb),tablou clinic

Tratament

-intrerupere consum apa si alimente bogate in nitrati

-antidot:albastru de metilen,vit C,oxigen,transfuzie de sange

50 mg/L -val maxima a nitratilor in apa

Prin fierberea apei nitratii nu dispar,ci valoarea lor creste

Expunerea cronica la nitrati duce la:

-intarzieri de crestere

-scadere imunitate

-risc crescut de cancer colorectal,gastric,limfoame,cerebral

-risc crescut de leucemii

 APA
Roluri:
-Ajuta la imbunătățirea circulatiei sangvine
-fenomene enzimatice
-reduce imbatranirea celulara
-Rol in imunitate

Apa poate fi:

- alcalina
-apa cu continut scazut de deuterium
-apa T/P (sau cum mortii ei se numește)

Organismul are nevoie periodic de cate o “pauza”. Ne recomanda o zi pe săptămâna regim pe

baza de lichide( apa/sucuri naturale/ceai)

Postul:
-post negru
-fara produse de origine animala
-post cu apa ( da rezultate f bune mai ales la slabirea in greutate si la dezintoxicare)

Cica a fost un lake de 40+ ani si vreo 270 + Kg, avea probleme legate de integrarea sociala,
psihicul era flasc, si nu prea putea sa slabeasca. Asa ca a facut ceva drastic: a trecut la regim pe
lichide. In spital, sub supraveghere medicala, in 382 de zile de regim lichid a ajuns la 87 kg. Not
bad! Macar acum incapea pe usa. A avut problemute in urma regimului, dar in 5 ani a reusit sa se
stabilizeze la 89 kg. Și așa e bine, incape pe ușa lejer.

AERUL
-este vital, spre deosebire de alimente
- putem trai 3-5 minute fara aer( Recordul mondial e de vreo 22 min, dar nu stie profa)
- inspiram zilnic aprox 11k-12k litri

Compozitie:
-78.09% N
-20.95% O2
-0.9 % Argon
- 0.03 Co2
-restul pana la 100% sunt alte gaze
-noxe
-microorganisme
-vapori de apa

Noxele in cantitati mari pot avea efecte alergice, iritante, cancerigene, fibrozante.
Calitatea aerului trebuie masurata in:
-cabinete medicale
-spitale
-saloane
-fabrici de medicamente
-spatii alimentare
-in instituțiile unde se găsesc copii

Se foloseste o serie de indicatori microbieni pt a testa calitatea aerului, reprezentata de o serie de

germeni care se dezvolta la 37 de grade.
Germenii care se dezvolta la 37 grade celsius ofera o imagine de ansamblu legata de gradul de
contaminare din incaperea respectiva.

Streptococii ii gasim in caile respiratoare superioare

Stafilococii ii gasim pe tegument sau in caile resp superioare
...sunt prezenti in fecale si prezenta lor in aer semnifica conditii insalubre

Pentru evaluarea calitatii aerului:

-metoda sedimentarii
-metoda aspirarii
-metoda barbotarii
-metoda electroprecipitarii
-metoda prin impact

Metoda sedimentarii este cea mai frecventa. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura,
care se pun in colturile incaperii si una in centru. Daca incaperea are sub 20 m2 , se poate pune
doar o cutie in mijlocul incaperii intre 5-60 min in fct de gradul de contaminare. Apoi va fi pusa
la termostat la 37 grade timp de 24 h. Dupa, medicul studiaza evolutia si stabileste nr de germeni
pe m3 de aer.
Astfel putem testa si calitatea antisepticelor folosite.
Cat se face testul nu deschidem geamul, nu dam drumul la aer conditionat, nu se plimba
personalul medical/pacientii

Pentru testarea suprafetelor folosim inca 2 indicatori: salmonele si enterococi.

Metode de testare a suprafetelor:

-metoda tamponului
-metoda amprentelor
-metoda peliculelor adezive
-metoda spalarii

Cea mai folosita e metoda tamponului, si decurge asa : Cu un tampon de vata steril se sterge o
suprafata de 100cm 2. Tamponul se introduce intr-o eprubeta cu apa sterila. Se trimite la
laborator. Din solutia rezultata se fac insamantari pe medii de cultura si de aici se pune la
termostat la 37 grade celsius timp de 24h.
GLUCIDE

Se pot clasifica in functie de structura lor in simple (monozaharide, dizaharide) si complexe (celuloza,
glicogen).

Rolurile glucidelor

- energetic - 1 g de glucide furnizeaza 4.1 cal.

- esentiale pentru buna functionare a creierului, inimii si ficatului.

- glucidele naturale, concentrate sunt o sursa de vitamine si minerale.

- glucidele complexe au mult mai multe roluri: celulozele sunt necesare pentru formarea bolului fecal si
pentru tranzitul intestinal. Substantele peptice cresc biodisponibilitatea vitaminelor din complexul B,
cresc absorbtia vitaminei A, au efecte inhibitorii asupra unor germeni de tipul Salomonela, E. Coli de
aceea pot fi folosite in tratamentul diareei.

- ajuta si la tratarea intoxicatiilor cu Pb, metanol, arsenic.

- ajuta la eliminarea substantelor radioactive din organism.

- ajuta la scaderea nivelului de LDL, TG, dau senzatie de satietate, scad cantitatea de alimente
consumate la o masa.

- ajuta la refacerea structurii tegumentului

Necesarul de glucide

Difera in functie de varsta, activitatea desfasurata, starea de sanatate. El este de 5 g/kg corp/zi. Din ratia
energetica, glucidele trebuie sa reprezinta 50-75% pentru adulti si 40-50% pentru copii.

Glucidele rafinate (facute din zahar alb) trebuie sa reprezinte maxim 10% din ratia energetica.

Mierea

1 lingurita de miere/zi asigura tot necesarul de vitamine ale organismului. Cu cat mierea este mai inchisa
la culoare cu atat continutul energetic este mai mare.

Daca este folosita ca indulcitor pentru lapte sau ceai, acestea nu trebuie sa aiba o temperatura ridicata.
La peste 40 de grade, mierea elibereaza compusi toxici.

Zaharul alb

Este in proportie de 99% calorii goale (puritatea este de 99%). Este bine sa mentinem consumul de zahar
alb cat mai jos astfel incat sa nu fie depasita acea limita de 10%.

Indulcitorii artificiali
Nu sunt recomandati pentru ca au efecte nocive asupra sanatatii. Pot crea tulburari de somn, caderea
parului, stari de agitatie. Pe animale s-a demonstrat ca ar avea efect cancerigen.

Efectele negative ale glucidelor consumate in exces

- crestere in greutate si obezitate

- stare de agitatie

- insomnie

- tulburari de atentie

- creste riscul de aparitie al sindromului ADHD

- dulciurile dau dependenta. Se considera ca dependenta de dulciuri este mult mai grava decat
dependenta de alcool

- creste nivelul colesterolului, creste riscult de aparitie al aterosclerozei

- scade imunitatea

- apare carenta de magneziu, crom si vitamina B1 (sau tiamina)

- scade pH sangelui deci creste riscul de aparitie al osteoporozei

- creste riscul de aparitie al cancerului. Celula canceroasa se hraneste cu glucide.

COMBINATIILE ALIMENTARE

- proteine: carne, oua, peste, lapte, branza, iaurt

- lipide: unt, smantana, uleiurile vegetale, grasimile animale (slanina, untura)

- glucide: paine, produse de patiserie, orez, paste, cartofi, miere

- vegetale: legume

- condimente

Exista 3 categorii de combinatii alimentare:

- corecte: proteine+vegetale, lipide+vegetale, glucide+vegetale, condimente+orice categorie

- incorecte: proteine+lipide, proteine+carbohidrati, proteine+proteine

- neutre: lipide+amidonoase (paine etc), ou+branza,

In cazul combinatiilor alimentare corecte, timpul de digestie este de 2-3h, absorbtia nutrientilor este
optima.
In cazul combinatiilor incorecte, timpul de digestie se poate prelungi pana la 8-12h in functie de calitatea
de alimente consumate. Organismul foloseste multa energie pentru digestie iar absorbtia nu este
optima. Mai poate aparea o crestere a numarului de leucocite care se mentine timp de 2-4h dupa
servirea mesei si pe care specialistii au denumit-o hiperleucocitoza postprandiala. Dupa o masa cu
combinatii incorecte pot aparea o serie de simptome: dureri abdominale, senzatie de discomfort,
eructatii, regurgitatii, zgomote aerice la nivel abdominal, constipatie. In timp, aceste combinatii
incorecte, facute zi de zi, la fiecare masa, duc la o scadere a pH-ului sangelui.

Combinatiile incorecte pot fi facute doar daca cantitatea de alimente ingerate este mica. Legumele nu
trebuie sa lipseasca.

Este foarte important sa respectam pauzele intre mese. Ea depinde de ce am consumat la o masa si in ce
cantitate.

Fructele trebuie consumate singure, pe stomacul gol, fara combinatii cu alte alimente.

Fructele se impart in 3 categorii:

- dulci: curmale, smochine, banane, papaya,

- acide: toate citricele, capsuni, fructe de padure, ananas, kiwi. Nu se recomanda combinarea fructelor
dulci cu acide

- subacide: restul

Exista cateva exceptii in consumul de fructe:

- marul poate fi combinat cu orice leguma

- morcovul poate fi combinat cu orice fruct

- lamaia poate fi combinata cu orice aliment

- pepenele trebuie consumat singur

 Proteinele din alimentatie
Generalitati:

Proteinele fac parte din cadrul nutrientilor calorigeni.

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi.

Exista 22-23 de aminoacizi, impartiti in 3 categorii: esentiali, semiesentiali, neesentiali.

a. Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizati de catre organism, sursa fiind strict exogena. Sunt in
numar de 8, fiind reprezentati de: valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina,
metionina, lizina și treonina.
b. Aminoacizii semiesentiali pot fi produsi de catre organism dar in cantitate mica, fiind reprezentati
de: arginine si histidina.
c. Aminoacizii neesentiali sunt produsi de catre organism.

Clasificarea proteinelor:

a. In functie de sursa:
1. Naturale: animale si vegetale
2. Sintetice
b. In functie de calitate:
1. Proteine de calitate superioara (de gradul I):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali in proportii optime.
- Se gasesc in carne, oua, lapte, peste.
- Coeficientul de utilizare digestiva este intre 80-100%, oul avand cel mai mare coeficient.
2. Proteine de calitate medie (de gradul II):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali dar in proportii dezechilibrate.
- Se gasesc in ciuperci, mazare, fasole, soia.
- CUD este intre 60-80%
3. Proteine de calitate inferioara (de gradul III):
- Nu prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali.
- Se gasesc in porumb.
- CUD este intre 60-80% dar apropiindu-se spre valoarea minima.

Rolurile proteinelor:

1. Structural: intra in structura membranelor celulare.

2. Transport: transporta gaze, lipide, medicamente, minerale, vitamine.
3. In mentinerea presiunii coloid osmotice.
4. Imunitate: anticorpii sunt proteine.
5. Hemostaza: o serie de factori de coagulare sunt de natura proteica.
6. Rol in sinteza hormonilor: insulina e de natura proteica.
7. Rol in sinteza enzimelor.
 8. Rol in reglarea echilibrului acido-bazic: reprezinta sisteme tampon.
9. Rol energetic: rol secundar, 1gram de proteina generand 4,1 Calorii.

In urma catabolismului a 1g proteina => apa+CO2+4,1Cal+XN(compusi azotati)

XN (Compusii azotati) sunt reprezentati de uree, acid uric, amoniac, creatinina si sunt responsabili
pentru efectele nocive ale consumului exagerat de proteine.

XN rezultati in urma catabolismului a 1g proteina genereaza 1,6 Cal.

Dezechilibrele cantitative:

1. Excesul de proteine:
- Constipatie
- Guta
- Cancer colo-rectal
- Afectare renala (litiaza si altele)
- Litiaza biliara
- Gastrita
- Oboseala
- Modificari in greutate: fie slabire fie crestere
- Alopecie
- Halena
- Carente vitaminice
- Osteoporoza
- Afectare hepatica
2. Carenta de proteine:
- Scaderea in greutate.
- Tulburari enzimatice
- Tulburari de crestere.
- Modificari ale fanerelor: parul rosiatic, koilonichia
- Deficit de vitamine: deficit de Vitamina A care genereaza Keratomalacia.
- Dereglari hormonale.
- Dermatite
- Malnutritie, cu cele 3 forme: Kwashiorkor (glucide crescute, facies in luna plina),
Marasm (glucide si lipide scazute, facies de maimuta), Tipul Mixt.

Necesarul proteic

- Necesarul proteic depinde de sex, varsta, activitate fizica, stari fiziologice, stare de
sanatate.
- Necesarul de proteine de inalta superioritate este de 0,52 g/Kg corp/zi pentru femeie si
0,57 g/Kg corp/zi pentru barbat.
- Este recomandat consumul mixt de proteine (de gradul I, II,III), iar necesarul de proteine
este de 1-1,5 g/kg corp/zi.
- Nevoi crescute: sportivi(2-2,5g/kgcorp/zi), copii(2,5-3g/kgcorp/zi).
- Din ratia energetica, proteinele ar trebui sa reprezinta circa 10-15%.
 Lipidele

Reprezinta o clasa de nutrienti calorigeni.

Clasificare:

1. Dupa origine:
- Naturale: vegetala si animale
- Sintetice
2. Dupa proprietatile chimice:
- Cholesterol
- Acizi grasi: saturati si nesaturati
- Triglyceride
- Lipide hydrogenate
- Lipide sintetice

Rolul lipidelor:

- Structural: intra in structura membrane celulare.

- Energetic: un gram de lipida elibereaza 9,3 Calorii.
- Depozit energetic: prin acumularea si stocarea in cadrul tesutului adipos care devine un
viabil rezervor energetic.
- Protectie termica: testutul adipos.
- Protectie mecanica: testutul adipos.
- Sinteza hormonilor sexuali.
- Absorbtia vitaminelor liposolubile.
- Scad motilitatea gastro-intestinala.
- Protectie cardiovasculara: acizii grasi polinesaturati.
- Sinteza acizilor biliari.
- Sinteza vitminei D.
- Formarea tecii de mielina.
- Dau savoare alimentelor.

1. Colesterolul:
- Se produce in fiecare cellula a organismului, hepatocitul avand productia cea mai mare.
- 60-80% din colesterolul seric este de origine endogena.
2. Acizii grasi:
- Sunt saturati si nesaturati
- Cei nesaturati sunt mononesaturati si polinesaturati.
- Cei mononesaturati se numesc si omega 9 , gasindu-se in uleiuri care devin lichide la
temperatura camerei.
 - Cei polinesaturati sunt omega 3 si omega 6 si sunt esentiali. In alimentatie aportul de omega
3 trebuie sa fie in cantitate mai mare decat omega 6 deoarece omega 6 se gaseste in uleiuri
vegetale pe cand omega 3 in grasimi vegetale dar si in grasimi de origine animala. Omega 6
sunt pro inflamatorii(acidul arahidonic). Omega 3 determina o scadere a RR al cancerului de
san si de colon si al artritelor.
3. Grasimile hydrogenate:
- Le gasim in margarina.
- Prin utilizarea lor produsele se mentin proaspete pentru mai mult timp.
- Nu-s benefice deoarece cresc LDL, TGL.
4. Grasimi sintetice:
- Au fost folosite pentru prima data in chipsurile Pringles.
- Pro inflamatoare la nivel intestinal, perturba metabolism energetic, in final perturba tot
organismul.
- Sunt inodore, incolore, insipide.
- Sunt des utilizate in industria fast food.

Necesarul de lipide depinde de varsta, sex, stare fiziologica, activitati, stare de sanatate:

- Pentru sedentari si varstnici: 0,7-1g/Kgcorp/Zi

- Tineri activ fizic: 1,5-2g/Kgcorp/Zi

Excesul de lipide :

- Creste riscul de cancer de orice fel.

- Obezitate.
- Diabet zaharat de tip II.
- Afectiuni cardiovasculare(ateroscleroza si consecinte).
- Perturbari ale gustului.

Carenta de lipide:

- Tulburari de dezvoltare fizica si nervoasa.

- Carente vitaminice.
- Afectarea aparatului cardiovascular(deficit AG polinesaturati).
- Deficit in sinteza hormonilor sexuali.
- Scaderea capacitatii efortului muscular.
Vitamine
Tipuri:

Liposolubile(A,E,K,D) si Hidrosolubile(B)

A)Liposolubile

1. Vitamina A-se prezinta sub 2 forme: provitamina(caroten) si retinolul (forma activa)

Carotenii ii gasim in surse vegetale,iar retinolul in cele animale

Roluri:

-antioxidant

-A+C+E+Selen=principalul sistem antioxidant al organismului

-mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor

-numita si bariera protectoare

-folosita ca adjuvant in tratamentul tuturor inflamatiilor

-intra in structura pigmentilor retininei-rodopsina,iodopsina

-rol in imunitate

-cresterea si dezvoltarea organismului

-sinteza hormon sexual

Carenta:

-aport insuficient

-malabsorbtie

-boli cronice hepatice

-cancer

-carenta de proteine si zinc

>>Determinari:

-Incapacitatea de adaptare vizuala la lumina(hemelalopie)

-xeroftalmie

-keratomalacie,ea fiind o cauza de orbire la copii.Pete albe ,opace

-pete Bitot .Datorita imunitatii scazute apar infectii la nivelul ochiului ce determina aceste pete cu
aspect spumos

-hiperkeratoza foliculara sau aspect de piele de gaina.Apare preponderent pe umeri ,fata posterioara
a bratelor ,anterolaterala a coapselor si fese
-acnee

-creste riscul de aparitie cancer

-creste riscul de infectii

Excesul:

-tratament incorect facut

-intoxicatiile apar la adulti cand se iau doze de 100 de ori mai mult,iar la copii de 20 de ori mai mult

-apare carotenodermia in exces

Necesarul

-700 micrograme la femei

-900 la barbati

O gasim in peste ,oua,ficat,lapte,fructe si legume rosii portocali

2. Vitamina D=vitamina soarelui

-poate fi sintetizata sub actiunea razelor UV

-forma activa se produce in organism

Rol:

-absorbtie Ca

-mentinere structura oase

-dezvoltare organism

-favorizeaza absorbtia vitameni A

-mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

-rol in imunitate

-tratare infectii respiratorii

-scade riscul aparitiei DZ tip 1 ,scleroza multipla ,cancer de colon

-s au descoperit receptori pt vitamina in organe

Carenta:

-expunere insuficienta la soare

-aport insuficient

-malabsorbtie

-boli cronice(hepatice,renale)

>>Determinari:
-rahitism:transpiratii nocturne in zona cefalica ce determina alopecie,fontanelele se inchid
tarziu,frunte lata,bose frontale proeminente,cranio tabes(moale),matanii costale,bratari
rahitice,abdomen batracian,genu varum si valgum,tulburari de dezvoltare a dintilor,stern
infundat,malformatii de coloana

-la adulti:osteomalacie,osteoporoza,surditate prin afectare urechii medii,risc de fracturi mare

Exces:

-toxica

-tratament incorect

Determinari>>apare poliurie,polidipsie,greata,varsaturi,aritmii

Necesar:

<1 an:10 micrograme /zi

<70 ani:15 micrograme/zi

Surse:

-interne:prin raze UV

-externe:oua, peste, ficat de peste, lactate, polen, legume

3. Vitamina E=tocoferol

-vitamina fertilitatii

Rol:

-antioxidant

-mentinerea integritatii si functionalitatii aparatului reproducator

-scade riscul de avort spontan

-folosita pt tratarea infertilitatii la barbati

-formarea hematiilor

-imunitate

-tratarea leziunilor tegumentare

-reduce spasmul muscular

-tratarea crizelor de parkinson

Carenta:

-aport insuficient

-boli cronice

-boli genetice ce realizeaza proteina transportoare de vitamina E

>>determina infertilitate,creste risc de avort,cancer

Necesar:

4-11mg copii

15 mg la adulti

Surse:Uleiuri obtinute prin lasare la rece,seminte de in,galbenus

4. Vitamina K

-K1-sintetizata de plante

-K2- sintetizata de bacterii(menakinona)

-K3-vitamina sintetica

Rol:

-coagulare

-mineralizare osoasa si tratarea osteoporozei

-mk2-mk14

-mk7 –rol in tratarea osteoporozei.

-sinteza sfingolipidelor, buna functionare a sistemului nervos

Carenta: -hemoragii,tulburari de coagulare

Necesar: 2mg/ zi

Surse: produse vegetale de culoare verde, boabe de mustar, galbenus, lactate

In categoria vit liposolubile: vit F si coenzima Q10, dar nu au fost recunoscute in mod oficial ca
vitamine - rol antioxidant.

Vitamina F

-acid linoleic + linolenic + arahidonic formeaza vit F (acizi grasi polinesaturati)

B)Vitamine hidrosolubile

Vitamina B1

Tiamina/Vitamina performantei intelectualee/vitamina fericirii

Rol:

-ameliorare dureri postoperatorii/zona zoster

-ajuta la tratarea raului de miscare, de inaltime

-usor rol diuretic

Carenta:

-exces de glucide

-exces de alcool

-malabsorbtie

-alimentatie dezechilibrata

-daca apare la copii mici inseamna ca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-afectiuni cronice hepatice,renale

-frecvent intalnita in tari asiatice datorita consumului de orez alb mult

Boala clasica este Bery Bery si se caracterizeaza prin tulburari nervoase, digestive si CV:

1. Pacientii pot prezenta tulburari de somn, cefalee, stari de agitatie, parestezii, pareze, iar in forme
severe:atrofie musculara>>forma uscata de boala(pacientul este piele si os).

2. Pacientii mai pot prezenta tulburari ritmice,congestie pulmonara,TA scazuta,in forme severe:IC
datorita edemelor cardiace>>forma umeda de boala

Excesul de vit hirdosolubile nu se face, deoarece se elimina usor prin urina

Necesar:0,6 mg/1000 cal

Surse:cereale integrale,drojdie de bere,ciuperci,galbenus,peste,carne

Vitamina B2

Riboflavina/lactoflavina/hepatoflavina

Rol:

-adaptare vizuala la lumina

-mentinerea integritatii tegumentare si a mucoaselor

-ajuta la fixarea Fe in Hb

-este implicata in procesul de respiratie celulara, in metabolismul proteinelor si a glucidelor

-imunitate si proces de crestere

Carenta:

-apare la sugari daca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-in caz de dieta dezechilibrata, malabsorbtie, afectiuni tumorale, boli cronice hepatice si renale

-Determina TRIADA CLASICA DIN B2: fotofobie cu hipervascularizatia ploapelor si conjuctivelor +

Semnul zabalutei/Cheilita angulara( mucoasa linguala este fisurata, sangereaza, la nivelul comisurilor
bucale apar fisuri care sangereaza si se pot infecta usor) + dermatita scrotala/vaginala

La copii: palatoschizis, sindactilie, intarzieri de crestere, sdr, anemic

 Necesar:0,6mg/1000cal
Surse:galbenus, lactate, ficat, carne, cereale, ciuperci, polen

Vitamina B3

Niacina/vit. PP

Rol:

-in metabolism glucidic

-scade nivelul de colesterol

-in sinteza hormonilor sexuali

-ajuta la mentinerea integritatii tegumentare

-ajuta la tratarea migrenelor, vertijului ,tulburarilor gastrointestinale, halenei

-rol in metabolismul vit B6

Carenta:

Cauze:-tulburari de absorbtie, boli cronice hepatice si renale, alimentatie bogata in porumb (el este
sarac in B3 si triptofan, si bogata in leucina,perturbând absorbtia vit B3 si sinteza hepatica )

-Pellagra(boala celor 3D): diaree, dermatita, dementa (sau 4 D la americani +deces)

-leziunile tegumentare apar in zonele expuse solar(fata, decolteu, gamba si maini).Leziunile apar si
se acutizeaza primavara;initial zone eritematoase pe un tegument tumefiat,dupa cateva zile apar
vezicule care se pot infecta ,se pot sparge astfel incat tegumetul ramane aspru,ingrosat,fisurat cu
aspect de piele de crocodil

-limba cu aspect de harta geografica :apar fisuri,depozite albicioase

Necesar:6,6mg/1000cal
Surse:cereale integrale,nuci,alune,galbenus

Vitamina B5

Ac pantotemic/vit antistres

Rol:

-sinteza de h. sexuali

-sinteza de cortizon, insulina, tiroxina

-ajuta la mentinerea strcturii tegumentare si ajuta la o buna hidratare

-mentine structura firului de par si pigmentarea

-implicata in metabolismul glucidic ,lipidic:scade nivelul de colesterol

-rol in formare ce COa

 Carenta:

-rara

-apare la persoane cu boli cronice sau cele cu alimentatia superchimizata

Surse:pantos=peste tot,avocado -cea mai mare cantitate

Necesar:10-15mg/zi

Vitamina B6

Piridoxina/adermina

Rol:

-metabolismul vitB9 si B12

-formare hematii

-impreuna cu B9 ,B12 ajuta la scaderea nivelului de homocisteina

-mentinerea integritatii si functionalitatii tegumentelor

-sinteza insulina,tiroxina,cortizon

-imunitate

-metabolism glucidic

-proces de crestere

Carenta:

-cefalee,stari de agitatie,furnicaturi,arsuri la extremitati, dermatita seboreica, inapetenta, scadere

randament

Necesar:

2-4mg/zi

Surse: la fel ca la B2,B3

Vitamina B7

Se mai numeste vitamina H sau biotina

Este importanta- pt mentinerea structurii firului de par si a culorii lui

-in metabolismul colesterolului:scade colesterolul din sange atunci când exista

valori crescute

-sustine activitatea sistemului imunitar,metabolismul glucidic,functia sistemului

nervos

Carenta:
boala albusului de ou se manifesta prin:

-dermatita din jurul ochiului,nasului,gurii

-caderea parului

-albire precoce a parului

-creste nivelul de colesterol

-scade imunitatea

Cauze:aport insuficient,malabsorbtie,consum de ou crud,apa bogata in Cl

Efecte toxice -nu exista

Necesar zilnic:40 micrograme/zi

Se gaseste in:galbenus (crud sau preparat moale),ciuperci,nuci,alune,frcute de padure,carne

Vitamina B9

Se mai numeste acid folic pt ca prima data a fost evidentiata in frunzele de spanac

Roluri:

-dezvoltarea fatului,dezvoltare placenta

-formare ADN SI ARN

-ajuta la formarea eritrocitelor

-impreuna cu vit B6 SI B12 reduce nivelul de homocisteina(AA care atunci când are valori mari duce
la un risc CV)

Carenta:

-apare in sarcina ,in alimentatie deficitara,malabsorbtie

In caz de carenta la nou nascut duce la malformatii:

-spina bifida

-greutate mica

-palatoschizis

-tulburari de formare si dezvoltare a creierului

Carenta la adulti:

-stari de agitatie,nervozitate,insomnie

-carenta severa apare :depresie,anemia megaloblastica,tulburari de memorie

-este frecvent asociata cu un risc crescut de cancer de colon,san,plaman

Necesar:0,2-0,4mg/zi
Surse:legume cu frunze verzi,oua ,peste,cereale integrale,drojdie de bere si polen
Vitamina B12

Se mai numeste cobalamina,vitamina rosie(datorita cobaltului care are culoare rosie)

-in organismul nostru:metilcobalamina

Este necesara pt sinteza ADN,ARN,formarea si maturarea

Rol:

-detoxifiant pt ca are capacitatea de a lega cantitati mici de cianuri care se elimina din organism
.Cianurile ajung in org. prin fumat

-imunitate

-metabolism glucidic

Carenta:

-vegetarienii pt ca vit se gaseste in alim de origine animala

-gastrectomii

-tratament indelungat cu antiacide

-boli cronice hepatice(org. Stocheaza vit B12 la nivel hepatic 2-5 mg)

Organismul are putina ...de B12 +rezerva hepatica – sunt suficiente pt 3-5 ani.Semnele de carenta
apar dupa 3-5 ani

Carenta >>Anemia Birmer:tegumente palide,disfagie,tuse

seaca,slabiciune,.....,hepatosplenomegalie,glosita Hunter,faringite

Necesar:2-2,4 mg/zi
Surse:branza cu mucegai,peste,oua,proteina animala,patrunjel,varza murat,lapte de
soia,alge,cereale,ciuperci

Colina:

Este o alta vitamina din complexul B

Importanta in sinteza de acetilcolina

Face parte din structura lecitinei

Necesara pt sinteza fosfolipidelor si sfingomielinelor

Intervine in metabolismul proteic,lipidic,

Usor rol antioxidant

Carenta:tulburari de aport,malabsorbtie,boli cronice

Apare:stari de agitatie,insomnie,sindrom anemic,scade imunitatea

Necesar:550 mg/zi -barbati

420 mg/zi femei

Surse:cereale integrale,peste,drojdie de bere

Vitamina B8,B11,B22-tot din complexul vit B dar nu sunt recunoscute oficial

Vitamina B13/acid orotic

Important pt :

-absorbtia Ca ,Mg

-Metabolism B9 si B12

Necesar: nu avem

Surse :ceapa,usturoi,radacinoase,germeni de grau,drojdie de bere

Vitamina B15/acid pangamic

Necesara pt transportul oxigenului la tesuturi,sinteza de ADN,rol antioxidant

Surse:boabe de cacao,ceai verde ,vin rosu

Vitamina B17/amigdalina

Efect antioxidat

Reduce riscul de aparitie cancer

Exista si forme sintetice pt trat cancer

Surse: sambure de caisa,migdale,piersici,prune,mure,pere

Vitamina C

Carenta>>boala numita scorbut

Rol:

-antioxidant

-scade risc de aparitie cancer

-blocheaza formarea nitrozaminelor

-imunitate

-favorizeaza absorbtia Fe prin transformare fe feros in fe feric

-stimuleaza formarea hematiilor

-cu vitamina P sau C2 creste rezistenta capilarelor

-ajuta la scaderea niv de colesterol si scade riscul de aparitie a aterosclerozei si boli CV

-reduce efectele produse de alergeni

-antistres(B5 e vit antistres)

-favorizeaza asimilarea Ca

-laxativ in doze mari

Carenta:

-alimentatie scazuta in legume si fructe proaspete,malabsorbtie,boli cronice

-se poate distruge la temperaturi inalte

-risc mare de carenta au fumatorii:tutunul distruge vit C

Determinari:

Scade imunitatea,risc de aparitie cancer ,osteoporoza ,Alzheimer,Parkinson,mobilitate

dentara,fragilitate capilara>hemoragii,purpure,echimoze, dureri osoase, articulare, musculare,
datorita hemoragiilor si tulburarilor de abs ale Fe si de formare a hematiilor apare sdr
anemic,hiperkeratoza ,matanii costale,depresia in carenta severa

Scorbut =boala celor 4 H:modificari hematologice,hipocondrie,hemoragie,hiperkeratoza

Exces:

-prin exces medicamentos

>>creste riscul aparitiei litiazei

Necesar:

90 mg :barbati/zi

75 mg :femei

Gravide:80-120 mg/zi
 Surse:fructe,legume:mere patrunjel catina ,citrice

Vitamina P/C2

Rol:

Antibacterian

Antioxidant

Antiagregare plachetara

Antialergic

Protectie gastrica prin stimulare sinteza de mucus

Cresc imunitatea

Reduc colesterolul

Carenta:

Scadere imuniatate

Echimoze la traumatisme minore

-Necesar nestabilit

Surse:legume si fructe,cacao,ceai verde

Calciu

Manifestarile clinice ale carentei de Ca

Transpiratii
Cefalee
Iritabilitate
Insomnii
Crize de isterie
Creste riscul de aparitie al osteoporozei, spasmofilie, rahitismului,
Decolorari ale unghiilor

Cauze exces calciu:

tratamente hormonale

tumori, ca sindrom paraneoplazic

tratamente incorecte

consumul excesiv de alimente bogate in calciu

imobilizarea prelungita
Manifestari clinice ale excesului de calciu:

litiaze

depunderi de calciu in tesuturi moi

depuneri de calciu in vase sangvine

greturi, varsaturi, constipatii

Necesarul de calciu:

adulti: 1000-1200 mg/zi

Surse de calciu:

produse lactate

susan

smochine (au mai mult calciu decat lactatele)

coaja de ou

toate fructele si toate legumele prezinta, dar in proportii diferite

apa

peste preparat in sos de tomate

Fosforul

Roluri:

intra in componenta oaselor

are rol in sinteza ADN, ARN

functionarea sistemului nervos

mentinerea echilibrului acido-bazic

ajuta la vindecarea leziunilor tegumentare

Cauze de Carenta:

tulburari de aport

tulburari de absorbtie

dezechilibre hormonale
 Manifestari clinice ale carentei:

scade rezistenta oaselor

scade imunitatea

scade capacitatea de memorare, concentrare

parestezii

dureri osoase, dureri musculare, dureri aticulare

Excesul de fosfor, cauze:

copii hraniti cu lapte de vaca de la varste fragede

Manifestari clinice:

hiperreactivitate, crescand riscul de ADHD.

hipocalcemie cu manifestarile de mai sus.

Necesar: 700 mg/zi, dar poate sa ajunga si la 1200 mg/zi.

Surse de fosfor:

peste

produse marine

Magneziu

Numit si mineralul antistres.

Functii:

intra in structura a peste 300 de enzime.

antistress

stimuleaza fagocitoza

stimuleaza formarea imunoglobulinelor

are rol antioxidant

oncoprotector

scade colesterolul din sange

influenteaza activitatea inimii

 influenteaza activitatea sistemului nervos

ajuta la scaderea excitabilitatii neuromusculare, si in combinatie cu calciu e folosit in tratamentul

insomniilor.

antidot in intoxicatiile cu vitamina D, Pb, digitalice.

Cauze ale carentei:

apare la persoanele consumatoare de produse rafinate

consumatorii de cafea

consumatorii de alcool

Manifestari clinice ale carentei:

spasme musculare

insomnii

iritabilitate

anxietate

tulburari de ritm cardiac

favorizeaza aparitia cancerului

Excesul, cauze:

in urma tratamentului cu antineoplazice.

Manifestari clinice:

greturi, varsaturi.

coma

Necesar: barbati: 400-420 mg/zi

Femei: 300-310 mg/zi

Surse:

legumele verzi

fructele verzi

boabele crude de cafea

apa, 36-40 mg/l

Sodiu

Roluri:

stimuleaza activarea amilazei salivare

controleaza cantitatea dar si calitatea sucurilor digestive

influenteaza echilibrul acido-bazic

influenteaza activitatea musculara si nervoasa

Carenta, cauze:

pierderi prin transpiratii, varsaturi, diaree

Manifestari clinice ale carentei:

depind de rapiditatea instalarii si de gravitate, putandu-se ajunge pana la coma.

Excesul, manifestari clinice:

afectarea activitatii cardiace

afectarea activitatii renale

edeme

nu se mai elimina toxinele

formarea unor compusi cancerigeni la nivelul stomcului

distrugerea enzimelor, vitaminelor.

depunerea la nivelul oaselor, articulatiilor,

Surse:

Sarea de bucatarie e cea mai importanta sursa. Ea trebuie adaugata la sfarsitul prepararii pentru

a evita distrugerea vitaminelor si a enzimelor.

carne, oua, lactate.

Necesar: maxim 2g sodiu pe zi, dupa OMS. AHS spune ca 1,5g

Produse sarace in sodiu: Fructele.

Fluor

La nivelul dintilor efect antimicrobian

Carenta :

-prin aport insuficient,apare in zone sarace in acest mineral

-sunt afectate oasele si dintii ,primii afectati sunt dintii >>mici pete alb opace

Carenta >>carii ;excesul>>pete alb opace care cu trecerea timpului vor deveni de culoare neagra sau
maronie

Excesul apare in ape bogate in fluor sau prin aport mare prin alimentatie sau diverse
produse

Pot sa apara neregularitati,depresiuni,margini cu aspect dantelat,afectarea dentara poarta numele

de fluoroza dentara

Este afectata si structura oaselor numita fluoroza scheletala:risc de fracturi,scaderea rezistentei

osoase,calcificari la nivelul ligamentelor tendoanelor>>osteofluoroza anchilozanta

Diminueaza activitatea enzimatica,reduce activitatea glandei tiroide,scade imunitatea,scade sinteza

de melatonina,perturba ritmul de somn,favorizeaza acumularea de Al la nivelul creierului ,reduce
capacitatea de memorare si concentrare ,scade vointa

Necesar:1 mg/zi peste,produse marine,ceai verde

Siliciu

Rol:

Are efect antitoxic,antiparazitar,rol in imunitate,in sinteza colagenului,ajuta la mentinerea structurii

tegumentelor,fanerelor,oaselor

Scade riscul de aparitie a aterosclerozei,intervine in procese de crestere si dezvoltare a organismului

Carenta in tulburari de absorbtie ,de aport

-apare la cei care consuma produse de faina alba si cei care consuma fructe fara coaja
-unghii sfaramicioase =semn precoce
-atrage atentia asupra faptului ca exista si alte carente in organism
-creste riscul de aparitie a osteoporozei,boli CV,parul e friabil
Excesul-prin tratament medicamentos incorect
-duce la aparitia de calculi

Necesar:5-30mg/zi cereale integrale,frunze verzi,usturoi,fasole verde,ciuperci,polen,coaja

fructelor,struguri

Sulf

Rol:

-intra in structura vitaminelor biotina si tiamina

-implicata in sinteza insulinei,ajuta la mentinerea structurii cartilajelor,oaselor,tendoanelor,fanerelor

-intervine in metabolismul glucidic,lipidic si protidic

Carenta: intalnita frecvent la sugari alimentati cu praf
-la copii apar intarzieri de dezvoltare fizica si intelectuala,modificari ale pielii, parului si
unghiilor
-la adulti apare rar,consta in modificari osoase asemanatoare reumatismului
degenerativ,creste riscul de HTA si ateroscleroza
Necesar:1g /zi usturoi,ceapa,spanac,carne de vita, de pui,alune,ciuperci,varza,lapte,fasole

Cobalt
Rol:
Intra in structura vit B12
Interventie in formarea si maturarea hematiilor
Imunitate
Carenta:
Legata de B12
Necesar:nu exista ratie oficial; carne de vita,ficat ,cereale,alune,polen,caise

Clorul
Roluri:
-formarea sucului gastric
-transportul O2 si C02
-fixarea O2 la Hb
-scaderea nivelului de colesterol din sange
-eliminarea acidului uric din organism
-usor efect hipogliceminat
-mentinere echilibru acido-bazic
Carenta:in cazul in care exista pierderi prin varsaturi,diaree,transport
>>astentie,scadere randament intelectual,cresterea nivelului de colesterol
Excesul:consum exagerat de sare>>tulburari CV,concentratie crescuta de Na in
organism>>greata varsaturi iritatia mucoasei respiratorii
Necesar:2,3g/zi sare iodata,oua,carne

Aluminiu
Fara functii pt organism
Surse:80%din organism ,restul din alimentatie,medicamente antiacide,aspirina,lapte
praf,budinca,bomboane colorate,cosmetice,pasta de dinti cu efect de albire
Excesul:prin administrare patrund 8mg/zi
doza toxica 1mg/kgcorp
>>tegumente uscate la nivelul fetei mai ales,iritata ,constipatie,risc crescut de cancer
mamar,Parkinson,Alzheimer,dereglari glanda tiroida,oboseala cronica,pofta de a manca alim
indigeste

Fier
Rol:
-formare Hb
-transportul O2 si CO2
-intra in structura unor enzime implicate in reactia de neutralizare a radicalilor liberi >>efect
antioxidant
-in metabolismul vit D
-procese de crestere
-imunitate
-mentinerea structurii tegumentului,fanerelor
Carenta:
-aport scazut
-pierderi prin hemoragie:anemie hipocroma,microcitara ,paloare,oboseala,depresie,limba
depapilata,disfagie,sdr picioarelornelinistite,par si unghii fragile(struri orizontale si
longitutidinale),koilonikie,pat unghial alb(carenta de proteine),fisuri la nivelul comisurilor
bucale ,pica=pofta de a manca alimente indigeste
Exces:
In caz de tratament incorect,anemie hemolitica>>culoare aramie a tegumentului,risc crescut
de diabet,hepatotoxicitate,favorizare dezvoltare celule canceroase
Necesar: 8-18 mg/zi carne,spanac,,legume
La femei pot fi necesare 30-35mg/zi

Seleniu
Roluri:
-intra in structura enzimelor
-implicat in activitatea musculara,sistem imunitar,functionarea gl tiroide
-antioxidant
-ajuta la mentinerea structurii firului de par
-scade risc de aparitie a matretii
-scade nivelul de colesterol din sange
-implicat in procesele de crestere
-formarea spermei
-motilitatea spermatozoizilor
Carenta:
-boli cronice,malabsorbtie ,pierderi excesive
-se gaseste in zone cu sol sarac in Seleniu:China,Noua Zeelanda
>>scade imunitatea,slabiciune musculara,creste risc de aparitie boli CV,apare
matreata,creste riscul de cancer
-2 afectiuni specifice:boala Kashin>>afectare cardiaca la copii si femei tinere,evolutie spre
IC,este denumita si boala oaselor mari,afecteaza umerii coatele genunchii si gleznele,degete
scurte ,daca apare in copilarie poate det nanism,uscarea tegumentelor
Excesul:
Rar,det greata,varsaturi,iritabilitate,tulburari nervoase,miros specific de usturoi a
respiratiei,creste risc de cancer
Necesar:55 micrograme/zi usturoi,ceapa,frunze verzi,fructe,cereale integrale,galbenus

Zinc
Roluri:
-in structura enzimelor
-antioxidant
-imunitate
-structura tegumentelor si mucoaselor,oaselor,dintilor
-ajuta la buna functionare a gl tirode
-mentinerea structurii si functionarii a sist reproducator
-amelioreaza simptomatolgia ADHD
-scade nivelul de colesterol
-sinteza ADN
-procese de crestere
-sensibilitatea gustativa,perceptia mirosului
Carenta:apare in caz de diete restrictive,pierderi prin diaree,sdr nefrotic,boli
genetice ce perturba absorbtia,boli cronice
Determinari>>perturbari gustative si olfactive, gustul metalic /dulce/sarat in absenta
consumului de alimente poate reprezenta semnal de carenta,pete albe pe unghii, inflamatii
la baza unghiei, acrodermatita enteropatica(debuteaza periorificial se extinde si in alte
regiuni, obrajii frecvent afectati, leziuni exematiforme si apar la nivelul tuberozitatilor
osoase), imunitate scazuta
Triada:dermatita acrala,diaree,alopecie
Exces:suplimente fara indicatiile specialistului,alimente contaminate
>>Greata, varsaturi, dureri abd ,tulburari metabolsim Fe>anemie
Necesar:8-11mg/zi susan,seminte de dovleac ,usturoi,ciuperci,cereale
integrale,peste,oua,lactate

Crom
Este necesar organismului deoarece ajuta la scaderea glicemiei
Scade nivelul de trigliceride si colesterol total
Creste nivelul de HDL
Rol in sinteza proteinelor si formarea masei musuclare
Ajuta la cresterea capacitatii de efort fizic
Carenta:
Apare la cei care au sindrom nefrotic sau in episoade diareice
severe,malabsorbtie,vegetarieni
-creste riscul de aparitiea DZ/sau agraveaza simptomatologia DZ
-oboseala
-creste colesterolul
-la nivelul extremitatilor apare senzatie de rece alternând cu cea de cald
Excesul:
Doar in caz de suplimente alimentare
-tulburari hepatice,renale,efect carcinogenetic
Necesar:20-30 micrograme/zi
Surse:produse de origine animala,de origine marina,ardei iute,ardei
verde,spanac,polen,germeni de grau

Cupru
Rol:
-antiviral
-antiinflamator
-antioxidant(reduce radicalii liberi)
-formare tesut osos si nervos
-mentine structura tecii de mielina
-sinteza dopamina si histamina
-reduce valoarea TA
-ajuta la sinteza proteinelor complexe
-reduce tendinta de coagulare
-scade nivelul de colesterol
-formarea Hb
-procese de crestere si dezvoltare
-imunitate
-rol in fct glandei tiroide
Carenta:aport insuficient,malabsorbtie,pierderi excesive,boli genetice(boala P
Debuteaza la 2-3 luni .Copii sunt agitati ,nervosi,pielea este uscata,deshidratata,apare o
decolorare a parului cu tenta gri-alb ca buretele de sarma.Copiii au imunitate scazuta si
tulburari de crestere
La adult apar:
-decolorare par
-aspect de burete de sarma
-dureri articulare si osoase
-anemie hipocroma microcitara ce nu raspunde la terapia cu Fe doar cu Cu
Exces:anomalii genetice,tratament incorect
-anemie hemolitica
-boala Willson/inel pericornean Kaiser -Fleischer
Necesar:900 micrograme/zi
Surse:mere struguri portocale spanac carne de vita si pui galbenus polen cereale integrale

Iod
Rol:
-hipotensor,antitoxic,antisclerotic
-previne cariile crescand fluxul salivar
-scade riscul de cancer
-dezvoltare org.
Carenta:alimentatie saraca in iod,factorii gusogeni:alimentatie bogata in
crucifere,castraveti,ridichii,alune
Carenta de vit A,Fe ,Seleniu
In caz de carenta >>manifestari diferite in fct de varsta momentului aparitiei
-in timpul sarcinii>>nastere prematura,avort spontan,fat cu greutate mica ,probleme de
dezvoltare intelectuala
-la copii>>nanism,cretinism
-adulti>>hipotiroidie,bradipsihie,gusa
Exces:suplimente alimentare>>favorizeaza aparitia cancerului
Necesar:150 micrograme/zi
Surse:nuci,produse marine,apa
Cand devine alimentatia importanta pentru noi?

- Luare in greutate

- Probleme de sanatate

- Cand te nasti

- Cand vrem un organism sanatos

- Copii sanatosi – adulti sanatosi = alimentatii – ganduri !!! – inca din timpul
VIU mama trebuie sa se gandeasca la sanatatea viitorului copil – sanatos normal
dezvoltat (din timpul sarcinii)
Ceea ce consuma mama in timpul sarcinii influenteaza dezvoltarea si starea de
sanatate a fatului

Daca mananca in timpul sarcinii preponderent produse nesanatoase, copilul se

va obisnui cu acele gusturi de alimente nesanatoase
Momentul in care mama incepe diversificarea copilul va refuza fructele
legumele supa de legume produsele sanatoase naturale pe care va incerca sa le
introduca in alimentatie = el este obisnuit cu alte gusturi mai puternice din
alimentatia nesanatoasa

Copilul incepe sa perceapa gustul de alimentatie consumata de mama de la varsta de

4 luni din VIU
In timpul sarcinii femeia are pofte alimentare : produse nesanatoase = nu este
problema atata timp cat sunt doar pofte
Obicei = scuze = nu este OK pentru ea si viitorul copil

Daca prefera alimente grase ( fast food) in dezvoltarea fatului apar modificari
legate de mecanismul care regleaza satietatea iar viitorul copil cand se va naste se
va satura foarte greu , ii va trebui o cantitate mare de alimente ca sa se sature – copil
supraponderal ( obezitate ) ( decat in cazul copiilor care provin din mame care au
avut o alimentatie corecta )
In timpul VIU = se formeaza celulele viitorului tesut adipos = preadipocite =
intre luna 4 si luna 7 si 8 se dezvolta in special numeric – daca mama are alimentatie
incorecta riscul de a naste in copil cu greutate mare sau ricul copilului de a deveni
obez pe parcursul vietii este mult mai mare
De asemenea celulele tesutului gras ( adipos ) cresc numeric si in primii 2 ani de
viata ( cat si in dimensiuni)
Alimentatie incorecta = risc mare de obezitate ( in primii 2 ani )

Exista tendinta in unele familii de a da multa mancare = dezvoltare = buna intentie

= exagerare !!!!!!!!!
Tesutul adipos = alta dezvoltare = crestere numerica = in perioada de pubertate
! = perioada foarte sensibila in dezvoltare
In primele luni dupa nastere = laptele matern Alaptarea

• Toti nutrientii de care copilul are nevoie : hormoni anticorpi enzime

• O legatura deosebita afectiva intre mama si copil
• Benefica pentru mama – scade riscul aparitiei unor forme tumorale ( cancer
san sau uterin )
• Scade riscul aparitiei osteoporozei ( in conditiile in care are alimentatie
sanatoasa ------ CRESTE RISCUL LA ALIMENTATIE NESANATOASA
• Ajuta la scadearea greutatii si relaxare SITUATII IN CARE ALAPTAREA
NU SE POATE PRODUCE

CAUZE CARE TIN DE MAMA

• Afectiuni neoplazice
• TBC
• HIV
• Situatii tranzitorii – Boli infectioase , intrerupere temporara Afectiuni ale
sanului, afectiuni generale
• Secretie lactata insuficienta
• Calitate scazuta = copilul nu creste in greutate Prin alaptare copilul nu are o
alimentatie monotona

DE CE? GUSTUL LAPTELUI SE SCHIMBA IN FUNCTIE DE ALIMENTATIA

PE CARE O ARE MAMA

Specialistii – Alimentatia copilului in primele 6 luni de viata sa fie exclusiv la san

CAUZE CAND NU IA IN GREUTATE

• tulburari de absorbtie sau laptele nu e suficient de bun = trebuie suplimentat
cu lapte praf
Dupa 6 luni de alimentatie – DIVERSIFICARE

Inceputa inainte de 6 luni – in functie de tipul nasterii, de starea de sanatate a

sugarului, dezvoltarea sa diversificarea poate sa inceapa la 3 LUNI – 3 luni jumatate
In general la 4-6 luni

Exista situatii cand se realizeaza mai devreme – se face numai daca acel copil este
sanatos , daca nu il lasam pe alimentatie lactata

DE CE? Ăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Poate sa apara
• varsaturi
• Diaree
• ERUPTII CUTANATE
• Reactii adverse la un component

Nu se introduc 2 alimente deodata – se incepe cu un aliment

• La refuzul alimentului copilul nu trebuie fortat, introducem un alt aliment –

se recomanda sa se faca cu lingurita
• Daca se intampla sa apara o reactie adversa la consumul unui aliment –
intrerupere si trecere dupa cateva zile / saptamani in functie de starea copilului

Cu ce facem? Legume / fructe

Legumele = supa de legume strecurata in forma lichida ulterior pasat fructele =
in general dulci – dar nu il invatam cu dulce
Fructe ne dulci – suc portocale , mere
Sa se dea proaspat preparat

Se pierd vitamine prin pastrare Prin incalzire pierdem din vitamine

Diversificarea mai devreme , de la 4 luni – FRUCTE LEGUME – se poate completa
cu FAINOASE FARA GLUTEN = FAINA DE OREZ
Cele cu grau si secara la 8 LUNI

De la 5 luni se pot introduce: branza de vaci, iaurt, carne de pasare, carne de vita- se
incepe cu cantitati scazute.
Ficatul de pasare la 6 luni Peste la 10 luni
Pentru buna dezvoltare- proteina animala-studii arata ca aceste alimente sunt
potrivite(pt aminoacizii esentiali in proportii optime pt organism)

Alimente vegetariene la sugari- dezvoltare armonioasa, normal

Galbenusul de ou - 6 luni-cantitati foarte scazute si se creste treptat(1-a opta parte,

2-un sfert, 3-jumate)

Produse care nu trebuie introduce pana la 1 an(nici chiar la 2 ani):

• fructe alergizante(fragi, capsuni, zmeura)
• sare (rinichii nu sunt sufficient de dezvoltati pt metabolismul sarii). Sarea se
recomanda sa se puna in mancare la sfarsit(putin). Daca se pune la inceput,
legumele se intaresc si patrunde in mancare(sosul, supa nu au gust)
• Mierea- spori ai bacilului botulinic- nu se da
• Albusul se considera alergizant
• Laptele de vaca-
o de trei ori mai mult sodium decat in cel matern- se va produce o
deshidratare intracelulara, apa trece din celule in spatial extracellular-
hipernatremie- copil irascibil, mofturos care plange;
o creste riscul aparitiei diabetului zaharat- favorizeaza obezitatea (laptele
de capra mai calitativ)
• Produse prajite indiferent de ce nivel- tub digestiv si rinichii nu sunt dezvoltati

Dupa 3 ani carne de porc si oaie

Diversificarea- precoce, mai devreme de 6 luni in conditiile in care suntem
nevoitin(lapte insuficient), altfel nu(in afara de tubul digestiv si rinichi nedezvoltati)
Autodiversificarea – parintele selecteaza mai multe alimente pe farfurie si parintele
il allege

Este foarte important ca masa sa se serveasca cum trebuie: masa speciala, nu

pacalim (TV, telefon), nu fortam sa manance tot
Pentru diverse etape de dezvoltare Nu cantitati
Alimentatia copilului are aceleasi reguli de baza ca cele ale adultului (gustare:
10.00 si 17.00, si trei mese). Micul dejun foarte important si masa de seara nu prea
tarziu. Sa mestece bine, nu portii mari. Dulciurile- fructe, miere si preparate in casa

Apa nu trebuie restrictioana cantitatea, ceai sau ambele, cu canita Copilul

refuza laptele daca mama e insarcinata
Calcularea caloriilor(aport caloric):

• Pentru cei supraponderali

• Pentru diabetic
• Subponderali
• Atleti, sportiv
• Scafandrii
• Armata, servesc masa in colectivitati

Ratia energetica = numar total de calorii de care avem nevoie in 24h pt desfasurarea
activitatii pt mentinerea greutatii in limite normale si a avea o stare optima de
sanatate.

Aportul caloric+sursa caloric- foarte importanta

La ce folosim energia: miscare, activitati fizice, ganduri, digestia alimentelor,

crestere(copii), femei insarcinate

Metabolismul bazal= energia minina necesara organismului pt functiile vitale.

Valorile au fost determinate in urmatoarele conditii:
• Fara proteine timp de 2 zile
• Fara sedative
• Fara tutun si alcool
• La 12h dupa ultima masa servita
• Repaus fizic si psihic 30min intr-o incapere suficient luminata

Valori:

• Barbati=1cal/kg-corp/ora
• Femeie= 0.9cal/kg-corp/ora
• Copil(1-3 ani)= 2-2,5cal/kg-corp/ora
• Pubertate= 2cal/kg-corp/zi

Pentru digestie se considera ca organismul are nevoie de o cantitate de energie

care este egala cu 10%din metabolismul bazal. Pentru digestie se consuma mai multa
energie - alimente crescute in protein 20-40-60%din metabolismul bazal
Dietele hiperproteice au un mare success- organismul consuma multa energie
pentru a digera mancarea- slabit in scurt timp.
Activitatea dinamic specifica(ADS)= energia necesara digestiei alimentelor inainte
ca acestea sa elibereze energia pe care o contin(organismul consuma energie inainte
sa elibereze energia din mancare).

Activitatea fizica
-pentru persoanele sedentare 2-10%Mb
-pentru persoanele cu activitate fizica usoara 10-20% din Mb
-pentru persoanele cu activitate fizica intense 20-30% din Mb
-exista persoane care prin meseria lor necesita o energie mai mare pentru activitati
fizice (60%)

Stare fiziologica(sarcina, alaptare)

-sarcina: 20% din Mb trimestru I 150-350 cal + fata de dinamica / zi 30% din Mb
trimestrul 2 si3
-alaptare: 10-15% din Mb ↓G
Organismul femeii pentru secretia lactate: 750 cal/zi
Isi ia caloriile din tesutul adipos acumulat in timpul sarcinii Unele femei nu alapteaza
ca sa nu se ingrase

Factorul de mediu- temperature!

Oms considera ca o alimentatie corecta, echilibrata nu are nevoie de un aport caloric
in plus, daca temperature mediului ambient este in jur de 10 grade.
Daca exista variatii, atunci e nevoie de o suplimentare sau de o reducere a
consumului de elimente.
Pentru fiecare grad in plus/ minus fata de aceasta valoare de referinta ( temp)
adaugam sau scadem 0,5% din Mb.
Daca temperature mediului ambient < 10 grade mai adaugam ca sa mentinem
temperatura corpului. Iarna mancam maim ult, vara mai putin.
O persoana care nu se imbraca corespunzator => consuma mai multa energie=>
oboseala

Sursele de energie: G, P, L ( principii nutritive calorigene)

- Soarele
- Ameteli
- Muzica
- Gandul
 PROTEINELE
- Formate din aa
- 3 tipuri: esentiali (8), neesentiali(11-12) si semiesentiali( 2)

Aa esentiali - organismul nu ii poate sintetiza si este obligatoriu sa ii aducem prin

alimentatie ( aport EXOGEN)
• Fenialanina
• valina,
• treonina
• triptofan
• leucina
• lizina
• histidine
•
Aa semiesentiali -organismul ii poate sintetiza in catitate↓
• Arginina
• Histidine

Aa neesentiali -organismul ii produce fata probleme ( nu trebuie sa ii avem neaparat

in alimentatie)

In functie de tipul de Aa din structura:

• de calitate superioara
• de calitate medie
• de calitate inferioara

P de calitate superioara
• au in structura toti Aa esentiali in proportie optima pentru organism
• le gasim in: origine animala
• organismul foloseste un procent foarte mare din acest tip de P: 80-100%
• procentul cel mai mare este in cazul P din OU( se consuma mult de catre
sportivi, in special albusul 99%)

P de calitate medie
• au in structura tot Aa esentiali, dar in proportii dezechilibrate
• le gasim in ciuperci, fasole, mazare, soia, linte, grau, frisca
P de calitate inferioara
• nu au toti Aa esentiali in structura
• in unele cereale PORUMB

Coeficientul de utilizare digestiva in cazul proteinelor de calitate medie si inferioara(

60%): 60-80%

Coeficientul de utilizare proteine:

• P de calitate superioara 80-100%
• P de calitate medie 80%
• P de calitate inferioara 60%

Roluri
• structural (in structura celulelor)
• rol de refacere
• imunitate
• formare Ac
• formare enzyme
• hormoni
• transport oxygen, vitamin, minerale, alte proteine, lipide
• contractii musculare ( actina si miozina)
• mentine echilibrul acido- bazic
• rol energetic (ultimul, secundar)=> organismul trebuie sa consume energie
pentru digestia P
o P foarte valoroase ( decat daca este absoluta)
o Nu elibereaza toata energia
o 5,7 cal-> elib 4,1 cal=> ramane blocat intr-o serie de produsi azotati
(1,6), restul creatinina, ammoniac, acid uric

Din 5,7 calorii

o 4,1 calorii=> energie
o 1,6 calorii=> ramane blocat in produsi azotati (amoniac, acid uric,
creatinine)
PROTEINELE SUNT DEGRADATE IN SITUATII SPECIALE

Necesar: depinde de greutate, sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, de tipul
proteinei consumate, stare de sanitate

Proteina animala: 0,52g/kg c/ zi F 0,57g/ kg c/zi M

Necesarul proteic: 1-1,5g/ kg c/zi

Copii, femei insarcinate (2,5-3 cal/kg c/zi), sportivi( 1,5-2 cal/ kg c/zi)

Din totalul caloriilor de care avem nevoie intr-o zi: P-> 10-16% RE

EXCESE PROTEINE
• osteoporoza (pentru digestia proteinelor e nevoie de un mediu acid =>
aciditate gastrica => aciditate sanguina => Ca 2+ Mg 2+ pentru restabilirea
ph-ului)
• litiaza
• probleme dentare
• caderea parului
• halena
• piele urat mirositoare
• guta
• dezechilibru al profilului lipid (creste nivelul colesterolului)
• oboseala cronica
• obezitate (combinatii alimentare incorecte)/ scadere in greutate (diete
hiperproteice)
• creste riscul de aparitie a cancerului

CARENTE :
• Dezechilibre hormonale, enzimatice
• Dezvoltare fizica si intelectuala tulburata
• Scade imunitatea
• Dermatite
• Deficitul altor nutrienti ( avand rol de transport – minerale , vitamina A
(keratomalacie), Fe )
• Modificari la nivelul
o unghiilor: KOILONICHIE, striatii, santuri, pat unghial alb (anemia
feripriva), unghii friabile, depresiune transversala care apare la nivelul
 unghiilor care traverseaza unghia dintr-o parte in alta, unghiile
triunghiulare cu absenta lunulei
o parului: friabil, se deschide la culoare
o Pielii

3 tipuri de malnutritie:
I. KWASHIORKOR = la copii < 4 ani care au alimentatie saraca in proteine,
bogata in carbohidrati. Clinic: facies in luna plina, edeme, modificari de culoare ale
parului ( negru capata o nuanta rosiatica ) infectii respiratorii, digestive, cutanate,
dermatite.
II. MARASM = deficit de glucide si lipide, scadere in greutate, dispare masa
musculara, intarzie cresterea, par subtire friabil, pliu cutanat, facies de maimuta,
imbatranit , deficit de vit A, keratomalacie cauza principala de orbire la copil , ochi
alb spumos, edem, dermatita
III. MIXT = I+II

GLUCIDELE

De doua tipuri –simple

- complexe – solubile ( substante pectice/ pectina )
-insolubile ( celuloza)

Rolul Glucidelor:
• Energetic: 1g -> 4,1 calorii
• Structural
• Buna functionare a inimii, ficatului, creierului
• Celuloza => fibre => tranzitul intestinal ( bolul fecal )
• Substantele pectice => inhiba flora de putefractie => scade riscul de aparitie
a cancerului de colon
o Scade nivelul colesterolului ( daca este ridicat)
o stimuleaza absorbtia de vitamina A
o biodisponibilitatea vitaminelor din complexul B
o in tratarea DIAREEI => efect BACTERICID ( Salmonela, E. Coli )
o eliminarea toxinelor din organism – plumb, arsenic, etanol, subst
radioactive
o efecte antiemetice
o refacerea leziunilor tegumentare
Necesarul de glucide depinde de varsta, activitate, stare de sanatate 5g/kgc/zi
Din ratia energetica ( RE ) : glucidele 55-70% din RE
Copii 40-50% din RE ( ei au nevoie de mai multe proteine)

Dulciurile / Glucidele rafinate nu inseamna doar bomboane, ciocolata si tot felul de

deserturi apetisante. Painea alba, pastele => tot ce e facut cu faina alba.

Zaharul si glucidele rafinate nu trebuie sa fie mai mult de 10% din RE. Alta teorie:
10% din necesarul total de glucide. In America: nu sanatatea populatiei conteaza, ci
interesul financiar

Necesar fibre: 20-35g/zi

Zaharul alb- cel mai consumat 99% calorii ( steril nutritiv, o puritate foarte mare)
Zaharul brun – gasim si minerale, nu orice zahar brun este si nutritiv - poate sa
contina si caramel=> nu este bun

GLUCIDE IN EXCES
• Obezitate
• Diabet
• Carii dentare = afectari gingivale
• Osteoporoza
• Scade imunitatea
• Insomnii, oboseala
• Dependenta
• Creste aciditatea mediului intern ( intervin sistemele tampon)

• Creste riscul aparitiei ADHD

• Creste colesterolul
• Hiperactivitate
• Scade consumul de fructe si legume => scad vitaminele
• Carenta de Ca, Mg, Cr-> in metabolismul glucidelor-> epuizare
• Carenta vit C, B1 metabolsmul glucidelor => epuizare ( vitamina B1 =
vitamina performantei intelectuale = vitamina fericirii)

CARENTE
• Hipoglicemie
• Transpiratii
 • Foame excesiva
• Scadere in greutate

Indulcitorii artificiali – zaharina, aspartam

• Tulburari de somn, caderea parului, sindrom de atentie deficitara
• Aspartam interzis in multe tari ( SUA – arma chimica)
• Cefalee, cancerigen, tulburari tranzitului intestinal

MIEREA
• Contine vitamine, minerale, enzime => absorbtie usoara
• Se consuma ca atare, nu in bauturi fierbiti
• >40 °C elibereaza elemente toxice, isi pierde din nutrienti
• Mierea zaharisita - semn miere naturala ; daca prin incalzire devine lichida (
NU )
• Daca nu se zahariseste = de salcam
• Cu cat e mai inchisa la culoare cu atat e mai bogata in nutrienti
• 1 lingura / zi = aigura tot necesarul de vitamine al organismului

Lipidele

• sursa de energie
• 1g lipide=9.3cal
• Structural- membrane
• Protectie termica
• Protectie mecanica
• Structura creierului
• Dau savoare mancarii
• Satietate
• Sinteza hormonilor
• Procese de respiratie celulara
• Absorbtie vitamine liposolubile
• Mentine temperatura corporala

1. Colesterol:
• Formare vitamina D
• Formare saruri biliare
• Precursor hormoni steroizi
• Formare mielina
 • Metabolism vitamine liposolubile
• Sintetizat in ficat in fiecare celula
• 20-40% determinat de alimente, restul e produs intern

2) Acizii grasi – saturati/ nesaturati

a) Acizi grasi saturati “grasimile saturate” :
i) cresc riscul aterosclerozei si diabet zaharat tip 2- nu abuz
ii) in produse animale si vegetale
iii) mai putin de 10% din ratia energetic(OMS)
iv) cardiologii: mai putin de 5-6%din ratia energetic

b) Acizi grasi nesaturati:

i) in functie de numarul de legaturi C=C monosaturat (omega9)/ polisaturat
(omega 6 si 3)
ii) trebuie sa avem mai mult omega 3- efect antiinflamator (peste, produse
marine, seminte si ulei vegetal presat la rece)
iii) Omega 6- promoveaza inflamatia (peste, lactate, oua, bogate in grasimi
saturate)- trebuie mai mult omega 3

2. Grasimi “trans” hidrogenate:

• Margarina, tot ce e prajit- creste colesterol total, LDL cholesterol
• 1% din totalul caloriilor
• Prajirea sa fie cat mai rara

3) Grasimi sintetice:
a) Dorinta de a avea un produs gras care sa mentina alimentele proaspete, sa nu
se usuce si sa fie gustoase
b) Un produs gras care sa nu influenteze nivelul colesterolului
c) Ieftine, nu au culoare, gust si miros+aditivi- orice alimente nesanatoase
d) Produc reactie de tip inflamator la nivel intestinal- transit accelerat-perturba
absorbtia vitaminelor liposolubile
e) Prima data folosite au creat mari problem(chipsuri Pringles in America, fast-
food)

4) Necesarul zilnic(in functie de varsta, activitate si starea de sanatate)

a) Activitate fizica redusa: 0.7-1g/kg/zi
b) Tineri activi 1.5-2g/kg/zi
c) Din totalul de calorii- lipide: 18-35%din RE
d) Grasimi saturate: 5-7%
e) Grasimi transhidrogenate: >1%
 4. Excesul
• Obezitate
• Ateroscleroza +complicatii
• Diabet zaharat
• Cancer

Diversitatea in raportul de lipide: uleiuri de masline, floarea soarelui, samburi de

struguri, susan, mac, alun, porumb, soia, seminte de dovleac si fistic – din semintele
crude- mai multi nutrient, vitamine liposolubile si grasimi sanatoase

!!Nu prajit uleiul- compusi toxici

!Nu refolosirea uleiului

Combinatii alimentare

-fiecare categorie de aliment un anumit mediu (acid/mai putin acid) Proteine -

>stomac -> mediu acid
Cartofi, carbohidrati -> intestin
=>carne+cartofi NU =>nu confort

Clasificare alimente:

1.bogate in proteine- proteice=>carne Si derivate, peste, branza, lapte, iaurt, oua,

fasole, linte, mazare, ciuperci, soia

2.bogate in lipide=>unt, smantana, untura, uleiuri de toate tipurile, slanina, grasime

topita

3.bogate in carbohidrati=>cartofi, orez, paste, paine(tot ce e cu faina), toata gama

de dulciuri, miere, fructele uscate

4.vegetale

5.condimente=> ceapa, usturoi, ghimbir, ridiche

Combinatii alimente CORECTE:

-1+4
-2+4

-3+4

-1+5

Combinatii INCORECTE:

-1+3

-3+3

-1+2

-1+1

-2+5

-3+5

-4+5

Combinatii NEUTRE:

-ou(ajuta la digestie) cu branza

-peste cu orez

-lipide cu carbohidrati (bogati in amidon)

-cartofi cu smantana

-paste cu smantana

- Cartofii cu smantana
- Paste cu smantana
- Meniuri cu combinatii incorecte
Meniuri cu combinații incorecte! (din multe alte
tari) Malai?
Si nu mancam mult la o masa! Combinatii cu vegetale- obligatoriu! Metode de
preparare sanatoase Masticatia buna
Nr de mese pe zi -> nimic intre mese! -> pauza!
Combinatii incorecte - timp marit de digestie (in functie de cantitatea de alimente)

Stare de oboseala
Absorbtia nu mai este optima Stare de disconfort
- distensia abdominala
- zgomote hidroaerice la nivelul abd
- cu … mesei precedente -> pauza alimentara marita
- constipatie
- reactive de tip allergic
Alergii alimentare!! – nu este alergic la un aliment, ci combinatie -> produsii
rezultati in combinatia respectiva

-Cresterea nr de leucocite -> hiperleucocitoza postprandiala -> cand in org exista

reactive de tip inflamator

FRUCTE – dulci/acide
- se consuma singure, nu in combinatii
- pe stomacul gol (mic dejun, ajustare)
- la pranz- NU, FERMENTATIE-disconfort, nu beneficiem de…
- exceptii: marul combinate cu orice legume, orice fruct combinate cu morcov,
lamiae cu orice aliment, pepenele se consuma singur (orice culoare, se digera repede)
- dulci: smochine, curmale, papaya, banana
- acide: citrice, kiwi, ananas, capsuni
- subacide: restul

VITAMINELE LIPOSOLUBILE (A, D, E, K)

VITAMINA A

1. Roluri
a) prima vit liposolubila descoperita ( de aceea se cheama si vit a)
b) importanta pentru functia vizuala, intra in structura pigmentilor retinieni
c) structura tegumentului, mucoaselor -> bariera protectoare pt tegumente si
mucosae
 d) rol ANTIOXIDANT: reduce fenomenele de imbatranire celulara,
neutralizeaza radicalii liberi, scade riscul de aparitie al cancerului
e) impreuna cu vitamina E+vitamina C+Seleniu -> sistem antioxidant foarte
important pt organism
f) sinteza hormoni: h.sexuali
g) intervine in spermatogeneza
h) structura firului de par
i) mobilizare Fe din depozite + formare de hematii
j) dezvoltare organism, imunitate
k) rol in formarea dentine

2. Carența
a) Cauze: aport deficitar, malabsorbtie, carenta de proteine ( transporta vit A),
carenta de Zn (metabolism vit A)
b) Determina: tulburari vedere (primele care apar), HEMELAROPIE (
incapacitatea de adaptare la lumina slaba)-orbul gainilor, forme severe:
KERATOMALACIA (principala cauza de orbire la copii),
XEROFTALMIA,
i) PETELE BITOT (in formele medii de carenta, scade imunitatea ->
infectii cu diverse localizari (digestive, respiratoria, cutanate, nivel
ocular), datorita infectiei cu CORYNEBACTERIUM XEROSIS, pete
de culoare alba, cu aspect spumos !
ii) Infectii cu orice localizare- bucal, gingii
iii) Tulburari in formarea dintilor ( rezistenta scazuta, malformatii)
iv) Tegument: HIPERKERATOZA FOLICULARA “piele de gaina” ( la
nivelul umerilor, fata post brate, antero-lateral coapse, fese
v) Acnee (pe fata post toracelui indiferent ca este alba/rosie)
vi) Sindrom anemic
vii) Infertilitate
viii) Modificarea culorii parului (carente severe, se inchide la culoare)
ix) Piele uscata
3. Excesul
a) aport excesiv MORCOVI ( la copii/tratament incorect)? Supa de morcovi
la copiii cu diaree
b) stres pentru ficat -> colorare portocalie a tegumentului CARODERMIA
c) intrerupere consum + perfuzie (pentru eliminare)
4. Necesar
a) 700 micrograme/ zi la femeie
b) 900 micrograme/zi la barbat
 5. Surse
a) Vegetale: CAROTEN- provitamina, tot ce e de culoare galben-portocaliu
-> vit A, uleiurile presate la rece
b) Animale: vit. preformata -> RETINOL – galbenus, lactate, ficat
6. Sfat: 1/3 din vitamina A din alimentatie sa fie de origine ANIMALA !

VITAMINA D
1. Roluri
a) Se numeste si “vitamina soarelui” - sinteza la nivelul tegumentului sub
actiunea razelor U.V. (doar cele naturale)
b) Absorbtia Ca2 de la nivelul intestinal si fixarea in oase si in dinti
c) Contractia musculaturii
d) Reglare HTA
e) Imunitate
f) Reduce riscul de aparitie a cancerului de colon
g) Reduce riscul aparitiei DZ1, sclerozei multiple

2. Carenta:
a) Cauze:
i) Aport insuficient
ii) Tulburari de absorbtie
iii) Afectiuni hepatice si renale -> procese de hidroxilare necesare pentru
activarea vitaminei (din alimentatie sau formata la nivelul
tegumentului) (o data ce s-a bronzat bine nu se mai produce vitamina
D)
iv) Deficitul de Mg4 (Mg activeaza o serie de enzime care sunt implicate
intrarea vitaminei D)
b) Determina:La copii: RAHITISM, La adulti: OSTEOMALACIA/
OSTEOPOROZA
i) Depresie
ii) Dementa
iii) Surditate
iv) Cresterea riscului aparitiei bolii ALZHEIMER si PARKINSON
v) Tulburari de echilibru

3. COPII RAHITICI:
a) Transpiratii nocturne frecvente la nivelul extremitatii cefalice
b) Alopecie occipitala, fontanelele se inchid mai tarziu
c) Frunte inalta, olimpiana
d) Cap mare
 e) Burta mare
f) Copil slabut
g) Membre inferioare deformate ( X sau U ) GENUM VARUM / GENUM
VALGUM
h) Proeminente la nivelul fruntii -> bose frontale
i) Craniul la sugari este moale, mare, “minge de ping-pong". CRANIO-
TABES
j) Matanii costale
k) Deformari la nivelul sternului (infundat – pectus excavatum, bombat –
pectus carinatum)
l) Santul subcostal HARRISON (santul subpectoral HARRISON)
m) Abdomen bombat -> datorita hipotoniei musculare -> abdomen de
“broscuta” de batracian
n) Largirea extremitatii osoase – bratara rahitica

4. CARENTA MAI DETERMINA:

a) Intarzierea eruptiei dentare
b) Tulburari in formarea dintilor
c) Deformari de coloana vertebrala – cifoze, scolioza

5. NECESARUL DE VITAMINA D – difera in functie de varsta

a) <1 an 10 - microg/zi
b) <70 ani 15 - microg/zi
c) >70 ani 20 - microg/zi

6. EXCESUL DE VITAMINA D (HIPERVITAMINOZA D)

a) in principal prin tratament incorect
b) secundar: expunere prelungita la soare, consum alimentar bogat in
vitamina D
c) vitamina D este considerata TOXICA, manifestarile depind de doza si
starea de sanatate anterioara a pacientului

7. INTOXICATII cu vitaminda D:
a) Greturi, varsaturi
b) Poliurie, polidipsie
c) Tulburari de ritm
d) Stari comatoase (in cazuri severe)

8. SURSE:
 a) Interne: sinteza de la nivelul tegumentelor
b) Externe: produse lactate, peste, ficatul de peste, galbenusul, uleiurile
(vegetal,de peste), ciuperci, polen

9. Vitamina D
a) Foarte multi R in organism pentru la (???)
b) Nu se stiu alte roluri, inca se studiaza

VITAMINA E

TOCOFEROL (8 compusi cu efect antioxidant) 4 TOCOFEROLI, 4

TOCOTRIENOLI) TOCOFEROL – vitamina fertilitatii/antisterilitatii
NECESARUL: 10-15 mg/zi

1. ROLURI:
a) In dezvoltarea aparatului reproducator, echilibru hormonal
b) Rol antiinflamator
c) Rol antioxidant
d) In formarea hematiilor
e) In intrarea vitaminelor A si K

2. CARENTA:
a) cauze: aport insuficient, tulburari de absorbtie
b) determina:
i) Probleme de fertilitate
ii) Sindrom anemic
iii) Scade riscul aparitiei cancerului (prin efectul antioxidant) ???????
iv) Creste formarea formatiunilor tumorale

3. SURSE:
a) Uleiurile presate la rece
b) Ulei de mac, in (nu prelucrate termic)
c) Seminte de in

VITAMINA K (vitamina coagularii)

 1. BENEFICII:
a) Intrarea Ca2 si ajuta la fixarea Ca2 in oase si dinti
b) Impiedica depunerea de Ca2 la nivel vascular
c) Efect antiinflamator
d) Structura S.N.
e) Scade riscul cancerului HEPATIC

2. NECESAR: 90-120 microg/zi

3. CARENTE:
a) cauze: aport insuficient, tulburari de absorbtie
b) Determina:
i) Cresterea riscului aparitiei hemoragiei
ii) Scaderea rezistentei oaselor si dintilor
4. SURSE:
a) Galbenus
b) Lactate
c) Ficat
d) Carne
e) Vegetale (tot ce e cu frunza verde)
f) Legume verzi (K1 – principala forma pe care o avem in alimentatie)

5. Organismul – flora intestinala

6. Branza Edam, Gouda (bogate in vitamina K)

VITAMINE HIDROSOLUBILE

VITAMINA B1

*COMPLEXUL B – IMPORTANT PT FUNCTIA SIST. NERVOS*

(Functia aportului energevtic in fuctiile SN – glucide)
TIAMINA/ VITAMINA FERICIRII/ VITAMINA PERFORMANTEI
INTELECTUALE
1. Roluri
a) Ajuta la diminuarea durerilor post-op, din zona zoster
b) Efect diuretic
c) Tartare rau de miscare, inaltime
 2. Carenta
3. Apare in: (cauze comune tuturor B-urilor)
a) Malabsorbtie
b) Alimentatie deficitara
c) Boli cornice hepatice
d) Alcoolism
e) Consum excesiv de glucide rafinate – paine alba, orez alb, paste, dulciuri
f) Incidenta crescuta in bolile asiatice – consum crescut de orez
4. Manifestari
a) Tulb. nervoase, CV, digestice
b) CV – tulburari de ritm – IC
c) Tulb. de concentrare, stare de oboseala, cefalee, ameteli, parestezii (in
forme severe pareze), tulb de somn
d) SEVERA
i) Forma umeda a bolii – edeme din IC
ii) Forma uscata a bolii – atrofie musculara – bolnavi uscati Boala clasica
– Beri-Beri
5. Necesar – 0.6 mg/1000 calorii

6. B-urile – in aceleasi surse – carente asociate. Nu avem simptomatologie

pronuntata pentru o carenta anume
7. B1 – cereale integrale, drojdia de bere, galbenus, peste, ficat, nuci, alune,
migdale
8. Complexul B – nu exista excese, organismal retine cat are nevoie, restul se
elimina (exceptie vitamina C – supradoza prin tratament)

VITAMINA B2
RIBOFLAVINA/ OVOFLAVINA (in oua)/ HEPATOFLAVINA (in ficat)/
LACTOFLAVINA (in lactate)

1. Roluri
a) Importanta in structura tegumentului si a mucoaselor
b) Adaptare vizuala la lumina
c) Crestere si dezvoltare a organismului
d) Transformare B6 si B9 in formele active
e) Formarea hematiilor
f) Metabolismul glucidelor – functie SN
2. Carenta:
a) Fotofobie, hipervascularizatia conjunctivei
b) Cheilita angulara, buze crapate (se pot infecta)
 c) La femeia insarcinata – copil cu malformatii – sindactilia, palatoschizis,
cheiloschisis, member scurte
d) Imunitate scazuta – sindrom anemic
e) Ariboflavinoza – triada clasica – la barbati – 1. Cheilita angulara 2.
Fotofobi
f) Dermatita scrotala
3. SURSE – galbenus, lactate, ficat, peste, polen, drojdia de bere, cereale
4. In organism – format la nivelul florei intestinale (complexele B + Vitamina
K)
5. NECESAR: 0.6 mg/1000 kcal

VITAMINA B3
Niacina/vit. PP – PREVINE PELAGRA

1. ROLURI
a) Implicat in sinteza estrogenului, testosteronului, progesteronului, insulinei,
tiroxinei, cortizolului
b) Tartare rau de miscare
c) Mentine structura tegumentului si mucoaselor
d) Ajuta la tratarea ADHD, depresiei
2. CARENTA:
a) Cauzata de – consum crescut de produse pe baza de porumb (nu este o
sursa de B3). In structura porumbului avem aminoacizi care perturba
absorbtia si sinteza hepatica a vit. B3 – solutie: modificarea structurii
genetice a vitaminei B3 – malai suplimentat cu complex B
3. PELAGRA – boala celor 3 D – diaree, dermatita, dementa (nu au o ordine de
aparitie); SUA – boala celor 4 D + deces
a) Dermatita – modificari ale tegumentului expus la soare – fata, decolteu
(distributie specifica – colier), maini, picioare
b) Limba in harta geografica – depozite albicioase, fisuri
c) *evolutia leziunilor – initial tegument eritematos, ulterior tegumentul se
ingroasa, pot aparea vezicule care se sparg si se infecteaza. In final piele
ingrosata, crapata, rugoasa – Piele de Crocodil
4. SURSE – in toate cerealele integrale (NU porumb), germenii de cereale,
polen, galbenus de ou, carne lactate
5. NECESARUL: 6.6mg/1000kcal
VITAMINA B5
AC. PANTOTENIC/VIT. ANTISTRES
*In sampoane

1. ROLURI
a) Sinteza de estrogeni, testosterone
b) Mentine structura parului, pigmentarea parului
c) Hidratare tegument
d) Imunitate
2. CARENTA:
a) Destul de rara – B5 in toate produsele naturale (vegetale si animale)
b) Apare in urma prepararii proaste a alimentelor
c) Tegumente uscate, riduri precoce
d) Par subtire si albire precoce
e) Parestezii nocturne
f) Imunitate scazuta
3. NECESAR: 10-15mg/zi Sursa – mai ales avocado

VITAMINA B6 PIRIDOXINA

1. Roluri
a) in met Na, K, Mg, Zn
b) impreuna cu B9, B12 scad nivelul de HOMOCISTEINA in sange (factor de
risc CV)
c) favorizeaza sinteza hepatica a vit B3
2. Carenta:
i) Nu avem modificari specifice (de aceea a fost descoperita tarziu)
ii) Asciere de carente vit B2, B3
iii) Stari de oboseala. Insomnii, agitatie, apnee
iv) Dermatita seboreica, parestezii
3. Necesar: 2-4 mg/ zi
4. Surse: nuci, migdale, alune, drojdia de bere, lactate

VITAMINA B7 VIT H (de la par si piele), BIOTINA

1. Roluri
a) met colesterolului (↓) in sange (doar cand e ↑)
 b) +Cr => reglarea glicemiei (singura NU)
2. Cauze
a) „boala albusului de ou” – consumul de ou crud
i) Glicoproteina AVIDINA ce afecteaza absorbtia de B7
ii) Avidina se distruge termic
b) Consum ↑ de apa dezinfectata cu clor
3. Necesar 40 mcg/ zi
4. Carenta
a) alopecia, albirea parului, ↑nivel colesterol
b) Dermatita in jurul ochilor (dermatita in ochelari), nas, gura
c) Rar: sd. unghiilor galbene -> fumatori, micoza, utilizare frecventa oja

VITAMINA B9 ACID FOLIC

1. Roluri
a. Importanta pentru formare ADN, dezv FAT
b. +B6, B12 => ↓HOMOSCISTEINA
c. Formare hematii
2. Carenta:
a. in timpul sarcinii => copii malformati (spina bifida, sindactilie,
palatoschizis)
b. Severe: anemie megaloblastica
3. Surse: spanac (frunze verzi), nuci, alune

VITAMINA B12 COBALAMINA/ VIT ROSIE

1. Roluri
a. In structura are cobalt => culoare rosie
b. Formare si amturare hematii
c. +B6, B9 => ↓HOMOCISTEINA
d. DETOXIFIANT elim cantitati mici de cianura (tigari) din organism
e. Depozite in ficat de 3-5 ani
f. Imunitate, sinteza ADN
2. Carenta
a. la vegetarieni, deficit factor intrinsec (numita factor extrinsec),
gastrectomii, tratament antiacid indelungat
b. Anemia megaloblastica
 i. astenie, paloare, palpitatii, tuburari respiratorii
ii. hepatosplenomegalie
iii. tuse seaca, faringita (intarzie diagnosticul prin diagnosticare de infectii
respiratorii)
iv. glosita Hunter (limba rosie, dureroasa, inflamata, depapilata). Trebuie
gasita cuza carentei B9/B12 => anemia megaloblastica prin carenta de
B12, daca tratam cu B9 dispar sindromul anemic, dar tulburarile nervoase
raman => evolutia bolii
c. Depresie
d. Hiperpigmentare la nivelul extremitatilor (art IF) si limba (diag dif cu
2. b. Addison)
3. Surse: carne rosie, ficat, branza cu mucegai, ciuperci, galbenus, lapte de soia si de
ovaz, patrunjel, muraturi (cele din saramura; varza murata)

COLINA
1. Roluri
a. Nutrient, inclusa in complexul B
b. Formare acetilcolina

c. In structura membranei celulare, formare hematii

d. Scade colesterolul
e. Dezv normala organismului
2. Carenta: sindrom anemic, infertilitate, creste colesterolul
2. Surse: nuci, alune, migdale, galbenus
3. NECESAR 425 mg/ zi barbati, 550 mg/ zi femei

Vit complex B => multe (22-23) NU VITAMINE VERITABILE

VITAMINA B13 ACID OROTIC met Ca, Mg, vit B12, surse ceapa usturoi,
radacinoase
VITAMINA B25 ACID PANGANIC rol antioxidant, scade colesterolul, surse
seminte, susan, dovleac, floarea soarelui
VITAMINA B17 cel mai cunoscut antioxidant,beneficiu in tratarea pacientilor cu
afectiuni tumorale, surse fructe de padure salbatice, caise (cu samburi), muguri
bambus
 VITAMINA C
1. Roluri
a. Imunitate, antioxidant
b. +A, E, Se => principalul sistem antioxidant al organismului, lupta cu radicalii
liberi, incetineste imbatranirea celulara
c. Scade nivel colesterol
d. osos: se comporta ca vit D, ajuta la fixarea Ca in oase, dinti
e. +vit P => creste rezistenta vaselor capilare
2. d. Fav absorbtia Fe2+, eliminare NITROZAMINELOR,
a. Efect antistres (nu atat de puternic ca vit B5), efect diuretic
2. Carenta: la cei care consuma putine fructe si legume proaspte, la fumatori, la
orice barbat
3. Manifestari
a. Scade imunitatea
b. Creste riscul aparitiei formelor tumorale
c. Scade rezistenta capilara , rupturi ale vaselor de la cele mai mici traumatisme
– sangerari cu diverse localizari ( GINGIVORAGIE )
d. dureri ARTICULARE (INTRAARTICULARE) , MUSCULARE
e. ECHIMOZE in diverse stadii de evolutie
f. CARII MULTIPLE
g. Cadere dinti (largiri alveolare, mobilitate dentara ) HALENA
h. RISC CRESCUT DE OSTEOPOROZA
i. Purpure petesiale
j. *AICI SCRIA CEVA ----- COSTALE *

4. SCORBUT – CARENTE SEVERE

a) Cele 4 h
i) hemoragii
ii) modificari hemato - anemie feripriva hipocroma, microcitara
iii) hipocondrie
iv) hiperkeratoza foliculara = piele de gaina (scade vitamina A)
(1) excesul: diaree, insomnii, creste ap. calculilor (litiaza cu oxalat de
calciu)
(2) Necesar: 75 MG pe zi la femeie si 90 MG pe zi la barbat
(3) Surse: FRUCTE si LEGUME proaspete si ZEAMA DE VARZA
VITAMINA P. VITAMINA C2 FLAVONOIDE /
BIOFLAVONOIDE

1) Roluri
a) creste rezistenta capilara (mai mult decat vit C)
b) antioxidant
c) antiinflamator
d) scade colesterolul
e) antibacterian antiviral
2) Surse: FRUCTE si LEGUME proaspete, CEAI VERDE, BOABE de cacao crude
- antioxidanti minerali, vin rosu
 Ratia energetica

Ratia energeticareprezinta necesarul de energie(numar total de calorii de care avem nevoie pe zi) al
organismului pentru desfasurarea si mentinerea unei stari optime de sanatate si a greutatii optime.

Ratia energetica depinde mai multi factori: varsta, sex, stare fiziologica, activitate.

Ratia energetica este, in conditii de sanatate, un parametru orientativ, devenind normativ pentru cei care
vor sa piarda in greutate, sa ia in greutate, sau sa monitorizeze alimentatia in colectivitati (scoli, gradinite,
etc.)

NB: S-a efectuat un studiu in Romania pe o populatie de detinuti. Studiul a relevat ca in timpul detentiei
starea lor de sanatate s-a ameliorat. S-a concluzionat ca la aceste rezultate un rol importat l-au avut:

- Un aport caloric de pana in 800 de calorii.

- 3 mese regulate.
- Cel putin o masa calda.
- Mesele nu erau in totalitate variate.

Metoda de calcul a ratiei energetice:

RE = MB+ADS+AF+SF+FM

1. MB:
- Reprezinta Metabolismul Bazal (energia minima necesara functiilor vitale)
- Valorile depind de varsta, sex, activitati.
• Barbat:1 calorie/Kgcorp/ora
• Femeie: 0,9 calorie/Kgcorp/ora
• Copii pana in 3ani: 2-2,6 calorii/Kgcorp/ora
• Sportivi: 2-2,5 calorii/Kgcorp/ora
- Conditii standard de determinare a metabolismului bazal: repauz fizic si psihic,temperaturi de 16-
18 grade celsius, lumina redusa, repaus alimentar de peste 8 ore, fara consum de alcool, cafea si
tutun, fara consum de medicamente, fara consum proteic alimentar de 2 zile.
2. ADS:
- Reprezinta activitatea dinamica specifica.
- Reprezinta energia folosita de organism pentru digestia alimentelor inainte ca acestea sa elibereze
caloriile (energia proprie) pe care le contin.
- Reprezinta 10% din MB
- ADS proteina= 20-60% din MB ( motivul pentru carele dietele hiperproteice determina slabire)
- ADS glucid= 6-8% din MB
- ADS lipid= 0-3% din MB
 3. AF:
- Reprezinta activitatea fizica desfasurata
- Pentru Activitati sedentare, AF= 2-10% din MB
- Pentru Activitati fizice usoare, AF= 10-20% din MB
- Pentru Activitati intense, AF= 20-30% din MB
4. SF:
- Reprezintastarea fiziologica, cuprinzand perioada de gestatie(sarcina) si perioada de lactatie.
- Perioada de sarcina= 10-30% din MB
- Perioada de alaptare= 10-15% din MB
- Organismul uman consuma pe zi circa 700 de calorii necesare secretiei lactate(alaptare), restul
luandu-l din tesutul adipos acumulat in timpul nasterii. Prin alaptare se pierde din greutate.
5. FM:
- Reprezinta factorii de mediu.
- Cel mai important factor de mediu luat in considerare este temperatura.
- Temperatura medie este de 10 grade celsius.
- La fiecare grad peste Tmediu scadem 0,5%din MB
- La fiecare grad sub Tmediu adaugam 0,5% din MB

Principii nutritive:

1. Calorigene: proteine, lipide, glucide.

- 1g proteina= 4,1calorii
- 1g lipid =9,3 calorii
- 1 g glucid= 4,1 calorii
-
2. Necalorigene :
- Vitamine
- Minerale

Repartizarea caloriilor pe mese:

Copii: dimineata- 25% din RE

Gustare-1-10%
Pranz: 40%
Gustare- 2-10%
Cina: 15%
Adulti: dim- 25-30%
Gustare: 1-15%
Pranz: 40-45%
Gustare: 2-15%
Cina: 15-20%
Sanatate= stare de bine bio-psiho-social individual si de grup
Factori interni-genetici & dobanditi
Factori externi- apa, aer, allimente
RE – ratia energetica. Reprezinta necesarul de energie al organismului pentru a-si desfasura activitatea si
pentru mentinerea unei stari optime de sanatate. RE = MB + ADS + activ fizica + stare fiziol + FM

MB – metabolismul bazal. Reprezinta energia necesara organismului pentru a intretine functiile vitale.
= 1 cal/kg corp/h barbati; 0,9 cal/kg corp/h femei; 2-2,5 cal/kg corp/h copii si atleti

ADS – activitatea dinamic specifica. Reprezinta energia necesara digerarii alimentelor.

- 1 g glucide = 4,1 cal (6-8% x MB)
- 1 g proteine = 4,1 cal (20-60% x MB)
- 1 g lipide = 9,3 cal (0-3% x MB)

AF – sedentara (2-10% x MB); activ fizica usoara (10-20% x MB); activ fizica intensa (20-30-60% x MB)

SF – sarcina (10-30% x MB); alaptare (10-15% x MB)

FM – factor de mediu (temperatura). Pentru fiecare grad in plus peste 10 grade, se scade 0,5% x MB.
Pentru fiecare grad in minus sub 10 grade, se adauga 0,5% x MB.

Repartitia RE pe mese: D – 25%; G10 – 15%; P – 45%; C – 15%. Caloriile se iau din L, P, G

IMC = greutate (kg)/ inaltime (cm) la patrat. Valori: < 18,4 – subponderal
18,5-24,9 – normoponderal
25-29,9 – supraponderal
30-34,9 – obez grad I; 35-39,9 – obez grad II; > 40 –
obez gr III

Formula lui BROCA: H(cm)-100=greutate ideala pt barbat

H(cm)-105(/110)=greutate ideala pt femei

Determinarea pliului cutanat- pliu abdominal/ subscapular- utila pt diferentierea masei musculare de un
strat adipos bogat la persoanele cu indice de masa crescut:

Barbat: 1-2,5 cm / Femei: 1-3 cm

Determinarea circumferintei abdominale: barbati: maxim 94 cm/ Femei: maxim 80 cm. Valorile mai mari
de 8 cm prezinta risc pt sanatate, se realizeaza la jumatatea distantei dintre creasta iliaca superioara si
abordul costal adica l anivel ombilical, folosind un cm.

Avantaje Dezavantaje
-Fier - guta si rahitism (compusi azotati epusi in articulatii si oase)
-vitamine din complexul B - obezitate sau scadere in greutate, afectare hepatica
-Aa esentiali -cadere par, transpiratie urat mirositoare, halena
-proteine de calitate inalta -oboseala si carente vitamine si minerale
-acizi grasi nesaturati+saturati -litiaza si aciditate sangvina (Ca si Mg scazut)-risc osteoporoza
-vitamine A, D, Zinc, P si K - osteoporoza
- dislipidemie, ateroscleroza(hipercolesterolemie)
- constipatie, acidoza gastrica-risc gastrita si ulcer
- cancer gastric, de colon, hemoroizi, prostatita

Avantaje Dezavantaje
-proteine de grad I - continut mare de Na, creste pH ( risc crescut
osteoporoza, litiaza)
-risc crescut rahitism(se uitilizeaza Ca din oase si
dinti)
- grasimi usor asimilabile - bogat in colesterol si acizi grasi saturati
- bogat in Ca - prezenta bacteriilor
- vitamina B2, B6,B9, B12(branza mucegai), -tranzit incetinit, raceli frecvente
K, D3, A(lactate grase)
-calmant in arsuri solare - creste productia de mucus pe tractul digestiv si
respirator
- continut scazut de calorii - continut scazut de calorii, vit C si B1, continut
crescut de apa
- protectie gastrica, refacere flora intestinala
- detoxifiere( lapte in intoxicatii)

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE – boli infectioase produse de ingestia odata cu alimentele a unor

microorganisme si/sau a toxinelor eliberate de acestea. Mecanisme:

a)infectios – produs de ingerarea de germeni. Acestia se multiplica fie in alimente fie in organismul
uman.
b)toxic – produs de toxinele germenilor. Toxinele sunt eliberate de germeni numai in alimente.
c) mixt – produs de germeni alaturi de toxinele acestora

Manifestari clinice:
-febra/frison
- greata, varsaturi
-diaree, scaune cu sange sau mucus
- deshidratare, cefalee
- dureri abdominale
- eruptii cutanate

Masuri de preventie:
-respectarea regulilor de igiena personala
- respectarea regulilor de igiena a spatiilor de depozitare
- efectuarea controlului medical la angajarea persoanelor care manevreaza alimentele
- utilizarea unui echipament de protectie de catre personalul care manevreaza alimentele
- pastrarea alimentelor in conditii adecvate
- prepararea corespunzatoare a alimentelor.

AERUL– organismul uman poate rezista 3-5 min fara aer. Compozitia chimica a aerului:
-azot (N) – 78,9%
-oxigen (O2) – 20,95%. Daca oxigenul scade la 15%, apar mecanismele de adaptabilitate. Daca se ajunge
la sub 15%, mecanismele nu mai fac fata si apare hipoxia cerebrala. Sub 10% nu se poate supravietui.
Daca concentratia creste, apare hiperinflatia.
- argon (Ar) – 0,9%
- dioxid de carbon (CO2) – 0,03%
- alte elemente: vapori de apa, noxe, microorganisme.

Determinarea microorganismelor din aer: metoda sedimentarii, aspirarii, barbotarii prin impact si
electroprecipitarii. Cea mai folosita: sedimentarea. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura
care se amplaseaza in colturile si centrul incaperii. Se lasa cutia deschisa intre 5 min – 1h dupa care se
inchide si se trimite la laborator unde este pusa la termostat la 37 grade timp de 24h.

APA – Roluri:
- asigura structura normala a tesuturilor, organelor.
- asigura functionarea metabolismului organismului in conditii normale
- mentinerea EAB
- sursa de minerale
- in termoreglare
- in digestie
- in detoxifiere

Copii au 80% in organism, barbatii au mai multa apa decat femeile datorita masei musculare mai
dezvoltate; la fel si sportivii. Organe:

- creier 85%
- sange 90%
- oase 20%
- smalt dentar 0,2%
- pielea 75%

Necesarul de apa difera in functie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, alimentatie, factori de
mediu:

-copii sugari (3 luni) 50 ml/kg corp

- copiii mari si adolescentii 40-60 ml/kg corp
- adulti 35 ml/kg corp

Adultul are nevoie de 1,5-2, l de apa pe zi. Apa ca atare se bea 1-1,5 l, restul provine din alimentatie.
Setea – apare cand se pierde apa in proportie de 1% din greutatea corpului. Poate apare uscaciunea
gurii, oboseala, tulburari de concentrare -> acestea apar cand pierderea este de 2% din greutatea
corpului. Cand apare durerea de cap, se presupune o pierdere a unei cantitati mari de apa. La o pierdere
>15% -> apare decesul. Mijloace de pierdere:
-transpiratie
-urina (1,5 l)
- respiratie
- materii fecale (150 ml)

Ca apa sa fie potabila, ea trebuie sa fie incolora, inodora, insipida. Substantele nocive nu trebuie sa se
gaseasca in apa, temperatura apei trebuie sa fie intre 7 si 15 grade (?!).

DEZINFECTIA APEI – procesul prin care se distrug in totalitate germenii patogeni si se reduce numarul
germenilor saprofiti astfel incat sa nu existe riscul de aparitie al unei epidemii hidrice. Metode:

-fizice: fierbere, filtrare, UV, radiatii ionizante, microunde

- chimice: Cl+substante clorigene, I, Ag, Br, KMnO4. Pentru apa potabila se poate folosi si ozon.

Dezinfectia cu Cl
Avantaje Dezavantaje
- ieftina, usor de realizat - perturba absorbtia unor nutrienti (vitamina
B7, E)
- cea mai folosita - modifica gustul si mirosul
- persista in apa, actiune bactericida foarte buna - alaturi de subst. organice poate forma produsi
cancerigeni
- reduce activitatea pepsinei
- perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu ozon
Avantaje Dezavantaje
- distruge germenii rezistenti la Cl - scump
- distruge germenii in timp mai scurt - nu persista in apa
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu se poate stoca
- nu formeaza produsi cancerigeni
- nu perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu UV
Avantaje Dezavantaje
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu are remanenta (nu exista garantia ca apa este constant
dezinfectata)
- nu formeaza produsi cancerigeni
- cost mediu
- actiune bactericida foarte buna
INTOXICATIA CU NITRITI (METHEMOGLOBINEMIA) – este procesul care se realizeaza in continuu in
organism, insa la persoanele sanatoase, corpul transforma metHb in Hb prin mecanisme enzimatice
(metHB-reductaza) si neenzimatice (vitamina C). Nivelul de metHb trebuie sa fie <1% din Hb totala.
Cauze de intoxicatii: consum de nitriti care se gasesc in apa, alimente, medicamente:
-apa
- mezeluri, carne cruda
- legumele care provin de pe soluri tratate cu ingrasaminte chimice pe baza de N (patrunjel, spanac,
salata verde, morcov, telina, ridichi)
- medicamente: anestezice locale, antineoplazice, analgezice, pentru tratarea insomniilor, antimalarice,
nitroglicerina

Manifestari clinice:
-la copii – manifestarile apar la o metHb intre 10-25% din Hb totala: cianoza periorala, perinazala, a
extremitatilor, tahicardie, dispnee, agitatie. Daca concentratie este >50% - cianoza generalizata, aritmii,
convulsii, coma.
- la adulti – aritmii, dispnee, cefalee, agitatie, obnubilare

Decesul apare cand concentratia de metHb este >70%.

Tratament: excluderea apei sau a alimentelor din alimentatie, albastru de metilen + vitamina C,
oxigenoterapie

ALIMENTATIA COPILULUI

Din luna a 4-a, copilul trebuie sa perceapa gustul alimentelor. Pana la 7-8 luni, are loc o crestere
numerica a preadipocitelor. Daca mama se alimenteaza incorect, numarul preadipocitelor poate creste
si mai mult.

Alaptarea naturala (la san) – hraneste copilul cu principii nutritive (proteine, glucide, vitamine, minerale,
hormoni, enzime). Alaptarea se face in primele 6 luni de viata (exclusiv). Beneficiile pentru mama:
-scade riscul de osteoporoza
- scade riscul de cancer la san, col uterin
- prolactina are efect relaxant
- consum crescut de calorii.

Diversificarea alimentatiei – varsta optima 4-6 luni. Depinde de starea de sanatate, alaptarea la san.
Reguli:
- trebuie inceputa cand copilul este in perfecta stare de sanatate
- nu se introduc simultan 2 produse
- alimentul introdus va creste gradual in cantitate
- daca copilul refuza alimentul, nu trebuie fortat sa manance
- daca apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree), se renunta la aliment si se incearca peste 2-3
saptamani.

Alimente:

- suc de fructe (portocale, mere) – nu trebuie pastrate la frigider, trebuie servite proaspete.
- legume si fructe – sub forma de piure
- grisul se introduce dupa 8 luni.
- branza de vaca de la 5 luni
- ficat de pasare de la 6 luni
- pestele de la 10 luni

Alimente interzise pana la 1 an:

- mierea
- sarea (rinichii nu sunt suficient dezvoltati)
- capsuni, fragi, zmeura (pot fi alergizante)
- albusul de ou (galbunusul da – de la 6 luni)
- laptele de vaca
- prajelile
- carnea de porc si de oaie trebuie evitate pana la 3 ani

Alimentatia copilului

Alimentatia naturala
-Alaptarea la san hraneste copilul atat cu principii nutritive cat si cu cele necesare dezvoltarii
armonioase a sufletului
-Aduce copilului toata hrana de care are nevoie: proteine,lipide,glucide,
vitamine,minerale,enzime
-OMS recomanda alaptarea la san in primele 6 luni
Sunt situatii in care mama nu poate alapta datorita unor probleme psihice, HIV,leziuni de san
sau lapte insuficient.
Diversificarea poate incepe de la 4-6 luni ,iar in cazul in care copilul a fost hranit artificial inca de
la inceput, diversificarea poate incepe inca de la 3 luni si jumatate.
Daca copilul prezinta sdr. Diareic(diaree) sau alta boala diversificarea nu se incepe.Aceasta se
incepe cu lingurita ,se introduce un singur aliment.Daca apar varsaturi/modificari de scaun ea
va fi oprita si se va relua dupa 1-2 saptamani.
Se incepe in general cu sucuri de fructe(mere,portocale).Se dau initial cateva picaturi,apoi 20-
30 ml>>40-60 ml.
Legumele(suc de morcovi)-nu cu biberonul ci cu lingurita,supa de legume trebuie strecurata,iar
legumele pasate.Ulterior se adauga un fainos(orez,porumb),cel de grau/ secara dupa 2 ani.
Carnea de vita/pasare se dau fierte pasate ,nu mai devreme de 5 luni,fiind suficiente 20-30 g de
carne;se pot da de 3-4 ori /saptamana.
De la 6 luni se pot da:ficat,galbenus cantitati mici initial apoi de 3 ori /sapt .
Pana la 1 an nu se dau:

• miere>>botulism
• sare>>rinichii nu sunt pregatiti sa metabolizeze
• capsuni,fragi,zmeura,mure
• albus de ou>>alergii,
• Prajeli>>cantitate mare de proteine ce suprasolicita ficatul,
• Carnea de porc si oaie se intoroduce dupa 3 ani
Pestele se introduce la 10 luni ,doar cel alb: şalau, crap fiert.
Alimentatia copilului prescolar:
-se respecta orarul meselor
-parintii trebuie sa manace si ei corect
-copiilor nu le va fi permis sa manance in fata TV
-la masa nu se poarta discutii >>aerofagie
-dulciurile sunt restrictionate
-consum de apa cat este necesar

Proteinele din alimentatie

Generalitati:

Proteinele fac parte din cadrul nutrientilor calorigeni.

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi.

Exista 22-23 de aminoacizi, impartiti in 3 categorii: esentiali, semiesentiali, neesentiali.

 a. Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizati de catre organism, sursa fiind strict exogena. Sunt in
numar de 8, fiind reprezentati de: valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina,
metionina, lizinașitreonina.
b. Aminoaciziisemiesentiali pot fi produsi de catre organism dar in cantitate mica, fiindreprezentati
de: arginine sihistidina.
c. Aminoaciziineesentialisuntprodusi de catre organism.

Clasificarea proteinelor:

a. In functie de sursa:
1. Naturale: animale si vegetale
2. Sintetice
b. In functie de calitate:
1. Proteine de calitate superioara (de gradul I):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali in proportii optime.
- Se gasesc in carne, oua, lapte, peste.
- Coeficientul de utilizare digestiva(CUD) este intre 80-100%, oul avand cel mai mare
coeficient.
2. Proteine de calitate medie (de gradul II):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali dar in proportii dezechilibrate.
- Se gasesc in ciuperci, mazare, fasole, soia.
- CUD este intre 60-80%
3. Proteine de calitate inferioara (de gradul III):
- Nu prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali.
- Se gasesc in porumb.
- CUD este intre 60-80% dar apropiindu-se spre valoarea minima.

Rolurile proteinelor:

1. Structural: intra in structura membranelor celulare.

2. Transport: transporta gaze, lipide, medicamente, minerale, vitamine.
3. In mentinerea presiunii coloid osmotice.
4. Imunitate: anticorpii sunt proteine.
5. Hemostaza: o serie de factori de coagulare sunt de natura proteica.
6. Rol in sinteza hormonilor: insulina e de natura proteica.
7. Rol in sinteza enzimelor.
8. Rol in reglarea echilibrului acido-bazic((EAB): reprezinta sisteme tampon.
9. Rol energetic: rol secundar, 1gram de proteina generand 4,1 Calorii.
10. Rol in contractia musculara.

In urma catabolismului a 1g proteina => apa+CO2+4,1Cal+XN(compusi azotati)

XN (Compusii azotati) sunt reprezentati de uree, acid uric, amoniac, creatinina si sunt responsabili
pentru efectele nocive ale consumului exagerat de proteine.
XN rezultati in urma catabolismului a 1g proteina genereaza 1,6 Cal.

Dezechilibrele cantitative:

1. Excesul de proteine:
- Constipatie
- Guta
- Cancer colo-rectal
- Afectare renala (litiaza si altele)
- Litiaza biliara
- Gastrita
- Oboseala
- Modificari in greutate: fie slabire fie crestere
- Alopecie
- Halena
- Carente vitaminice
- Osteoporoza
- Afectare hepatica
- Piele urat mirositoare
- Stare generala alterata
- In final det- DZ, Aterosdcleroza, Boli cardio-vasculare.
2. Carenta de proteine:
- Scaderea in greutate.
- Tulburari enzimatice
- Tulburari de crestere.
- Modificari ale fanerelor: parul rosiatic si uscat, koilonichia, sant central
- Deficit de vitamine: deficit de Vitamina A care genereaza Keratomalacia.
- Dereglari hormonale.
- Dermatite
- Malnutritie, cu cele 3 forme:
• Kwashiorkor (dieta saraca in proteine, dar bogata in glucide , facies in luna plina,
edeme, dermatita, keratomalacie, xeroftalmie),
• Marasm(dieta lipsita de proteine si glucide si lipide scazute, facies de maimuta, intariere
fizica si mentala ),
• Tipul Mixt.

Necesarul proteic

- Necesarul proteic depinde de sex, varsta, activitate fizica, stari fiziologice, stare de
sanatate.
- Necesarul de proteine de inalta superioritate(calitate superioara) este de 0,52 g/Kg corp/zi
pentru femeie si 0,57 g/Kg corp/zi pentru barbat.
- Este recomandat consumul mixt de proteine (de gradul I, II,III), iar necesarul de proteine
este de 1-1,5 g/kg corp/zi. (proteine totale)
- Nevoi crescute: sportivi(2-2,5g/kgcorp/zi), copii(2,5-3g/kgcorp/zi).
 - Din ratia energetica, proteinele ar trebui sa reprezinta circa 10-15%.

GLUCIDE
Se pot clasifica in functie de structura lor in simple (monozaharide, dizaharide) si complexe (celuloza,
glicogen).

Rolurile glucidelor

- energetic - 1 g de glucide furnizeaza 4.1 cal.

- esentiale pentru buna functionare a creierului, inimii si ficatului.

- glucidele naturale, concentrate sunt o sursa de vitamine si minerale.

- glucidele complexe au mult mai multe roluri: celulozele sunt necesare pentru formarea bolului fecal si
pentru tranzitul intestinal. Substantele peptice cresc biodisponibilitatea vitaminelor din complexul B,
cresc absorbtia vitaminei A, au efecte inhibitorii asupra unor germeni de tipul Salomonela, E. Coli de
aceea pot fi folosite in tratamentul diareei.

- ajuta si la tratarea intoxicatiilor cu Pb, metanol, arsenic.

- ajuta la eliminarea substantelor radioactive din organism.

- ajuta la scaderea nivelului de LDL, TG, dau senzatie de satietate, scad cantitatea de alimente
consumate la o masa.

- ajuta la refacerea structurii tegumentului

Necesarul de glucide

Difera in functie de varsta, activitatea desfasurata, starea de sanatate. El este de 5 g/kg corp/zi. Din ratia
energetica, glucidele trebuie sa reprezinta 50-75% pentru adulti si 40-50% pentru copii.

Glucidele rafinate (facute din zahar alb) trebuie sa reprezinte maxim 10% din ratia energetica.

Mierea

1 lingurita de miere/zi asigura tot necesarul de vitamine ale organismului. Cu cat mierea este mai inchisa
la culoare cu atat continutul energetic este mai mare.

Daca este folosita ca indulcitor pentru lapte sau ceai, acestea nu trebuie sa aiba o temperatura ridicata.
La peste 40 de grade, mierea elibereaza compusi toxici.

Zaharul alb
Este in proportie de 99% calorii goale (puritatea este de 99%). Este bine sa mentinem consumul de zahar
alb cat mai jos astfel incat sa nu fie depasita acea limita de 10%.

Indulcitorii artificiali

Nu sunt recomandati pentru ca au efecte nocive asupra sanatatii. Pot crea tulburari de somn, caderea
parului, stari de agitatie. Pe animale s-a demonstrat ca ar avea efect cancerigen.

Efectele negative ale glucidelor consumate in exces

- crestere in greutate si obezitate

- stare de agitatie

- insomnie

- tulburari de atentie

- creste riscul de aparitie al sindromului ADHD

- dulciurile dau dependenta. Se considera ca dependenta de dulciuri este mult mai grava decat
dependenta de alcool

- creste nivelul colesterolului, creste riscult de aparitie al aterosclerozei

- scade imunitatea

- apare carenta de magneziu, crom si vitamina B1 (sau tiamina) si C

- scade pH sangelui deci creste riscul de aparitie al osteoporozei

- creste riscul de aparitie al cancerului. Celula canceroasa se hraneste cu glucide.

COMBINATIILE ALIMENTARE
- proteine: carne, oua, peste, lapte, branza, iaurt

- lipide: unt, smantana, uleiurile vegetale, grasimile animale (slanina, untura)

- glucide: paine, produse de patiserie, orez, paste, cartofi, miere

- vegetale: legume

- condimente

Exista 3 categorii de combinatii alimentare:

- corecte: proteine+vegetale, lipide+vegetale, glucide+vegetale, condimente+orice categorie(vegetale)

- incorecte: proteine+lipide, proteine+carbohidrati(GLUCIDE), proteine+proteine

- neutre:lipide+glucide-peste +orez, lipide+amidonoase (paine etc), ou+branza- Neutre: sa fie consumate

in cantitati mici, sa fie mestecate bine.

In cazul combinatiilor alimentare corecte, timpul de digestie este de 2-4h, absorbtia nutrientilor este
optima.

In cazul combinatiilor incorecte, timpul de digestie se poate prelungi pana la 8-12h(se prelungeste cu 5-
8h) in functie de calitatea de alimente consumate. Absorbtia e deficitara. Organismul foloseste multa
energie pentru digestie iar absorbtia nu este optima. Mai poate aparea o crestere a numarului de
leucocite care se mentine timp de 2-4h dupa servirea mesei si pe care specialistii au denumit-o
hiperleucocitoza postprandiala. Dupa o masa cu combinatii incorecte pot aparea o serie de simptome:
dureri abdominale, senzatie de discomfort, eructatii, regurgitatii, zgomote aerice la nivel abdominal,
constipatie, reactii de tip alergic, somnolenta, oboseala, balonare. In timp, aceste combinatii incorecte,
facute zi de zi, la fiecare masa, duc la o scadere a pH-ului sangelui rezulta stare de aciditate cu pierdere
Ca si Mg.

Combinatiile incorecte pot fi facute doar daca cantitatea de alimente ingerate este mica si ocazional.
Legumele nu trebuie sa lipseasca.

Este foarte important sa respectam pauzele intre mese. Ea depinde de ce am consumat la o masa si in ce
cantitate.

Fructe
Fructele trebuie consumate singure, pe stomacul gol, fara combinatii cu alte alimente deoarece
determina fermentatie, iar absorbtia nutrientilor e slaba. Trebuie consumate ca gustare, adica intre
mese, cu jumatate de ora inainte de masa, nu se consuma dupa masa.

Fructele se impart in 3 categorii:

- dulci: curmale, smochine, banane, papaya, - nu se combina cu acide

- acide: toate citricele, capsuni, fructe de padure, ananas, kiwi. Nu se recomanda combinarea fructelor
dulci cu acide

- subacide: restul- se combina cu orice fruct

Exista cateva exceptii in consumul de fructe:

- marul poate fi combinat cu orice leguma

- morcovul poate fi combinat cu orice fruct

- lamaia poate fi combinata cu orice aliment

- pepenele trebuie consumat singur, nu se combina

Lipidele

Reprezinta o clasa de nutrienti calorigeni.

Clasificare:

1. Dupa origine:
- Naturale: vegetala si animale
- Sintetice
2. Dupa proprietatile chimice:
- Cholesterol
- Acizi grasi: saturati si nesaturati
- Triglyceride
- Lipide hydrogenate
- Lipide sintetice

Rolul lipidelor:

- Structural: intra in structura membrane celulare.

- Energetic: un gram de lipida elibereaza 9,3 Calorii.
- Depozit energetic: prin acumularea si stocarea in cadrul tesutului adipos care devine un
viabil rezervor energetic.
- Protectie termica: testutul adipos.
- Protectie mecanica: testutul adipos.
- Sinteza hormonilor sexuali.
- Absorbtia vitaminelor liposolubile.
- Scad motilitatea gastro-intestinala.
- Protectie cardiovasculara: acizii grasi polinesaturati.
- Sinteza acizilor biliari.
- Sinteza vitminei D.
- Formarea tecii de mielina.
- Dau savoare alimentelor.

1. Colesterolul:
- Se produce in fiecare cellula a organismului, hepatocitul avand productia cea mai mare.
- 60-80% din colesterolul seric este de origine endogena.
- Sinteza vitD, sinteza saruri biliare
2. Acizii grasi:
 - Sunt saturati si nesaturati
- Cei nesaturati sunt mononesaturati si polinesaturati.
- Cei mononesaturati se numesc si omega 9 , gasindu-se in uleiuri care devin lichide la
temperatura camerei.
- Cei polinesaturati sunt omega 3 si omega 6 si sunt esentiali. In alimentatie aportul de omega
3 trebuie sa fie in cantitate mai mare decat omega 6 deoarece omega 6 se gaseste in uleiuri
vegetale pe cand omega 3 in grasimi vegetale dar si in grasimi de origine animala. Omega 6
sunt pro inflamatorii(acidul arahidonic). Omega 3 determina o scadere a RR al cancerului de
san si de colon si al artritelor.
3. Grasimile hydrogenate:
- Le gasim in margarina.
- Prin utilizarea lor produsele se mentin proaspete pentru mai mult timp.
- Nu-s benefice deoarece cresc LDL, TGL.
4. Grasimi sintetice: (OLESTRA)
- Au fost folosite pentru prima data in chipsurile Pringles.
- Pro inflamatoare la nivel intestinal, perturba metabolism energetic, in final perturba tot
organismal, perturba absorbtia vitaminelor liposolubile
- Sunt inodore, incolore, insipide.
- Sunt des utilizate in industria fast food.

Necesarul de lipide depinde de varsta, sex, stare fiziologica, activitati, stare de sanatate:

- Pentru sedentari si varstnici: 0,7-1g/Kgcorp/Zi

- Tineri activ fizic: 1,5-2g/Kgcorp/Zi

Excesul de lipide :

- Creste riscul de cancer de orice fel.

- Obezitate.
- Diabet zaharat de tip II.
- Afectiuni cardiovasculare(ateroscleroza si consecinte).
- Perturbari ale gustului.

Carenta de lipide:

- Tulburari de dezvoltare fizica si nervoasa.

- Carente vitaminice.
- Afectarea aparatului cardiovascular(deficit AG polinesaturati).
- Deficit in sinteza hormonilor sexuali.
- Scaderea capacitatii efortului muscular.

Din rata energetica:

 Grasimi nesaturate 18-35%
Grasimi saturate 5-7%
Grasimi trans<1%

Vitamine
Tipuri:

Liposolubile(A,E,K,D) si Hidrosolubile(B)

A)Liposolubile

Vitamina A-se prezinta sub 2 forme: (provitamina)caroten-forma biologic inactive, e prezenta in

produsele de origine vegetala; si retinolul- forma biologic activa, prezent in produsele de origine
animala

Roluri:

-antioxidant, reduce fenomenele de imbatranire celulara si nr radicali liberi

-scade risc cancer

-A+C+E+Selen=principalul sistem antioxidant al organismului

-mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor, numita si bariera protectoare

-folosita ca adjuvant in tratamentul tuturor inflamatiilor

-metabolism fier

-apararea vizuala la lumina, intra in structura pigmentilor retininei-rodopsina,iodopsina

-rol in imunitate

-cresterea si dezvoltarea organismului

-mentinerea structurii normale a firului de par

-sinteza hormon sexual, spermatogeneza

Carenta:

-aport insuficient, alimentatie saraca

-malabsorbtie

-boli cronice hepatice

-cancer

-carenta de proteine si zinc, ele asigura transport in organism

 -consum excesiv de produse lactate degresate

>>Determinari:

-hemeralopie- Incapacitatea de adaptare vizuala la lumina, orbul gainii

-xeroftalmie- ochi uscati

-keratomalacie(tulburari de veere)ea fiind o cauza de orbire la copii.Pete albe ,opace

-pete Bitot(pete alb-galbui) - datorita imunitatii scazute apar infectii la nivelul ochiului ce
determina aceste pete cu aspect spumos, forma triunghiulara

-hiperkeratoza foliculara sau aspect de piele de gaina.Apare preponderent pe umeri ,fata

posterioara a bratelor ,anterolaterala a coapselor si fese

-acnee alba sau rosie (fata post torace)

Carente severe:

-creste riscul de aparitie cancer(tumori)

-creste riscul de infectii(inflamatii)

-parul se inchide la culoare

Excesul:

-tratament incorect facut

-Intoxicatie cronica- apar tulburari de vedere. Evolutie severa cu afectare hepatica si tulburari
nervoase

-intoxicatiile acute apar la adulti cand se iau doze de 100 de ori mai mult,iar la copii de 20(10) de
ori mai mult- apar greturi si varsaturi

-apare carotenodermia in exces- consum exagerat de morcovi sau dovleac

Necesarul

-700 micrograme/zi la femei

-900 la barbati

Surse:

O gasim in peste ,oua,ficat,lapte,fructe si legume rosii portocali

-produse vegetale:fructe si legume galben-portocalii (caroten)- ulei presat la rece

-produse animale:lactate grase, galbenus, ficat, ton, somon(retinol)

Vitamina D=vitamina soarelui
-poate fi sintetizata sub actiunea razelor UV

-forma activa se produce in organism

-organismul are capacitatea de a o sintetiza sub actiunea razelor solare

-are 2 forme: D2(din alimente), D3(din tegumente)- ambele inactive si se activeaza prin
hidroxilare in ficar sau rinichi

Rol:

-absorbtie Ca, fixare Ca in oase sau dinti

-ajuta la scaderea TA

-intervine in contractia musculara

-efect antiinflamator

-mentinere structura oase

-dezvoltare organism

-favorizeaza absorbtia vitameni A

-mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

-rol in imunitate

-tratare infectii respiratorii

-scade riscul aparitiei DZ tip 1 ,scleroza multipla ,cancer de colon, artrita reumatoida

-s au descoperit receptori pt vitamina in organe

Carenta:

-expunere insuficienta la soare

-dezechilibre alimentare

-aport insuficient

-malabsorbtie

-boli cronice(hepatice,renale)

-eficit de Mg?

>>Determinari:

-la copii- rahitism:transpiratii nocturne in zona cefalica ce determina alopecie ociipitala,

fontanelele se inchid tarziu,frunte inalta, lata,bose frontale proeminente,cranio
 tabes(moale),matanii costale,bratari rahitice,abdomen batracian,genu varum si valgum,tulburari
de dezvoltare a dintilor,stern infundat,malformatii de coloana

-la adulti:osteomalacie,osteoporoza,surditate prin afectare urechii medii,risc de fracturi mare,

creste riscul de aparitie a depresiei si parkinson, dementa si alzhaimer

Exces:

-toxica

-tratament incorect

-expunere prelungita la soare

-greata, varsaturi

-poliuri, polidipsie

-tulb de ritm, coma

Determinari>>apare poliurie,polidipsie,greata,varsaturi,aritmii

Necesar:

<1 an:10 micrograme /zi

<70 ani:15 micrograme/zi

>70 ani: 20micrograme/zi

Surse:

-interne:prin raze UV, prin formare la nivel tegument, pt adulti sursa e suficienta

-externe:oua,peste, ficat de peste, lactate,polen,legume, galbenus, ficat, peste, nuci, alune,

migdale, ciuperci, ulei presat la rece

Vitamina E=tocoferol
-vitamina fertilitatii

Rol:

-antioxidant

-antiinflamator

-mentinerea integritatii si functionalitatii aparatului reproducator

-scade riscul de avort spontan

-folosita pt tratarea infertilitatii la barbati

-formarea hematiilor

-imunitate

(-mentine structura si functionalitatea tegumentului)

-tratarea leziunilor tegumentare

-reduce spasmul muscular

-tratarea crizelor de parkinson

-intervine in metabolismul fierului si seleniului, vit A,K

-favorizeaza depozitarea vitA in organism

-echilibru hormonal

Carenta:

-aport insuficient

-sdr anemic

-boli cronice

-boli genetice ce realizeaza proteina transportoare de vitamina E

-tulburari de absorbtie

>>determina infertilitate,creste risc de avort,cancer

Necesar:

4-11mg copii

15 mg la adulti

Surse:Uleiuri obtinute prin lasare la rece,seminte de in si mac,galbenus

Vitamina K(vitamina coagularii)

-K1-sintetizata de plante (origine vegetala)

-K2- sintetizata de bacterii(menakinona)

-K3-vitamina sintetica

Rol:

-coagulare

-metabolism Ca, formare sistem osos

-mineralizare osoasa si tratarea osteoporozei(cu alte medicamente)

-mk2-mk14

-mk7 –rol in tratarea osteoporozei.

-sinteza sfingolipidelor din creier, buna functionare a sistemului nervos

-scade risc de cancer hepatic

-antiinflamator

-impiedica depunerea de calciu la nivelul vaselor

Carenta: -hemoragii(sangerari), tulburari de coagulare

-prin tulb de absorbtie

-creste riscul de aparitie osteoporoza

Necesar: (2mg/zi) 90-120micrograme/zi

-sintetizat la nivel intestin

Surse: produse vegetale de culoare verde, boabe de mustar, galbenus, lactate, carne, ficat

In categoria vit liposolubile: vit F si coenzima Q10, dar nu au fost recunoscute in mod oficial ca vitamine -
rol antioxidant.

Vitamina F
-acid linoleic + linolenic + arahidonic formeaza vit F (acizi grasi polinesaturati)
B)Vitamine hidrosolubile

Vitamina B1
Tiamina/Vitamina performantei intelectualee/vitamina fericirii

 Rol:
-ameliorare dureri postoperatorii/zona zoster

-ajuta la tratarea raului de miscare, de inaltime

-metabolism glucidic

-usor rol diuretic

 Carenta:
-exces de glucide rafinate

-exces de alcool

-malabsorbtie

-alimentatie dezechilibrata

-daca apare la copii mici inseamna ca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-afectiuni cronice hepatice,renale

-afectiuni tumorale

-cauze comune la toate vitaminele B

-frecvent intalnita in tari asiatice datorita consumului de orez alb mult

Determinare:

Boala clasica este Bery Bery si se caracterizeaza prin tulburari nervoase, digestive si CV:

-tulb de tranzit intestinal

-scadere TA, oboseala, tulb de concentrare, memorie

1. Pacientii pot prezenta tulburari de somn, cefalee, stari de agitatie, parestezii, pareze, iar in forme
severe:atrofie musculara>>forma uscata de boala(pacientul este piele si os).

2. Pacientii mai pot prezenta tulburari ritmice,congestie pulmonara,TA scazuta,in forme severe:IC
datorita edemelor cardiace>>forma umeda de boala

Excesul de vit hirdosolubile nu se face, deoarece se elimina usor prin urina

 Necesar:0,6 mg/1000 cal

 Surse:cereale integrale,drojdie de bere,ciuperci,galbenus,peste,carne de porc, ficat de vita, nuci,
alune, migdale
Vitamina B2
Riboflavina/lactoflavina/hepatoflavina/anaflavina

 Rol:
-adaptare vizuala la lumina

-mentinerea integritatii tegumentare si a mucoaselor

-ajuta la fixarea Fe in Hb

-este implicata in procesul de respiratie celulara

-in metabolismul proteinelor si a glucidelor

-imunitate si proces de crestere

-buna functionare sistem nervos

-Activare B6, B9

-crestere si dezvoltare normala organism

=formare hematii

 Carenta:- prin cauze comune

-apare la sugari daca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-in caz de dieta dezechilibrata, malabsorbtie, afectiuni tumorale, boli cronice hepatice si renale

-Determina:

-fotofobie cu hipervascularizatia ploapelor si conjuctivelor + Semnul zabalutei/Cheilita

angulara( mucoasa linguala este fisurata, sangereaza, la nivelul comisurilor bucale apar fisuri
care sangereaza si se pot infecta usor) + dermatita scrotala/vaginala

-senzatie de arsura si durere la membre inf

La gravide- La copii: palatoschizis, cheiloschizis, sindactilie, intarzieri de crestere, sdr.

Anemic

-la barbat triada:fotofobie, cheilita angulara, dermatita scrotala

 Necesar:0,6mg/1000cal
 Surse:galbenus, lactate, ficat, carne, cereale, ciuperci, polen, drojdie de bere, seminte de floarea
soarelui

Vitamina B3/ PP/Niacina

Niacina/vit. PP

 Rol:
-in metabolism glucidic
-scade nivelul de colesterol

-in sinteza hormonilor sexuali

-ajuta la mentinerea integritatii tegumentare

-ajuta la tratarea migrenelor, vertijului ,tulburarilor gastrointestinale(disconfort abdominal), halenei

-rol in metabolismul vit B6

-intevine in sinteza colesterol, progesteron, insulina, tiroxina, cortizol

-ajuta la tratare ADHDD, depresie, acnee, fenomene de imbatranire prematura si artrita, rau de miscare

-scade LDH si trigliceride7

-mentine structura tegument, mucoase

-ajuta la buna fct a sis cariovascular si sis nervos

 Carenta:
Cauze:-tulburari de absorbtie, boli cronice hepatice si renale, alimentatie bogata in porumb (el este
sarac in B3 si triptofan, si bogata in leucina,perturbând absorbtia vit B3 si sinteza hepatica )

Determinari:

-Pellagra(boala celor 3D): diaree, dermatita, dementa (sau 4 D la americani +deces)

-leziunile tegumentare apar in zonele expuse solar(fata, decolteu-dermatita in COLIER, gamba si

maini).Leziunile apar si se acutizeaza primavara;initial zone eritematoase pe un tegument tumefiat,dupa
cateva zile apar vezicule care se pot infecta ,se pot sparge astfel incat tegumetul ramane
aspru,ingrosat,fisurat cu aspect de piele de crocodil

-limba cu aspect de harta geografica :apar fisuri,depozite albicioase

 Necesar:6,6mg/1000cal
 Surse:cereale integrale(cu exceptia porumbului),nuci,alune,seminte, galbenus, lactate, drojdie
de bere

Vitamina B5
Ac pantotemic/vit antistres

 Rol:
-sinteza de h. Sexuali(estrogen)

-creste imunitatea

-scade colesterol

-benefica pt par si piele(previne ridurile, hidrateaza tegument, pigmentare par, rezistenta par)

-sinteza de cortizon, insulina, tiroxina

-ajuta la mentinerea strcturii tegumentare si ajuta la o buna hidratare

-mentine structura firului de par si pigmentarea

-implicata in metabolismul glucidic ,lipidic:scade nivelul de colesterol

-rol in formare ce COa

 Carenta:
-rara

-apare la persoane cu boli cronice sau cele cu alimentatia superchimizata(intens procesate)

Determinari: tegumente uscate, riduri, par subtire, albire precoce, parestezii nocturne

 Surse:pantos=peste tot,avocado -cea mai mare cantitate, produse naturale

 Necesar:10-15mg/zi

Vitamina B6
Piridoxina/adermina

 Rol:
-sinteza ADN/ARN

-metabolism Zn, Mg, Na, K

-sinteza hepatica a vitB3 pornind de la triptofan

-metabolismul vitB9 si B12

-formare hematii

-impreuna cu B9 ,B12 ajuta la scaderea nivelului de homocisteina

B6+B9+B12 scad nivelul de homocisteina=aa-risc cariovasculari

-mentinerea integritatii si functionalitatii tegumentelor

-sinteza insulina,tiroxina,cortizon

-imunitate

-metabolism glucidic

-proces de crestere

 Carenta:-cauze generale
 Determinari
-obiseala, tulb de somn, parestezii, dermatita seboreica

-cefalee,stari de agitatie,furnicaturi,arsuri la extremitati, dermatita seboreica, inapetenta,scadere

randament
  Necesar:
2-4mg/zi

 Surse: la fel ca la B2,B3

-galbenus, ficat, nuci, alune, migdale

Vitamina B7
Se mai numeste vitamina H sau biotina

 Este importanta- pt mentinerea structurii firului de par si a culorii lui

-mentine structura tegumentului
-in metabolismul colesterolului:scade colesterolul din sange atunci când exista valori
crescute

-sustine activitatea sistemului imunitar,metabolismul glucidic,functia sistemului nervos

-B7+crom= regleaza glicemia

 Carenta: -cauze generale

-consum frecvent de ou crud- boala albusului de ou se manifesta prin: (albusul are o glicoproteina-
AVIDINA ce impiedica absorbtia de B7)

-dermatita din jurul ochiului,nasului,gurii (in ochelari)

-caderea parului(alopecie)

-albire precoce a parului

-creste nivelul de colesterol

-scade imunitatea

-sindrom unghii galbene

Cauze:aport insuficient,malabsorbtie,consum de ou crud,apa bogata in Cl

Efecte toxice -nu exista

 Necesar zilnic:40 micrograme/zi

 Se gaseste in:galbenus (crud sau preparat moale),ciuperci,nuci,alune,frcute de padure,carne,
polen, cereale, drojdie de bere

Vitamina B9
Se mai numeste acid folic pt ca prima data a fost evidentiata in frunzele de spanac

 Roluri:
-dezvoltarea fatului,dezvoltare placenta

-formare tecii de mielina

-formare ADN SI ARN

-ajuta la formarea eritrocitelor

-impreuna cu vit B6 SI B12 reduce nivelul de homocisteina(AA care atunci când are valori mari duce la un
risc CV)

 Carenta:
-apare in sarcina ,in alimentatie deficitara,malabsorbtie

In caz de carenta la nou nascut duce la malformatii:

-spina bifida

-greutate mica

-palatoschizis

-tulburari de formare si dezvoltare a creierului

Carenta la adulti:

-stari de agitatie,nervozitate,insomnie

-carenta severa apare :depresie,anemia megaloblastica,tulburari de memorie

-este frecvent asociata cu un risc crescut de cancer de colon,san,plaman

 Necesar:0,2-0,4mg/zi
 Surse:legume cu frunze verzi,oua ,peste,cereale integrale,drojdie de bere si polen

Vitamina B12
Se mai numeste cobalamina,vitamina rosie(datorita cobaltului care are culoare rosie)

-in organismul nostru:metilcobalamina

Este necesara pt sinteza ADN,ARN,formarea si maturarea

 Rol:
-detoxifiant pt ca are capacitatea de a lega cantitati mici de cianuri care se elimina din organism
.Cianurile ajung in org. prin fumat

-imunitate

-metabolism glucidic

-proces de formare si maturare hematii

-sinteza ADN

-formare tesut osos

 Carenta:-cauze generale
-vegetarienii pt ca vit se gaseste in alim de origine animala

-alcoolici

-deficit de factor intrinsec Castle

-gastrectomii

-tratament indelungat cu antiacide si antibiotice

-boli cronice hepatice(org. Stocheaza vit B12 la nivel hepatic 2-5 mg)

Organismul are putina ...de B12 +rezerva hepatica – sunt suficiente pt 3-5 (4-5)ani.Semnele de carenta
apar dupa 3-5 ani

Carenta >>Anemia megaloblastica Birmer:tegumente palide,disfagie,

tuse seaca,slabiciune,.....,hepatosplenomegalie,glosita Hunter(limba rosie, inflamata,

dureroasa),faringite, hiperpigmentare articulatii si mucoasa linguala, depresie

Se corecteaza prin tratament

 Necesar:2-2,4 Microg/zi
 Surse:branza cu mucegai,peste,oua,proteina animala,patrunjel,varza murat,lapte de
soia,alge,cereale,ciuperci, muraturi, sopia fermentata

Colina:
Este o alta vitamina din complexul B(similara complex B)

-structura membranei celulare, formare hematii, scade colestrol

Importanta in sinteza de acetilcolina

Face parte din structura lecitinei

Necesara pt sinteza fosfolipidelor si sfingomielinelor

Intervine in metabolismul proteic,lipidic,

Usor rol antioxidant

Carenta:tulburari de aport,malabsorbtie,boli cronice

Apare:stari de agitatie,insomnie,sindrom anemic,scade imunitatea, infertilitate

Necesar:550 mg/zi -barbati

425 mg/zi femei

Surse:cereale integrale,peste,drojdie de bere, nuci, alune, migdale, galbenus

Vitamina B8,B11,B22-tot din complexul vit B dar nu sunt recunoscute oficial

Vitamina B13/acid orotic
Important pt :

-absorbtia Ca ,Mg

-Metabolism B9 si B12

Necesar: nu avem

Surse :ceapa,usturoi,radacinoase,germeni de grau,drojdie de bere

Vitamina B15/acid pangamic

Necesara pt transportul oxigenului la tesuturi,sinteza de ADN,rol antioxidant

-ajuta la mentinere echilibru acido-bazic

-intervine in metabolismul energetic

-scade colesterolul

Necesar:50-150mg/zi

Surse:boabe de cacao,ceai verde ,vin rosu, cereale integrale, seminte

Vitamina B17/amigdalina
Efect antioxidat

-tratare formatiuni tumorale

-pt imunitate

Reduce riscul de aparitie cancer

Exista si forme sintetice pt trat cancer

Surse: sambure de caisa,migdale,piersici,prune,mure,pere

-fructe de padure

In doze mari e toxica, afecteaza centrul respirator

Vitamina C /ac ascorbic

Carenta>>boala numita scorbut

 Rol:
-antioxidant
-neutralizare nitrozamine prin consum crescut de carne la gratar si mezeluri

-scade risc de aparitie cancer

-blocheaza formarea nitrozaminelor

-imunitate

-diuretic

-favorizeaza absorbtia Fe prin transformare fe feros in fe feric

-stimuleaza formarea hematiilor

-cu vitamina P sau C2 creste rezistenta capilarelor

-ajuta la scaderea niv de colesterol si scade riscul de aparitie a aterosclerozei si boli CV

-reduce efectele produse de alergeni

-antistres(B5 e vit antistres)

-favorizeaza asimilarea Ca

-laxativ in doze mari

-efect similar cu vitD la nivel osos

-favorizeaza absorbtie fier

 Carenta:
-alimentatie scazuta in legume si fructe proaspete,malabsorbtie,boli cronice

-se poate distruge la temperaturi inalte

-risc mare de carenta au fumatorii:tutunul distruge vit C

 Determinari:
Scade imunitatea,risc de aparitie cancer ,osteoporoza ,Alzheimer,Parkinson,mobilitate
dentara,fragilitate capilara>hemoragii,purpure,echimoze, dureri osoase,articulare,musculare,datorita
hemoragiilor si tulburarilor de abs ale Fe si de formare a hematiilor apare sdr anemic,hiperkeratoza
,matanii costale,depresia in carenta severa

-halena

-afectare dentara

-anemie feripriva, hipocroma, microcitara

-scade imunitatea

-creste risc matanii costale si osteoporoza

Carenta severa=scorbut
Scorbut =boala celor 4 H:modificari hematologice,hipocondrie,hemoragie,hiperkeratoza foliculara(piele
de gaina)

Carenta e mai frecventa la barbati si fumatori, tutunul distruge vitC

 Exces:
-prin exces medicamentos, suplimente

>>creste riscul aparitiei litiazei

-diaree, insomnia, creste risc calculi(oxalati)

 Necesar:
90 mg :barbati/zi

75 mg :femei

Gravide:80-120 mg/zi

 Surse:fructe,legume:mere patrunjel catina ,citrice

 Legume mai mult decat fructe
 Zeama de varza

Vitamina P/C2(flavonoid/bioflavonoid)
 Rol:
Antibacterian, antiviral

Antioxidant

Antiagregare plachetara

Antialergic

Protectie gastrica prin stimulare sinteza de mucus

Cresc imunitatea

Reduc colesterolul

Creste rezistenta capilara

 Carenta:
Scadere imunitate

Echimoze la traumatisme minore

-Necesar nestabilit

 Surse:legume si fructe,cacao,ceai verde, vin rosu

Curs1

Igiena - disciplina ce se ocupa cu pastrarea si promovarea sanatatii. Simbolul pentru meicina este un
baston cu un sarpe incolacit pe el.

Caddaceu- sceptrul lui Hermes, reprezentat de un baston cu 2 aripioare e porumbel in varf, pe care se
incolacesc 2 serpi, in antichitatea Greco-romana simboliza intelegerea si comertul.

Asclepius- fiica lui e Hygeia(sanatate)

``Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Hygeia si pe Panacea si pe toti zeii si zeitele, pe care ii iau ca
martori, ca voi indeplini acest juramant si poruncile lui, pe cat ma ajuta fortele si ratiunea...``-Juramantul
lui Hipocrate

In antichitate erau multe parazitoze

Sanatatea- integritatea sau buna stare fizica, psihica si sociala a individului si colectivitatilor si nu doar
lipsa.

Eterminantii starii e sanatate-Modelul Dever

Sanatatea de sanatate-Servicii de sanatate

• Bio. Umana
• Comportament

Factori ce influenteaza starea de sanatate:

• Conditii de viata si munca-somn, apa, mancare

• Retele sociale si comunitare
• Stil de viata individual
• Varsta, sex, factori constitutionali

Factori ce influenteaza sanatatea:

Sanogeni Patogeni
Interni Externi
Naturali Artificiali
Cu actiune acuta Cu actiune cronica
Simpli Multipli

Alimentatie corecta:

• Legume-mai multe decat fructele(au mai multe minerale, se digera mai usor, nu au multa
glucoza)
• Fructe
 • Mese regulate
• Biodiversitate (toate culorile curcubeului- legume, fructe)
• Produse naturale
• Echilibru la cantitate

Mancam pentru a ne desfasura activitatea, pentru energie.

Nu se mananca si se vorbeste in acelasi timp, aerofagie- inghitim aer si nu e bine.

LP1

Piramida alimentara- este un ghid de alimentatie

La baza e apa si activitatea fizica!!

Spania-mai multa carne alba

Grecia-carnea e in varful piramidei(1 data pe sapt)

China si Japonia pun accent pe apa si sport

Carnea are proteine, lipie, vitamine(B2,B5,B12)

Cantitatea de carne depinde de tipul de carne, e activitatea fizica desfasurata.

Curs2- Proteinele

Nutrientii din alimentatie:

→ Calorigeni-proteine, glucide, lipide

→ Necalorigeni

Proteias=primar, prim(greaca)

Prot:

→ formeaza 16-19% din greutatea corporala, sunt f variate

→ formate din aminoacizi:
1) esentiali-luati doar din alimente
2) neesentiali-ii sintetizeaza organismul
3) semiesentiali-arginina
• un adult de 70kg are 10-11kg proteine si 0,025g de aminoacizi liberi
Prot:

• Gr.1(inalta calitate)
a. toti aa esentiali- surse animale-carne, oua
b. coeficient de utilizare 80-100%, organismul foloseste aceste proteine
c. coeficientul cel mai mare=oua, organismul foloseste cel mai mult proteina din albus
• Gr.2(calitate medie)
a. Coeficient de utilizare 60-80%
b. Mazare, fasole, ciuperci
• Gr.3(calitate inferioara)
a. Coeficient de utilizare de aprox.60%
b. Surse vegetale si animale
c. Tendoane, ligamente(alimente de calitate joasa)

Rol proteine:

• Proteinele sunt structuri de prima importanta in organism

• Reinoire celulara, refacere celulara, dezvoltare musculara
• Proteinele nu elibereaza toata energia(1g=4.1cal). In realitate 1g=5.7(pana la 4.1 raman blocati-
amoniac, creatinina, acid uric)
• Rolul energetic e secundar
• Diete de slabit ce au la baza proteine
• Rol e transport:O2, minerale, vitamine
• Rol structural- necesar pt formarea enzimelor, hormoni, anticorpi, mentinere echilibru acido-
bazic, rol contractil(actina-miozina)

Ratia de proteine(necesarul de proteine)- depinde de activitatea fizica, sex, varsta, stil de viata;
depine de starea de sanatate, starea fiziologica(gravide)

Tipul de proteine:

• Animale-necesar f mic (0.52-0.57g/kg-corp/zi)

• O alimentatie corecta= diversificata, cat mai putin prelucrate termic- isi
pierd in nutrienti
70g proteine nu e acelasi lucru cu 70g
• Necesar 1-1.5g/kg-corp/zi
carne. Trebuie sa fie proteine
• Copii 2.5-3g/kg-corp/zi
diversificate(animale-vegetale)
• Gravide, sportivi= nevoi ridicate

Exces de proteine:

• alimentatie bogata in proteine creste riscul de osteoporoza(stare de

aciditate in organism, organismul foloseste Ca, Mg)- se ajunge si la litiaza
renala, biliara
• ficat si rinichi- organe de detoxifiere
 • din cauza compusulor toxici- alopecie(firul e par nu mai e hranit)
• guta

Deficitul de proteine- modificari alre greutatii corpului(+,-)- activitatea fizica influenteaza acest aspect si
epine de combinatiile alimentare

Carenta

• activ. Hormonala
• koilonichia
• pat unghial alb- o carenta de proteine(necesare pt transportul Fe)-anemie feripriva

Malnutritia-nutritie proasta, are carente multiple(vitamine, minerale)

Malnutritia proteica:

1) Kwashiorkar(spirit rau ce infecteaza copii):

1. Un copil are o alimentatie saraca in proteine, bogata in carbohoidrati(paste)
2. Facies in luna plina, semnul godeului
2) Marasmus-fara edeme, copii nu mai au tesut muscular, adipos
-apare atunci cand mai avem carenta de glucide, lipide
-facies specific-monkey face-aspect imbatranit

3)Kwashiokor Marasmus

Proteinele =10-15% din alimente

LP2

Curs3- glucide

Glucidele (termenul provine din Greaca și înseamnă zaharid dulce).

Nu toate glucidele sunt dulci (de exemplu celuloza și amidonul) așa că s-a apelat la formula chimică și
grupul acestor substanțe a primit numele de hidrați de carbon sau carbohidrați.

Rol energetic : -1g=cu 4,1 calorii

-vitaminele, mineralele, enzimele(glucid natural foarte concentrat este mierea), zahărul

nerafinat (are și vitamine)

Glucidele sunt de două tipuri:

 • Simple
• complexe

Clasificare după structură pot fi

• simple
• dizaharide -cum este zaharoza(glucoză fructoza), -lactoza(glucoză plus lactoză),-maltoza și
celobioza
• complexe-cum este amidonul, celuloza și glicogenul (care se găsesc în legume, fructe, cereale
integrale; ajută la scăderea riscului apariției cancerului și la scăderea riscului bolilor
Cardiovasculare și ale diabetului zaharat)

Substanțele pectice: -caracteristici generale

-beneficii pentru organism

-surse din legume și fructe

-pentru a elimina o serie de substanțe din organism

Mierea are vitamine, proteine și enzime, este mai închisă la culoare înseamnă că are mai mulți nutrienți.

Testarea calității mierii se face:

• dacă este cristalină este cea mai bună

• o linguriță o lăsăm să curgă și nu se împrăștie
• o Bulă de aer din borcanul agitat și aerul trebuie să urce lent

Dulciurile artificiale:

-zaharină

-ciclamații de natriu și calciu

-carboxi

Rația de glucide este determinată de activitatea fizică 5 g/kg-corp/zi

Fibre: 25-55 de g/zi

Excesul de glucide (rafinate) determină:

• obezitate
• stare de agitație
• diabet
 • insomnie
• dependență
• carii dentare
• scăderea imunității
• risc crescut de arteroscleroza, ADHD, acnee, cancer
• scade pH-ul - aciditate in organism
• dezechilibru - carențe de cromiu (care este implicat în metabolismul glucidelor), B12, Vitamina C
și fier.

Excesul - duce-la modificarea gustului, percepție diferită a gustului și senzație de amar sau prea
intens gust de dulce.

Lipide:

• simple
• complexe

Rol :

• membrane celulare
• energie (cea mai multă energie, 1g= 9,3 cal)
• ajută la absorbția vitaminelor liposolubile
• protecție organism (termică sau eventuale traumatisme )
• în structură creier, fibre nervoase
• pentru respirație celulară
• sinteza de hormoni
• savoare
• sațietate

Colesterolul:

• categorie aparte, necesar la sinteza mielinei, vitamina D

• fiecare celulă sintetizează colesterol
• cea mai mare parte se sintetizează în ficat (1-2g se face in organism)

Acizi grași- saturați sau nesaturați

Nesaturați - Omega 9, 3, 6

Omega 9- este un acid gras mononesaturat din floarea soarelui, alune, nuci, ulei de soia
Omega 3 și 6 –polinesaturați; mai mult Omega 3 în alimentația noastră (este luat din pește)

Omega 6 în cantitate mai mică pentru că e în produsele animale și are efect proinflamator (preparate în
uleiuri, sosuri)

Acizi grași nesaturați sunt mai buni

Polinesaturați- omega-3 mai ales; duce la creșterea colesterolului trigliceridelor

Acizii grasi = 5-6% din totalul caloriilor, dar nu mai mult de 10% din totalul caloriilor/zi

Lipidele hidrogenate

• margarină, produsele prăjite

• creste colesterolul, efecte proinflamatorii
• extrem de RAR în alimentație maxim 1% din totalul caloriilor

Grăsimile sintetice

• elaborate din dorința de a nu influența major nivelul colesterolului

• perturba absorbția vitaminelor liposolubile
• produc tulburări de tranzit (prima dată produce diaree acută)
• perturbă metabolismul (organismul nu le recunoaște)
• utilizate (nu au gust, miros, culoare; pot să capete orice gust, miros sau culoare)
• prima dată folosite în cipsuri

Consumul exagerat de lipide

• duce la creșterea colesterolului (risc crescut de ateroscleroză)

• obezitate, diabet zaharat
• perturbări de gust
• risc cancerigene

Necesarul depinde de ani și activitatea fizică

Activitatea fizică scăzută - sănătate precară - rezultă necesar scăzut 0.7-1g/kg-corp/zi

Necesarul om sănătos = 1,5-2g/kg-corp/zi

Din totalul caloriilor, lipidele = 13-15-18 până la 35% din totalul rației energetice

Lipidele sănătoase - ulei din presare la rece (semințe, nuci, alune, migdale)

- pește și produse marine

Pestele si derivatele sale

Produse benefice organismului
Avantaje: omega 3, vitamine A D E si complex B, proteine de calitate superioara, multe minerale(P, K,
Zn, Se, Fe,Ca, I, Mg)
Pestele poate fi contaminat cu mercur
Lean fish:cod, halibut, pollock,tuna, swordfish
Fatty fish:hering, crap, mackerel, somon, sardine
Mai bun e pestele salbatic, cel de crescatorie e crescut cu mancare comerciala.
Fructele de mare- sunt bune
Oua-f bogate in nutrienti(mancarea perfecta)
- nutrientii se gasesc in galbenus(albus e proteina pura 99%)
- e mai bun cel cu galbenus moale (se inactiveaza nutrienti daca e preparat cu galbenus tare)
- se poate manca si ou crud
Colesterolul din galbenus nu influenteaza nivelul de colesterol total, doar la anumite persoane (sedentari)
Frecventa consumului de oua: 3-4 ori/sapt (1-2oua/zi) depinde de activitatea din zi(nu mai mult e 8-
10oua/sapt)
Diferenta intre oua albe si rosiidpdv nutritional nu exista, dar intre riscul de transmitere salmonella,
infectii- cele cu coaja inchisa la culoare au risc scazut de salmonella(la nivelul cojii, oul are niste pori,
coaja mai inchisa are mai putini pori-risc scazut de salmonella)

Lactatele
Beneficii:-Ca, proteine de calitate superioara
-vit D, complex B(B2,B5, B6, B12; B12-sana, chefir, lapte batut, branza cu mucegai- disturba
tranzitul), A,K
-probiotice
-cel mai bun cumparate- bune pt flora intestinala-lapte batut, chefir, sana
-piele pt hidratare(vitamine, H2O, enzime)
-pt copii(proteine, Ca, vit.D)
-pacienti cu ulcer
-ajuta la detoxifiere-proteinele din lapte leaga substantele toxice si ajuta oragnismul sa le
elimine(nu se ia tratamentul cu o cana de lapte)
-mai mult iaurt si branza la adulti
-iaurt-des, zilnic, dar sortimente diferite
Lapte-laptele are sare
-cantitate mica vitamina B1
-creste secretia de mucus(cai respiratorii si intestin)- bolnavi cu afectiuni respiratorii si intestinale
trebuie redus consumul
-Laptele cu cereale nu e recomandat
-cel mai bogat in nutrienti = lapte de magarita
 Conferenţiar Universitar Dr Floarea Damaschin

COMPENDIU de NUTRIŢIE

RAŢIA ALIMENTARĂ şi PRINCIPIILE NUTRITIVE

1
 PROTEINELE

În funcţie de calitatea, cantitatea, şi raportul dintre amino acizii (aac) din structură
- proteinele pot avea valoare biologică - fie:
 superioară (grad 1): când conţin toţi aminoacizii esenţiali în proporţii
optime pentru organism (ouă, lapte, carne, peşte). Coeficientul de
utilizare digestivă (CUD) al acestora se apropie de 100%.
 medie (grad 2): când conţin toţi aminoacizii esenţiali, dar în proporţii
dezechilibrate prin insuficienţa unora dintre componente (soia, fasole
albă, mazăre, cereale).
 inferioară (grad 3): când nu au toţi aminoacizii în structură, sunt
dezechilibrate prin lipsă. Coeficientul de utilizare digestivă (CUD)
pentru proteinele de tip 2 şi 3 se situează între 60–80%.

ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

Proteinele reprezintă 16-19% din greutatea unui adult sau 75-78% din substanţa uscată.
Ele îndeplinesc în organism multiple roluri, după cum urmează:
 rol plastic, întrucât constituie componentul principal al protoplasmei celulare;
 asigură troficitatea normală a ţesuturilor şi organelor;
 intră în structura tuturor enzimelor;
 intră în structura unor substanţe active (glutation, hemoglobină, transferină etc),
prin intermediul cărora se produc majoritatea proceselor metabolice;
 intră în structura hormonilor;
 participă la menţinerea echilibrului acid - bază şi la controlul presiunii coloid-
osmotice.
 intră în structura anticorpilor şi deci, participă la apărarea organismului;
 furnizează parteneri de conjugare [fragmente moleculare (haptene) capabile să
lege şi să elimine substanţele toxice, medicamentele etc. din organism];
 au rol de transport al unor substanţe importante pentru viaţă;
 au rol contractil şi de rezistenţă mecanică, de protecţie;
 pot fi folosite ca sursă de energie, 1 g de proteine generând prin ardere 4,1 calorii.

SURSE DE PROTEINE : soia (35%), caşcavalul (30%), fasolea (21%), carnea (20%),
peştele (18%), brânza de vaci (18%), nucile (18%), ouăle (12,7%), pastele făinoase
(11%), pâinea (8%).

RAŢIA DE PROTEINE conform datelor OMS, raţia de proteine variază în funcţie de:
 calitatea proteinelor;
 starea de sănătate;
 vârstă;
 sex;
 efort etc.
Pentru proteinele de gradul 1 plus 2 sau 3 necesarul variază între 1-1,2-1,5 g/kgcorp/zi.

2
Cantitatea cea mai mare de proteine, ele fiind şi de calitate superioară, o necesită sugarii
(până la 2,5–3 g/kgcorp/zi) şi sportivi de performanţă (1,4-2 g/kgcorp/zi).

Lipsa proteinelor în alimentaţie duce la stări de denutriţie cronică, istovirea celulelor

nervoase, oprirea creşterii la copii, reducerea sintezei suprarenalelor, hipofizei, tiroidei,
pancreasului, glandelor sexuale, reducerea masei corpului, anemie, leucopenie,
polihipovitaminoză, hepatoză, pelagră, dereglări ale metabolismului mineral
(osteoporoza); pielea devine uscată, unghiile - fragile, părul cade etc.

Este dăunător pentru organism şi surplusul de proteine.

Excesul lor în raţia alimentară se soldează cu supraîncărcarea organismului cu produsele
metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine, cu
supraîncărcarea ficatului şi rinichilor, cu afectarea oaselor şi articulaţiilor (guta,
reumatismul degenerativ, HTA etc).

LIPIDELE - lipos – gras (greacă)

ROLUL LIPIDELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

- sunt furnizoare de energie pentru că în organism ard complet, eliberând în final H2O,
CO2 şi 9,3 cal/g;
- au rol important în menţinerea constanţeitermice;
- contribuie la ameliorarea gustului şi a puterii de saturare a alimentelor sărace
caloric;
- intră în structura hormonilor sexuali, suprarenali, dar şi a colesterolului şi a acizilor
biliari;
- au rol mecanic protector.
- lipidele de constituţie participă la formarea creierului şi a fibrelor nervoase.
- lipidele nesaturate au o mare mobilitate la nivelul membranelor. Gradul de
nesaturare ar reprezenta factorul principal pentru reglarea fluidităţii membranelor şi menţinerea,
astfel, a unui grad ridicat de adaptabilitate a organismului la factorii externi;
- reduc nivelul colesterolului din sânge;
- intervin în reacţiile de oxido-reducere, deci în respiraţia celulară;
- stimulează activitatea unor enzime;
- scad motilitatea stomacului;
- ajută la absorbţia vitaminelor liposolubile;
- sunt cardio – protectoare, cele bogate în acizi graşi nesaturaţi;
- acidul linoleic are un roldefinit în prevenirea cancerului

RAŢIA DE LIPIDE
Este determinată de:
 vârstă;
 sex;
 stare fiziologică;
 climă;

3
  activitate fizică etc.
Exprimată în grame raţia de lipide este de:
- 0,7–1g/kgcorp/zi la adulţii sedentari (de 20% din energia consumată de
sedentari, persoanele în vârstă, suferinzi etc);
- 1,5–2g/kgcorp/zi la adolescenţi şi la adulţii care depun o muncă fizică intensă.

EFECTELE CONSUMULUI NEADECVAT DE GRĂSIMI

Lipidele sunt incriminate în mecanismele de malignizare prin intervenţia lor asupra:
- florei intestinale, unde sunt metabolizaţi acizii biliari şi sterolii neutri pe care îi pot
converti în compuşi cancerigeni;
- coeficientului de absorbţie a vitaminelor liposolubile.
- hormonilor steroizi – a căror cantitate o creşte;
- transportului unor substanţe chimice organice sau anorganice cancerogenetice.

GLUCIDELE

Structural glucidele pot fi:

1. Monozaharide
2. Dizaharide
3. Complexe – sunt digerabile, puţin digerabile şi nedigerabile, sunt reprezentate de:
amidon; celuloză; substanţe pectice; glicogen.
Celulozele nu au valoare energetică, dar au efecte biologice importante:
modifică tranzitul intestinal, favorizează formarea bolului fecal, constituie substrat pentru
dezvoltarea florei de putrefacţie.
Substanţele pectice sunt substanţe compuse, cu o largă răspândire în produsele
vegetale:
- au acţiune emolientă şi sunt bine tolerate chiar şi de persoanele care au
sensibilităţi ale tractului gastro - duodenal;
- nu influenţează funcţiile intestinului subţire;
- inhibă flora de putrefacţie
- prezintă o puternică acţiune bactericidă;
- au efecte antiemetice şi detoxifiante;
- cresc biodisponibilitatea vitaminelor din grupul B;
- favorizează absorbţia vitaminei A;
- reduc nivelul colesterolului plasmatic;
- reduc nivelul lipoproteinelor cu densitate mică;
- reduc secreţia dar şi absorbţia acizilor biliari
- previn procesele carcinogenetice
- pectinele dau bune rezultate în intoxicaţiile cu plumb, arsen, metanol care dau
frecvent şi ulceraţii la nivelul gastro-duodeno-intestinal unde ele au efect cicatrizant;
- intervin favorabil în cazul persoanelor care lucrează cu radionuclizi;
SURSELE DE GLUCIDE pot fi: animale (lapte, lactate , cărnuri); vegetale.
RAŢIA DE GLUCIDE - Este apreciată la 5gr/kgc/zi.

4
Cantitatea în exces de glucide alimentare duce la:
 diabet
 sindromul hiperreactiv.
 carii dentare,
 tulburări digestive,
 obezitate,
 reumatism cronic etc.

VITAMINE HIDROSOLUBILE

VITAMINA B1 - vitamină anti-beriberică

Rolul
 Favorizează digestia carbohidraţilor.
 efecte benefice asupra funcţionării sistemului nervos şi asupra stării psihice
 are un uşor efect diuretic, stimulant al apetitului şi peristalticii intestinale;
 asigură funcţionarea în limite normale a muşchilor şi cordului;
 diminuează durerile postoperatorii;
 micşorează şi chiar previne răul de mişcare şi înălţime;
 ca adjuvant în tratamentul Zonei Zooster uşurează suferinţa şi grăbeşte vindecarea
acesteia etc.

Dezechilibre cantitative
Consumul mare de glucide rafinate, alcool, conserve sterilizate, diabet, diuretice,
febră etc. creşte riscul apariţiei semnelor de carenţă B1.
Deficitul clasic, boala Beri-Beri se întâlneşte endemic la populaţia din Asia ca
urmare a consumului de orez decorticat, acesta asigurând 90% din valoarea calorică a
raţiei.
În insuficienţa vitaminei B1:
- este tulburat metabolismul glucidic realizându-se o stare de acidoză cu efecte
negative deosebite pe sistemul nervos şi cardio-vascular întrucât acestea folosesc
glucoza ca unică sursă de energie;
- la adult, simptomele pot fi grupate în:
1. manifestări psiho-nervoase;
2. manifestări cardio-vasculare
3. manifestări digestive .
Cind se consumă preponderent produse rafinate în dauna celor naturale, sunt
descrise forme subclinice de boală denumite şi „Beri-Beri de tip occidental” care apar în
colectivităţi, mai ales infantile, dar şi în rândul adulţilor expuşi permanent stress-ului
vieţii moderne. Acestea se manifestă ca fenomene de masă prin: diminuarea capacităţii de
efort fizic şi intelectual, agravarea maladiilor psihice de tipul neurasteniilor, reducerea
rezistenţei faţă de infecţii, nevralgii, cefalei, insomnii, tahicardii, tulburări gastro-
intestinale etc.

5
Raţia : Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un minim de 0,6 mg vitamină la
1000 de calorii.
Surse
 Flora intestinală
 Embrionii seminţelor de cereale şi carnea de porc au cantităţi mari de vitamină etc.

VITAMINA B2

Rol
 are rol în respiraţia celulară;
 are un rol determinant în fixarea fierului în hemoglobină;
 are rol în metabolismul vitaminelor B6, B12, PP şi fosfaţilor;
 intervine în sintezele proteice care condiţionează o bună dezvoltare
somato-ponderală;
 contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, grăsimilor, proteinelor;
 intervine în menţinerea anatomo-fiziologiei normale a tegumentelor şi
mucoaselor, participă la echilibrul intestinal;
 participă la asigurarea funcţionării optime a sistemului imunitar şi
antitoxic;
 are rol în adaptarea vizuală la lumină.

Dezechilibre cantitative
Carenţa de vitamină B2 are o incidenţă mai scăzută întrucât aportul alimentar
asigură nevoile. Se poate întâlni totuşi la sugarii alimentaţi la sân dacă mama este
carenţată, la sugarii alimentaţi exclusiv artificial ca şi la nou-născuţii cu
hiperbilirubinemie supuşi fototerapiei. La adulţi, s-a descris un deficit al vitaminei B2 în
colita de fermentaţie, sarcină, convalescenţă dar şi în denutriţii proteice când este asociată
şi altor carenţe.
Clasic, carenţa de vitamină B2 se manifestă prioritar prin modificări la nivelul:
- ochiului: unde are loc invazia corneei cu vase de sânge, hipervascularizaţia
conjunctivei şi a pleoapei, proliferarea şi îngroşarea vaselor de la nivelul plexului limbic,
ceea ce dezvoltă o fotofobie accentuată;
- tegumentelor şi mucoaselor: unde apar leziuni de dermatită seboreică, mucoasa
linguală este de culoare roşie, fisurată, sângerândă, frecvent este infectată formându-se
ulceraţii şi cruste; cel mai comun semn constă în modificarea troficităţii buzelor - sunt
roşii sângerânde, cu cruste, infectate mai ales la nivelul comisurilor , edeme, unghii
casante, părul este friabil şi cade;
- scheletului: membre scurte, sindactilie, micrognaţie, palatoschizis (când
carenţa apare în sarcină), oprirea creşterii la copiii mici;
- altor organe: anemie macrocitară, enterită, tulburări de resorbţie a grăsimilor,
tulburări la nivelul rinichiului, inimii, pancreasului etc. - unde apar suferinţe greu de
controlat, oboseală, crampe musculare;
- sistemului imunitar: scade rezistenţa şi capacitatea de apărare a organismului
faţă de microorganismele patogene şi faţă de unele substanţe toxice, cât şi faţă de
majoritatea medicamentelor.

6
Raţia 0,6 mg la 1000 calorii.
Surse :flora intestinală endogenă este capabilă să sintetizeze vitamina B 2.
Laptele şi brânzeturile, ficatul, ouăle (gălbenuşurile), germenii de cereale, drojdia
de bere sunt surse importante de vitamină B2.
Cantităţi însemnate de vitamină sunt aduse de carne şi preparatele din carne,
rinichi, peşte, pâine intermediară, leguminoase uscate, legume de culoare verde (bogate
în clorofilă), fructe (caise), polen.

VITAMINA PP (VITAMINA B3, NIACINA)

Rolul
- intră în structura unor enzime care participă la multiple reacţii de oxido-
reducere prin transfer de hidrogen de la un substrat la altul.
- prin alcool–dehidrogenază, aldehid-dehidrogenază, malat-dehidrogenază şi alte
enzime cu cofermenţi niacinici în structură, vitamina PP participă la eliberarea energiei
prezente în moleculele de glucide, lipide, proteine şi alcool etilic;
- este o vitamină esenţială în sinteza hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron,
testosteron), cortizonului, tiroxinei, insulinei;
- scade nivelul colesterolului şi trigliceridelor;
- intervine în metabolismul normal al ţesutului cardio-vascular şi nervos;
- atenuează tulburările gastro-intestinale, respiraţia rău mirositoare;
- conferă un aspect sănătos tegumentului şi fanerelor;
- ajută la prevenirea şi ameliorarea migrenelor şi a simptomelor de vertigo din
sindromul Meniere;
- intensifică circulaţia sanguină şi scade tensiunea arterială etc.

Dezechilibre cantitative
Carenţa apare epidemic acolo unde consumul de porumb se constituie în
alimentaţia de bază a unei populaţii.
Deficitul mai poate apărea în: alimentaţii parenterale prelungite, în regimuri
vegetariene, în carenţe de vitamine B2, B6 (care măresc consumul de vitamină B3), în
alcoolism, în tratamentul cu izoniazidă (interferează metabolismul vitaminei B3), în
chimioterapia antitumorală, în tulburările de absorbţie intestinală ca şi în afecţiunile
renale cronice.
Carenţa de vitamină PP produce o simptomatologie clinică complexă cunoscută
sub numele de pelagră. Întrucât administrarea de vitamină PP reduce până la dispariţie
simptomele, vitamina s-a mai numit şi vitamina antipelagroasă sau factor pelagro-
preventiv.
După simptomatologia clinică dominantă mai este cunoscută sub numele de
boala celor trei D (dermatită, diaree, demenţă).
Clinic, efectele carenţei pot fi grupate în:
- semne generale de suferinţă: astenie marcată, apatie, scădere în greutate,
subfebrilitate etc;
- manifestări cutanate
- manifestări digestive

7
 - manifestări nervoase –stări delirante, insomnie, agitaţie, depresie, dezorientare,
tulburări de comportament, oboseală, cefalee, anorexie.

Raţia : O.M.S. recomandă 6,6 mg niacină pentru 1000 calorii.

Surse
Ficatul de vită şi porc, rinichii, carnea de pasăre, peştele şi preparatele din carne
şi peşte sunt cele mai bune surse de nicotinamidă.
Laptele, brânzeturile, ouăle şi drojdia de bere sunt bogate în triptofan. Derivatele
cerealiere (germeni de grâu), cu excepţia porumbului, din care nu s-au eliminat excesiv
tărâţele, polenul, leguminoasele uscate (cartofi, soia), legumele şi fructele (alune prăjite,
avocado, curmale, smochine, prune) sunt, de asemenea, surse importante de niacină sub
formă de esteri ai acesteia.

VITAMINA B6

Rolul
Vitamina B6 acţionează cel mai eficient împreună cu vitaminele B1, B2, C, cu acid
pantotenic şi magneziu, devine activă după esterificare cu acid fosforic în prezenţa
zincului, când sub forma de piridox-amin-fosfat formează cofermentul a peste 60 de
enzime care intervin în metabolismul aminoacizilor unde:
 prin transaminare catalizează transferul funcţiei amină de la un aminoacid la
un ceto-acid având ca rezultat formarea unui nou aminoacid neesenţial;
 prin decarboxilarea unor aminoacizi, transsulfurări şi desulfurări formează
acidul delta aminolevulinic care este un produs intermediar în sinteza
porfirinelor;
 favorizează asimilarea amidonului animal (glicogenul) ;
 intervine în formarea globulelor roşii şi este un antioxidant foarte puternic,
ajutând organismul să elimine unele substanţe toxice;
 converteşte triptofanul în niacianamidă ;
 transformă acidul linoleic în acid arahidonic.
 intervine în activitatea unor enzime cu rol în sinteza neurotransmiţătorilor
glutaminergici;
 contribuie la bună asimilare a proteinelor şi grăsimilor;
 participă la metabolismul fierului;
 este indispensabilă pentru bună absorbţie a vitaminei B12 ;
 previne diverse tulburări nervoase şi dermatologice, este un stimulent
muscular;
 creşte imunitatea celulară şi umorală a organismului, favorizează
proliferarea limfocitelor T şi B;
 acţionează ca factor de creştere;
 este un diuretic natural;
 combate tulburările nervoase şi previne spasmele musculare;
 tratează sindromul premenstrual;
 combate starea de indispoziţie matinală a gravidelor ceea ce demonstrează
creşterea nevoii în sarcină;

8
  ameliorează unele dereglări cum ar fi: congestia glandelor mamare în
perioada premenstruală, depresia, insomnia etc;
 diminuează riscul apariţiei calculilor renali;
 reduce numărul şi intensitatea crizelor la astmatici etc.

Dezechilibre cantitative
La adulţi, mai ales la vârstnici, carenţa vitaminei B6 este frecventă iar
simptomele sunt de o banalitate extremă ceea ce nu atrage atenţia medicului: iritabilitate,
oboseală, vertij, greţuri, piele grasă până la dermatită seboreică, poftă de dulciuri,
insomnie, nervozitate, stări depresive, nevrite, anemie, hipoproteinemie, eriteme, căderea
abundentă a părului, steatoză hepatică etc.
Raţia 2 şi 4 mg/zi, în funcţie de vârstă şi stare fiziologică.

Surse: carnea şi produsele din carne, creierul, ficatul de berbec şi viţel, rinichii, laptele şi
derivatele, tonul, somonul, vegetalele verzi, leguminoasele uscate (soia, fasolea), drojdia
de bere, tărâţele şi germenii de grâu, orezul nedecorticat, porumbul, orzul, ovăzul,
alunele, nucile, ouăle (gălbenuşul), cartoful, varza, mazărea, salata, spanacul, avocado,
pepenele galben, strugurii negri, perele, portocalele, bananele, polenul sunt surse
importante de vitamină B6.

ACIDUL FOLIC (VITAMINA B9)

Rolul:
 Are un rol extrem de important în perioada intrauterină în prevenirea anomaliilor
SNC şi ale coloanei vertebrale (spina bifida).
 participă la transferul grupărilor monocarbonate de la un substrat la altul, fără
modificări sau oxidări;
 este esenţial în sinteza colinei, serinei, histidinei, glicinei, metioninei, creatinei,
nucleului porfirinic şi a bazelor purinice şi pirimidinice.
 Participă la sinteza hemoglobinei şi la maturarea eritrocitelor ca şi la metilarea
dopaminei, serotoninei şi noradrenalinei.

Carenţa, prin aport sau prin absorbţie, prin creşterea nevoii, creşterea excreţiei
ca şi prin blocarea metabolismului duce la apariţia anemiei megaloblastice .
Raţia 0,2-0,4 mg.
Surse- legume frunze (spanac, sparanghel, brocoli), castraveţi, morcovi, varză, fasole
verde, cartofi, ficat, rinichi, muşchi, pâinea neagră, drojdia de bere şi ouă.

VITAMINA B12

Rolul
- are rol important în sinteza proteinelor şi în metabolismul glucidelor şi
lipidelor;
- facilitează eliberarea acidului folic din conjugatele sale şi stimulează
eritropoieza;

9
 - participă la formarea şi transferul grupărilor cu un carbon (radicali metil,
formil), intervine în metabolismul metioninei ajutând transferul grupării metil, dar şi în
metabolismul altor aminoacizi;
- participă la sinteza bazelor purinice şi pirimidinice şi, implicit, la sinteza
acizilor nucleici şi a nucleoproteinelor, la sinteza colinei, serinei din glicocol, a
creatininei etc;
- are rol în fosforilarea oxidativă şi în transformarea creatininei în fibrinogen;
- participă la sinteza factorului III - cu efecte hepatoprotectoare, de prevenire a
cancerului;
- are rol detoxifiant. Hidroxicobalamina are afinitate pentru cianură, acesta pare
să fie mecanismul de detoxifiere a celor expuşi la cantităţi mici şi repetate de cianură,
aflate în alimente sau/şi în fumul de ţigară;
- are rol energizant, revitalizant excelent în combinaţie cu acidul folic,
stimulează creşterea şi pofta de mâncare la copii;
- menţine starea de sănătate a sistemului nervos, scade iritabilitatea, creşte
puterea de concentrare, îmbunătăţind memoria şi echilibrul psihic;
- este coenzimă a mai multor enzime ce intervin în metabolismul aminoacizilor;
- previne steatoza hepatică (rol lipotrop) etc.
Deficitul de vitamină B12: sindromul clinic major este reprezentat de anemia
megaloblastică cu leucopenie şi trombopenie (anemia Biermer). Simptomele apar după 3-
5 ani de la terminarea rezervelor interne de vitamină
Raţia : variază în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică .
Sursele exogene sunt reprezentate prioritar prin alimente naturale de origine animală, iar
sursele endogene sunt reprezentate de sintezele intestinale (unele bacterii din intestin o
sintetizează). Este conţinută în ficat, rinichi, carne de vită, porc, gălbenuş, brânză, lapte,
peşte, alge marine, drojdie.

ACIDUL PANTOTENIC (VITAMINA B5)

Roluri
- produce energie, revigorează organismul şi reduce stresul;
- participă la procesele metabolice: degradarea glucidelor, lipidelor şi a anumitor
acizi aminaţi, dar şi la sinteza colesterolului, a anticorpilor şi a mai multor
hormoni;
- condiţionează buna funcţionare a glandelor producătoare de cortizon;
- combate infecţiile şi atenuează toxicitatea factorilor nocivi.
- asigură sănătatea terminaţiilor nervoase şi a pielii;
- joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii aparatului digestiv;
- pe termen lung, este un bun agent de hidratare întrucât îmbunătăţeşte abilitatea
pielii de a menţine apa contribuind astfel la păstrarea elasticităţii ei, la încetinirea
apariţiei ridurilor şi în esenţă a îmbătrânirii dar şi la procesul de vindecare a
rănilor uşoare etc;

Carenţa vitaminei B5 este rară şi asociată de regulă cu alte carenţe specifice grupului de
vitamine B.
Semnele deficitului:

10
 - oboseală cronică, furnicături la nivelul palmelor, senzaţie de arsuri la nivelul
picioarelor, crampe musculare;
- cefalee, depresie, insomnii, alterarea personalităţii, degenerare nervoasă, agitaţie;
- limbă imflamată-încărcată-crăpată, greaţă, vărsături, hipoclorhidrie, colită,
constipaţie, ulcer duodenal;
- instabilitate cardiacă, hTA;
- alergii;
- artrită, gută;
- imunitate scăzută, eczeme, infecţii ale căilor superioare;
- albirea părului etc.

Raţia 10-15 mg.

Surse : drojdia de bere, organele de vită, carnea, cerealele integrale, arahidele şi nucile,
lăptişorul de matcă, somonul, gălbenuşul de ou, ciupercile, conopida, legumele verzi.
Organismul uman, prin microflora intestinală, sintetizează această vitamină.

BIOTINA

Rolul
-este esenţială în metabolismul lipidelor, glucidelor şi proteinelor. Intervine în
sinteza purinelor, pirimidinelor, glicinei, leucinei, ornitinei, metioninei şi citrulinei.
Participă la degranularea leucinei şi izoleucinei. În ciclul Krebs catalizează carboxilarea
acidului piruvic în acid oxal-acetic, convertirea acidului oxal-succinic în acid ceto-
glutaric. Ia parte la carboxilarea acidului propionic în succinic prin intermediul metil-
malonil Co A. Participă la carboxilarea Co A în malonil Co A deci, la sinteza acizilor
graşi. Intervine în procesul de gluconeogeneză;
-este necesară în sinteza acidului ascorbic;
-acţionează sinergic cu vitaminele A, B2, B6, PP, pentru menţinerea stării de
sănătate a mucoaselor, tegumentelor şi fanerelor
-intervine în menţinerea tonusului vascular şi neuronal.

Dezechilibre cantitative
Carenţa în biotină însoţeşte de regulă carenţa polivitaminică de grup B şi apare
în: malnutriţii, alimentaţia parenterală totală, alcoolism, deficitul de zinc, afecţiuni
digestive, consum zilnic de albuş de ou crud sau ou fiert moale, administrarea de
sulfamide şi antibiotice care modifică flora intestinală.
Se manifestă prin:
- tulburări ale metabolismului lipidelor (hipercolesterolemie);
- dureri musculare, hipotonie musculară, hiperestezii, parestezii (fără
modificări de reflexe), ataxie, activitate paroxistică a EEG;
- atrofie papilară linguală, piele uscată cu descuamări, eczeme, alopecie.
- depigmentarea pielii din jurul ochilor sub formă de ochelari şi în jurul
orificiilor oro-nazale;
- pierderea apetitului, greaţă, anorexie, astenie;

11
Raţia- în funcţie de vârstă şi stare fiziologică. Doza zilnică pentru adulţi este de 100-300
µg biotină.
Asimilarea biotinei este împiedicată sau încetinită de albuşul de ou crud, apa
clorinată, sulfamide, antibiotice, estrogeni, tehnici complicate de prelucrare a alimentelor,
alcool, situaţii în care dozele trebuiesc suplimentate.
Surse: ficatul de vită, gălbenuşul de ou, făina de soia, drojdia de bere, arahidele, laptele,
rinichii, muşchii, orezul nedecorticat, legumele (varză, ciuperci, mazăre, morcovi, roşii,
spanac) şi fructele proaspete sunt surse importante, cu conţinut crescut în biotină.

VITAMINA C

Rolul
-participă la procesele eliberatoare de energie, fiind un puternic agent reducător
în organism. Prin această însuşire contribuie la menţinerea în stare redusă a unor
substanţe active precum glutationul;
-previne acumularea de peroxizi şi radicali liberi cu blocarea carcinogenezei;
-favorizează trecerea fierului trivalent în fier bivalent - formă mai uşor
absorbabilă;
-împreună cu acidul folic şi vitamina B12 stimulează maturarea globulelor roşii;
-intervine în activarea acidului folic în acid tetrahidrofolic;
-economiseşte sau protejează vitaminele de grup B şi vitamina E;
-catalizează formarea şi menţinerea colagenului - component de bază al
substanţei fundamentale intercelulare, având astfel rol important în vindecarea rănilor,
arsurilor, gingivitelor, în accelerarea cicatrizării postoperatorii;
-intervine în sinteza proteinelor prin convertirea prolinei în hidroxiprolină,
participă la menţinerea cartilagiului şi sinteza dentinei;
-se găseşte depozitată în cantităţi mari în: hipofiză, suprarenală şi în corpul
galben, având rol în sinteza şi secreţia de hormoni steroizi;
-intervine în sinteza tiroxinei, hormon care reglează metabolismul bazal şi
temperatura corporală;
-împreună cu vitamina P (C2 bioflavonoide) vitamina C creşte rezistenţa
capilară.
-menţine scăzută colesterolemia;
-stimulează sistemul imunitar, prevenind infecţiile virale şi bacteriene;
-oferă protecţie, gastrică şi intestinală, împotriva agenţilor cancerigeni deoarece
împiedică formarea nitrozaminelor;
-vitamina C şi E sunt eficiente în cancerele gastrice şi esofagiene;
-permite fixarea calciului, având acţiune asemănătoare cu cea a vitaminei D;
-este laxativ natural în concentraţie mare peste - 10 g/zi;
-reduce efectele unui număr mare de alergeni;
-creşte eficienţa medicaţiei în tratamentul infecţiilor urinare;
-creşte fertilitatea masculină favorizând menţinerea troficităţii spermatozoizilor;
-are un efect deosebit antistres prin intervenţia în sinteza hormonală tiroidiană,si
suprareneliană etc.
Vitaminele A, E, C ca şi seleniul sunt pricipalii antioxidanţi ai organismului
uman.

12
Dezechilibre cantitative
Raţiile alimentare hiperproteice crează deficit de vitamină C prin utilizarea ei în
reducerea compuşilor fenolici proveniţi din catabolismul acizilor aminaţi aromatici.
Tratamentele termice excesive alături de regimurile alimentare sărace în crudităţi
determină de asemenea, carenţă vitaminică.
La copilul mic, carenţa sau scorbutul infantil, se manifestă după vârsta de 8 luni
prin: inapetenţă, încetinirea dezvoltării staturo-ponderale, paloare, hipotonie musculară,
tulburări de coagulare, dureri osoase care impun poziţii antalgice, tulburări grave ale
metabolismului fierului şi cuprului.
Carenţa vitaminei C este mai frecventă la bărbaţi (au consumul de legume şi
fructe mult mai scăzut) şi duce la apariţia scorbutului, boală ce se manifestă prin:
- scăderea rezistenţei capilarelor datorită tulburării sintezei colagenului. Ca urmare,
apar hemoragii periostale, intramusculare, gingivale, nazale, tegumentare. Pielea
se usucă şi pe trunchi şi membrele inferioare apar echimoze galbene, verzi, roşii;
- scăderea absorbţiei fierului care, alături de pierderile cronice de sânge, duce la
apariţia anemiei;
- degradarea alveolelor dentare, gingiile se retrag, dinţii se mobilizează şi cad,
respiraţia este fetidă;
- perturbarea mineralizării scheletului, extremităţile oaselor sunt moi şi îngroşate
din cauza hemoragiilor subperiostale, fracturile se vindecă cu întârziere,
- cicatrizarea plăgilor se face defectuos;
- reducerea capacităţii de apărare a organismului, anti-corpogeneza, reacţia
leucocitară şi puterea fagocitară a leucocitelor sunt reduse;
- scăderea rezistenţei organismului faţă de toxice şi faţă de unele medicamente.

Excesul de vitamină C se realizează numai medicamentos şi se traduce prin

diaree osmotică, oxalurie, tulburări în absorbţia unor vitamine de grup B.
Raţia 30 mg/zi/1000 calorii în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică.
Surse: legume crude şi fructe

VITAMINE LIPOSOLUBILE

VITAMINA A

Rolul:
- intră în structura celor doi pigmenţi retinieni: iodopsina şi rodopsina - şi intervine în
vederea crepusculară.
- influenţează vederea diurnă
- intervine în linia metabolică de sinteză proteică a: mucopolizaharidelor, hormonilor
sexuali şi steroizi (în special a corticosteronului) şi a colesterolului;
- împreună cu vitamina C, colină, calciu şi fosfor favorizează acţiunea vitaminei D;
- este indispensabilă pentru menţinerea integrităţii celulelor epiteliale tegumentare şi
mucoase, contribuind astfel la menţinerea stării de sănătate a pielii (contribuie la
înlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă), părului, dinţilor, gingiilor şi la

13
creşterea rezistenţei faţă de infecţiile respiratorii – este denumită şi barieră protectoare a
tegumentelor şi mucoaselor;
- contribuie la vindecarea afecţiunilor tegumentare, afecţiunilor inflamatorii şi infecţioase
ale mucoaselor (conjunctive, genitale, intestinale);
- favorizează funcţionarea normală a sistemului imunitar,
- menţine procesul de creştere şi consolidare a oaselor şi cartilagiilor;
- intervine în profilaxia cancerului; etc.

Dezechilibre cantitative
1. Deficitul de vitamină A apare în alimentaţia parenterală prelungită, la dismaturi, la
prematuri, în aportul alimentar deficitar, în colestază prin lipsa sărurilor biliare din
duoden, în malabsorbţia de lipide, în insuficienţa pancreatică, în afecţiunile intestinale
cronice, în nefritele cronice, în TBC, în cancer, în infecţii cronice, în deficitul de zinc , la
fumători şi după consumul cronic de alcool.
În lipsa prelungită a vitaminei:
- epiderma se cheratinizează şi se descuamează.
- modificari oculare si tulburari de vedere
- unghiile se rup uşor, părul se închide la culoare;
- mucoasele tubului digestiv, aparatului respirator, căilor urinare şi căilor
genitale suferă modificări asemănătoare: stomatite, traheobronşite,
enterocolite, pielocistite, vulvovaginite,
- tulburări ale ciclului menstrual,
- migrene, nervozitate;
- carenţa cronică favorizează formarea calculilor biliari sau renali, prin
favorizarea descuamării celulelor epiteliale ce se pot constitui în nuclee de
precipitare a sărurilor minerale etc.
2. Excesul de vitamină A, realizat mai ales iatrogen

Raţia - variază în funcţie de vârstă, greutate şi stare fiziologică.

Surse: Retinolul se găseşte în alimente de origine animală: ficat, lapte nedegresat şi
produse lactate grase (unt, smântână), gălbenuş, peşte gras . Carotenii sunt foarte
răspândiţi în alimentele de origine vegetală, dar cantitatea variază mult de la o specie la
alta, cele mai bogate fiind: morcovii, carotele, frunzele verzi, usturoiul, ceapa, varza,
broccoli, napii, dovleceii, spanacul, urzicile, tomatele, ardeii graşi, cerealele (porumbul,
grâul), sfecla roşie, piersicile, agudele, castanele, bananele, caisele, lămâile, portocalele,
ananasul, coacăzele, zmeura, pepenele galben, oleaginoasele, uleiurile vegetale etc.

VITAMINA D

Rolul:
- favorizează absorbţia calciului din intestin şi fixarea lui în oase şi dinţi;
- la nivelul muşchilor intervine în sinteza proteinelor contractile;
- la nivel tegumentar contribuie la stimularea specifică a creşterii foliculilor piloşi;
-controlează sinteza şi eliberarea parathormonului ca şi sensibilizarea receptorilor
acestuia;

14
- controlează reabsorbţia renală a calciului şi fosforului la nivelul tubilor proximali;
- poate inhiba sinteza colagenului;
- favorizează asimilarea vitaminei A influenţând direct troficitatea tegumentelor, a
mucoaselor dar şi procesul de secreţie al insulinei;
- împreună cu vitaminele A şi C acţionează preventiv în cazul afecţiunilor respiratorii
prin stimularea mecanismelor locale şi generale de creştere a rezistenţei organismului;
- intervine în diferenţierea şi proliferarea celulară.
- forma activă a vitaminei D şi C ar favoriza producerea citochinei, substanţă cu rol
important în stimularea sistemului imunitar şi ar constitui un factor de protecţie faţă de
diabetul zaharat de tip I.

Dezechilibre cantitative
1. Deficitul vitaminei D apare în:
- aport insuficient;
- perturbarea absorbţiei intestinale, enteropatiile cronice;
- colestaza hepatică, hepatita cronică, ciroza hepatică;
- hipoparatiroidita cronică, hipertiroidie;
- aportul deficitar ca şi perturbarea absorbţiei grăsimilor;
- perturbarea metabolismuli hepatic şi renal (dializa renală, sindromul nefrotic, HTA)
când se produce perturbarea activării vitaminei;
- expunerea insuficientă la soare;
- tratamentele anticonvulsivante;
- polispitalizare etc.
Clinic şi paraclinic au loc modificări ale sistemului osos şi ale sistemului neuro-muscular.
Când deficitul apare în perioada infantilă se înregistrează modificări osoase:
craniotabes, închiderea tardivă a fontanelelor, deformări ale osului frontal şi parietal,
mătănii costale, şanţul subcostal, îngroşarea extremităţilor coastelor, escavarea
sternului în porţiunea inferioară, tasarea coloanei vertebrale şi deformări ale acesteia
(cifoze, scolioze, cifo–scolioze), etc.
La adulţi, insuficienţa vitaminei D este frecvent întâlnită la femeile cu sarcini repetate şi
la persoanele în vârstă (osteoporoză senilă), mai ales dacă au o alimentaţie sărăcăcioasă şi
locuiesc în oraşe cu zone industriale poluante unde este afectată cantitatea radiaţiilor
ultraviolete din atmosferă. Rahitismul adulţilor sau osteomalacia se caracterizează prin
cantitatea scăzută a calciului din oase având drept consecinţă oase poroase şi friabile.
2. Excesul vitaminic se realizează frecvent iatrogen.
Simptomatologia excesului de vitamină D este dominată de: migrene, inapetenţă,
vărsături, greaţă, diaree, exoftalmie, prurit, stagnare ponderală, polidipsie, poliurie,
deshidratare, iritabilitate neuro-musculară, calcificări liniare ale diafizelor, depunere de
calciu în ţesuturile moi etc.
Raţia - Nevoia de vitamină D este generată de: vârstă, sex, stare fiziologică.
Sursele sunt de natură endogenă şi exogenă.
Exogen, vitamina D se găseşte în cantităţi mici în alimentele de origine animală, cum ar
fi: ficatul unor peşti (morun), untură de peşte, sardine, heringi, somoni, ton, unele
produse lactate grase (unt, smântână, brânzeturi grase, lapte integral), gălbenuşul de ou,
ciupercile, carnea de porc şi pui, ficatul de animale.

15
VITAMINA E

Rolul:
- în sinteza acizilor nucleici, a proteinelor, în proliferarea celulară, în sinteza hemului şi a
hemoproteinelor, a enzimelor hemice, în transformarea creatininei în fosfagen, în
procesele fosforilării oxidative, în creşterea imunităţii;
-împreună cu vitamina A, C şi seleniu exercită un puternic efect antioxidant;
- previne avorturile;
- acţionează ca anticoagulant, vasodilatator, diuretic şi hipotensiv scăzând riscul
ischemiilor cardiace;
- scade colesterolemia şi LDL-colesterolul prin scăderea sintezei acestuia în hepatocit ca
şi sinteza trigliceridelor şi a fibrinogenului; etc.
Carenţa vitaminei E
- tulburări nervoase;
- tulburări ale vederii;
- anemie hemolitică;
- infertilitate etc.
Raţia 5-10 mg/zi
Surse: uleiurile extrase din seminţele de in, şofrănaş, bumbac, floarea soarelui, germeni
de grâu, porumb, soia, nuci, alune, migdale; lapte, unt, carne, ficat, peşte şi gălbenuş;

VITAMINA K

Rolul
-intervine în coagularea sângelui
- intervine în procesele de oxido-reducere şi de fosforilare oxidativă a ţesuturilor;
- intervine în formarea osului.
Carenţa în vitamina K poate să apară:
- primar - mai frecvent la copii şi foarte rar la adulţi. Acest tip de carenţă este determinat
de calitatea florei microbiene intestinale;
- secundar prin: tulburări ale aportului alimentar şi absorbţiei grăsimilor, sângerări,
tratamente cu antibiotice (mai mult de o săptămână), alimentaţie parenterală prelungită,
afecţiuni hepatice, administrare de antagonişti ai vitaminei K.
Efectele carenţei se traduc prin:
- întârzierea coagulării sângelui şi creşterea riscului apariţiei hemoragiilor;
- steatoree;
- diaree;
- dureri abdominale difuze nespecifice; etc.
Surse: in mod obişnuit bacteriile intestinale sintetizează aproximativ jumătate din nevoia
zilnică a organismului. Sursele animale de vitamină K sunt reprezentate de carne, ficat,
untură de peşte, gălbenuş, iaurt şi lapte însă cantităţile conţinute sunt moderate.
Legumele verzi, algele marine şi brune, lucerna, salata, urzicile, spanacul, loboda, ceapa
verde, mărarul, mazărea, cartoful, roşiile, varza, uleiul de şofran, uleiul de soia sunt foarte
bogate în vitamina K.

16
 Alimentatia copilului

Alimentatia naturala
-Alaptarea la san hraneste copilul atat cu principii nutritive cat si cu cele necesare
dezvoltarii armonioase a sufletului
-Aduce copilului toata hrana de care are nevoie: proteine, lipide, glucide, vitamine,
minerale, enzime
-OMS recomanda alaptarea la san in primele 6 luni
Sunt situatii in care mama nu poate alapta datorita unor probleme psihice, HIV, leziuni de
san sau lapte insuficient.
Diversificarea poate incepe de la 4-6 luni ,iar in cazul in care copilul a fost hranit artificial
inca de la inceput, diversificarea poate incepe inca de la 3 luni si jumatate.
Daca copilul prezinta sdr. diareic sau alta boala diversificarea nu se incepe. Aceasta se
incepe cu lingurita ,se introduce un singur aliment. Daca apar varsaturi/modificari de scaun
ea va fi oprita si se va relua dupa 1-2 saptamani.
Se incepe in general cu sucuri de fructe(mere,portocale).Se dau initial cateva picaturi,apoi
20-30 ml>>40-60 ml.
Legumele(suc de morcovi)-nu cu biberonul ci cu lingurita,supa de legume trebuie
strecurata,iar legumele pasate.Ulterior se adauga un fainos(orez,porumb),cel de grau/ secara
dupa 2 ani.
Carnea de vita/pasare se dau fierte pasate ,nu mai devreme de 5 luni,fiind suficiente 20-30 g
de carne;se pot da de 3-4 ori /saptamana
De la 6 luni se pot da:ficat,galbenus cantitati mici initial apoi de 3 ori /sapt .
Pana la 1 an nu se dau:
 miere>>botulism
 sare>>rinichii nu sunt pregatiti sa metabolizeze
 capsuni, fragi, zmeura,
 albus de ou>>alergii,
 Prajeli>>cantitate mare de proteine ce suprasolicita ficatul,
 Carnea de porc si oaie se intoroduce dupa 3 ani
Pestele se introduce la 10 luni ,doar cel alb: şalau, crap fiert.
Alimentatia copilului prescolar:
-se respecta orarul meselor
-parintii trebuie sa manace si ei corect
-copiilor nu le va fi permis sa manance in fata TV
-la masa nu se poarta discutii >>aerofagie
-dulciurile sunt restrictionate
-consum de apa cat este necesar

17
RE – ratia energetica. Reprezinta necesarul de energie al organismului pentru a-si desfasura
activitatea si pentru mentinerea unei stari optime de sanatate. RE = MB + ADS + activ fizica + stare
fiziol + FM
MB – metabolismul bazal. Reprezinta energia necesara organismului pentru a intretine functiile
vitale.
= 1 cal/kg corp/h barbati; 0,9 cal/kg corp/h femei; 2-2,5 cal/kg corp/h copii si atleti
ADS – activitatea dinamic specifica. Reprezinta energia necesara digerarii alimentelor.
- 1 g glucide = 4,1 cal (6-8% x MB)
- 1 g proteine = 4,1 cal (20-60% x MB)
- 1 g lipide = 9,3 cal (0-3% x MB)
AF – sedentara (2-10% x MB); activ fizica usoara (10-20% x MB); activ fizica intensa (20-30-60%
x MB)
SF – sarcina (10-30% x MB); alaptare (10-15% x MB)
FM – factor de mediu (temperatura). Pentru fiecare grad in plus peste 10 grade, se scade 0,5% x
MB. Pentru fiecare grad in minus sub 10 grade, se adauga 0,5% x MB.
Repartitia RE pe mese: D – 25%; G10 – 15%; P – 45%; C – 15%. Caloriile se iau din L, P, G
IMC = greutate (kg)/ inaltime (cm) la patrat. Valori: < 18,4 – subponderal
18,5-24,9 – normoponderal
25-29,9 – supraponderal
30-34,9 – obez grad I; 35-39,9 – obez grad II; >
40 – obez gr III
CARNE
Avantaje Dezavantaje
-Fier - guta
-vitamine din complexul B - obezitate
-Aa esentiali - osteoporoza
- dislipidemie, ateroscleroza
- constipatie, acidoza
- cancer gastric, de colon
LAPTE
Avantaje Dezavantaje
-proteine de grad I - continut mare de Na
- grasimi usor asimilabile - bogat in colesterol si acizi grasi saturati
- bogat in Ca - prezenta bacteriilor
- vitamina B2, B6, K, D3, A - creste productia de mucus pe tractul digestiv si respirator
- continut scazut de calorii - continut scazut de calorii
- protectie gastrica
- detoxifiere
TOXIINFECTIILE ALIMENTARE – boli infectioase produse de ingestia odata cu alimentele a
unor microorganisme si/sau a toxinelor eliberate de acestea. Mecanisme:
a)infectios – produs de ingerarea de germeni. Acestia se multiplica fie in alimente fie in organismul
uman.
b)toxic – produs de toxinele germenilor. Toxinele sunt eliberate de germeni numai in alimente.
c) mixt – produs de germeni alaturi de toxinele acestora
Manifestari clinice:
-febra/frison
- greata, varsaturi
-diaree, scaune cu sange sau mucus
- deshidratare, cefalee
- dureri abdominale
- eruptii cutanate
Masuri de preventie:
-respectarea regulilor de igiena personala
18
- respectarea regulilor de igiena a spatiilor de depozitare
- efectuarea controlului medical la angajarea persoanelor care manevreaza alimentele
- utilizarea unui echipament de protectie de catre personalul care manevreaza alimentele
- pastrarea alimentelor in conditii adecvate
- prepararea corespunzatoare a alimentelor.
AERUL – organismul uman poate rezista 3-5 min fara aer. Compozitia chimica a aerului:
-azot (N) – 78,9%
-oxigen (O2) – 20,95%. Daca oxigenul scade la 15%, apar mecanismele de adaptabilitate. Daca se
ajunge la sub 15%, mecanismele nu mai fac fata si apare hipoxia cerebrala. Sub 10% nu se poate
supravietui. Daca concentratia creste, apare hiperinflatia.
- argon (Ar) – 0,9%
- dioxid de carbon (CO2) – 0,03%
- alte elemente: vapori de apa, noxe, microorganisme.
Determinarea microorganismelor din aer: metoda sedimentarii, aspirarii, barbotarii prin impact si
electroprecipitarii. Cea mai folosita: sedimentarea. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura
care se amplaseaza in colturile si centrul incaperii. Se lasa cutia deschisa intre 5 min – 1h dupa care
se inchide si se trimite la laborator unde este pusa la termostat la 37 grade timp de 24h.
APA – Roluri:
- asigura structura normala a tesuturilor, organelor.
- asigura functionarea metabolismului organismului in conditii normale
- mentinerea EAB
- sursa de minerale
- in termoreglare
- in digestie
- in detoxifiere
Copii au 80% in organism, barbatii au mai multa apa decat femeile datorita masei musculare mai
dezvoltate; la fel si sportivii. Organe:
- creier 85%
- sange 90%
- oase 20%
- smalt dentar 0,2%
- pielea 75%
Necesarul de apa difera in functie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, alimentatie,
factori de mediu:
-copii sugari (3 luni) 50 ml/kg corp
- copiii mari si adolescentii 40-60 ml/kg corp
- adulti 35 ml/kg corp
Adultul are nevoie de 1,5-2, l de apa pe zi. Apa ca atare se bea 1-1,5 l, restul provine din
alimentatie.
Setea – apare cand se pierde apa in proportie de 1% din greutatea corpului. Poate apare uscaciunea
gurii, oboseala, tulburari de concentrare -> acestea apar cand pierderea este de 2% din greutatea
corpului. Cand apare durerea de cap, se presupune o pierdere a unei cantitati mari de apa. La o
pierdere >15% -> apare decesul. Mijloace de pierdere:
-transpiratie
-urina (1,5 l)
- respiratie
- materii fecale (150 ml)
Ca apa sa fie potabila, ea trebuie sa fie incolora, inodora, insipida. Substantele nocive nu trebuie sa
se gaseasca in apa, temperatura apei trebuie sa fie intre 7 si 15 grade (?!).
DEZINFECTIA APEI – procesul prin care se distrug in totalitate germenii patogeni si se reduce
numarul germenilor saprofiti astfel incat sa nu existe riscul de aparitie al unei epidemii hidrice.
Metode:
-fizice: fierbere, filtrare, UV, radiatii ionizante, microunde
19
- chimice: Cl+substante clorigene, I, Ag, Br, KMnO4. Pentru apa potabila se poate folosi si ozon.
Dezinfectia cu Cl
Avantaje Dezavantaje
- ieftina, usor de realizat - perturba absorbtia unor nutrienti (vitamina B7, E)
- cea mai folosita - modifica gustul si mirosul
- persista in apa, actiune bactericida foarte buna - alaturi de subst. organice poate forma
produsi cancerigeni
- reduce activitatea pepsinei
- perturba flora intestinala normala
Dezinfectia cu ozon
Avantaje Dezavantaje
- distruge germenii rezistenti la Cl - scump
- distruge germenii in timp mai scurt - nu persista in apa
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu se poate stoca
- nu formeaza produsi cancerigeni
- nu perturba flora intestinala normala
Dezinfectia cu UV
Avantaje Dezavantaje
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu are remanenta (nu exista garantia ca apa este constant
dezinfectata)
- nu formeaza produsi cancerigeni
- cost mediu
- actiune bactericida foarte buna

INTOXICATIA CU NITRITI (METHEMOGLOBINEMIA) – este procesul care se realizeaza in

continuu in organism, insa la persoanele sanatoase, corpul transforma metHb in Hb prin mecanisme
enzimatice (metHB-reductaza) si neenzimatice (vitamina C). Nivelul de metHb trebuie sa fie <1%
din Hb totala. Cauze de intoxicatii: consum de nitriti care se gasesc in apa, alimente, medicamente:
-apa
- mezeluri, carne cruda
- legumele care provin de pe soluri tratate cu ingrasaminte chimice pe baza de N (patrunjel, spanac,
salata verde, morcov, telina, ridichi)
- medicamente: anestezice locale, antineoplazice, analgezice, pentru tratarea insomniilor,
antimalarice, nitroglicerina
Manifestari clinice:
-la copii – manifestarile apar la o metHb intre 10-25% din Hb totala: cianoza periorala, perinazala, a
extremitatilor, tahicardie, dispnee, agitatie. Daca concentratie este >50% - cianoza generalizata,
aritmii, convulsii, coma.
- la adulti – aritmii, dispnee, cefalee, agitatie, obnubilare
Decesul apare cand concentratia de metHb este >70%.
Tratament: excluderea apei sau a alimentelor din alimentatie, albastru de metilen + vitamina C,
oxigenoterapie
ALIMENTATIA COPILULUI
Din luna a 4-a, copilul trebuie sa perceapa gustul alimentelor. Pana la 7-8 luni, are loc o crestere
numerica a preadipocitelor. Daca mama se alimenteaza incorect, numarul preadipocitelor poate
creste si mai mult.
Alaptarea naturala (la san) – hraneste copilul cu principii nutritive (proteine, glucide, vitamine,
minerale, hormoni, enzime). Alaptarea se face in primele 6 luni de viata (exclusiv). Beneficiile
pentru mama:
-scade riscul de osteoporoza
- scade riscul de cancer la san, col uterin
- prolactina are efect relaxant
- consum crescut de calorii.
20
Diversificarea alimentatiei – varsta optima 4-6 luni. Depinde de starea de sanatate, alaptarea la san.
Reguli:
- trebuie inceputa cand copilul este in perfecta stare de sanatate
- nu se introduc simultan 2 produse
- alimentul introdus va creste gradual in cantitate
- daca copilul refuza alimentul, nu trebuie fortat sa manance
- daca apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree), se renunta la aliment si se incearca peste 2-3
saptamani.
Alimente:

- suc de fructe (portocale, mere) – nu trebuie pastrate la frigider, trebuie servite proaspete.
- legume si fructe – sub forma de piure
- grisul se introduce dupa 8 luni.
- branza de vaca de la 5 luni
- ficat de pasare de la 6 luni
- pestele de la 10 luni
Alimente interzise pana la 1 an:
- mierea
- sarea (rinichii nu sunt suficient dezvoltati)
- capsuni, fragi, zmeura (pot fi alergizante)
- albusul de ou (galbunusul da – de la 6 luni)
- laptele de vaca
- prajelile
- carnea de porc si de oaie trebuie evitate pana la 3 ani

Alimentul - factor de mediu indispensabil, rolul alimentului în viaţa individuală şi

de grup;

Factorii ce condiţionează consumul alimentar;

Dieta şi nutriţia.

• Pentru a ne păstra sănătatea, fructele şi zarzavaturile preparate trebuie să aibă un

loc de bază în alimentaţia noastră !
Mahatma Gandi
• Cumpătarea şi munca sunt două bucurii adevărate ale omului, munca îi sporeşte
pofta de mâncare iar cumpătarea îl împiedică să abuzeze de ea!
J.J.Rousseau

IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI IMPORTANŢA EI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

• Este partea din Igienă care priveşte influenţa alimentaţiei, alimentelor şi

comportamentului alimentar asupra individului şi colectivităţii.
• Ea are două obiective importante:
 cunoaşterea efectelor pozitive ale alimentaţiei asupra stării de sănătate;
 educaţia şi reducerea până la îndepărtarea riscului pe care îl pot exercita

21
 produsele alimentare asupra sănătăţii umane.

Nutriţia

• Se defineşte prin totalitatea modificărilor fizico-chimice de degradare şi

construcţie a unei substanţe alimentare introdusă în organism cu scopul menţinerii
vieţii şi perpetuării speciei (S. Mănescu- Igiena, Buc. 1996).
• Nutriţia, termen derivat din cuvântul "nutrire" este ştiinţa care se ocupă cu
schimburile dintre organismul viu şi mediul înconjurător prin intermediul
alimentelor.
• Este în strânsă relaţie cu factorii socio-economici, condiţiile de igienă şi starea de
sănătate a organismului uman.
• Între nutriţie şi igiena alimentelor există limite, dar şi foarte multe interferenţe.

Factorii ce condiţioneazã consumul alimentar

 sociali
 culturali
 modul de viaţă,
 timpul,
 gusturi personale;
 nivelul de educaţie
 starea sănătăţii
 răsplata

Alimentaţia are o influenţă considerabilă asupra organismului, influenţă, care cel

mai frecvent, nu-şi dezvăluie efectele întotdeauna imediat, ci cumulativ, în timp.

• Cea mai veche concepţie cunoscută despre alimentaţie ca mijloc terapeutic este cea
a lui Hipocrate din Cos, care cu V secole Î.H. a scris primele cărţi despre regimul
alimentar al omului sănătos şi al celui bolnav.
• Cuvântul dietă, folosit încă de atunci, înseamnă de fapt modul de viaţă al omului
în relaţie nu numai cu alimentul, ci cu toţi factorii de mediu, deci cuvântul nu avea
sensul restrictiv pe care îl are acum.

• De-a lungul timpului, în cadrul medicinii alopate au fost promovate, criticate şi

chiar retrase o serie de diete.
• Nu se poate vorbi despre o dietă unitară, ci putem vorbi despre bolnavi cu suferinţe
specifice care reacţionează mai mult sau mai puţin bine la aceleaşi regimuri
alimentare.

22
Calitățile alimentului
 salubru,
 nutritiv
 plăcut

23
 Conferenţiar Universitar Dr Floarea Damaschin

COMPENDIU de NUTRIŢIE

RAŢIA ALIMENTARĂ şi PRINCIPIILE NUTRITIVE

1
 PROTEINELE

În funcţie de calitatea, cantitatea, şi raportul dintre amino acizii (aac) din structură
- proteinele pot avea valoare biologică - fie:
 superioară (grad 1): când conţin toţi aminoacizii esenţiali în proporţii
optime pentru organism (ouă, lapte, carne, peşte). Coeficientul de
utilizare digestivă (CUD) al acestora se apropie de 100%.
 medie (grad 2): când conţin toţi aminoacizii esenţiali, dar în proporţii
dezechilibrate prin insuficienţa unora dintre componente (soia, fasole
albă, mazăre, cereale).
 inferioară (grad 3): când nu au toţi aminoacizii în structură, sunt
dezechilibrate prin lipsă. Coeficientul de utilizare digestivă (CUD)
pentru proteinele de tip 2 şi 3 se situează între 60–80%.

ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

Proteinele reprezintă 16-19% din greutatea unui adult sau 75-78% din substanţa uscată.
Ele îndeplinesc în organism multiple roluri, după cum urmează:
 rol plastic, întrucât constituie componentul principal al protoplasmei celulare;
 asigură troficitatea normală a ţesuturilor şi organelor;
 intră în structura tuturor enzimelor;
 intră în structura unor substanţe active (glutation, hemoglobină, transferină etc),
prin intermediul cărora se produc majoritatea proceselor metabolice;
 intră în structura hormonilor;
 participă la menţinerea echilibrului acid - bază şi la controlul presiunii coloid-
osmotice.
 intră în structura anticorpilor şi deci, participă la apărarea organismului;
 furnizează parteneri de conjugare [fragmente moleculare (haptene) capabile să
lege şi să elimine substanţele toxice, medicamentele etc. din organism];
 au rol de transport al unor substanţe importante pentru viaţă;
 au rol contractil şi de rezistenţă mecanică, de protecţie;
 pot fi folosite ca sursă de energie, 1 g de proteine generând prin ardere 4,1 calorii.

SURSE DE PROTEINE : soia (35%), caşcavalul (30%), fasolea (21%), carnea (20%),
peştele (18%), brânza de vaci (18%), nucile (18%), ouăle (12,7%), pastele făinoase
(11%), pâinea (8%).

RAŢIA DE PROTEINE conform datelor OMS, raţia de proteine variază în funcţie de:
 calitatea proteinelor;
 starea de sănătate;
 vârstă;
 sex;
 efort etc.
Pentru proteinele de gradul 1 plus 2 sau 3 necesarul variază între 1-1,2-1,5 g/kgcorp/zi.

2
Cantitatea cea mai mare de proteine, ele fiind şi de calitate superioară, o necesită sugarii
(până la 2,5–3 g/kgcorp/zi) şi sportivi de performanţă (1,4-2 g/kgcorp/zi).

Lipsa proteinelor în alimentaţie duce la stări de denutriţie cronică, istovirea celulelor

nervoase, oprirea creşterii la copii, reducerea sintezei suprarenalelor, hipofizei, tiroidei,
pancreasului, glandelor sexuale, reducerea masei corpului, anemie, leucopenie,
polihipovitaminoză, hepatoză, pelagră, dereglări ale metabolismului mineral
(osteoporoza); pielea devine uscată, unghiile - fragile, părul cade etc.

Este dăunător pentru organism şi surplusul de proteine.

Excesul lor în raţia alimentară se soldează cu supraîncărcarea organismului cu produsele
metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine, cu
supraîncărcarea ficatului şi rinichilor, cu afectarea oaselor şi articulaţiilor (guta,
reumatismul degenerativ, HTA etc).

LIPIDELE - lipos – gras (greacă)

ROLUL LIPIDELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

- sunt furnizoare de energie pentru că în organism ard complet, eliberând în final H2O,
CO2 şi 9,3 cal/g;
- au rol important în menţinerea constanţei termice;
- contribuie la ameliorarea gustului şi a puterii de saturare a alimentelor sărace
caloric;
- intră în structura hormonilor sexuali, suprarenali, dar şi a colesterolului şi a acizilor
biliari;
- au rol mecanic protector.
- lipidele de constituţie participă la formarea creierului şi a fibrelor nervoase.
- lipidele nesaturate au o mare mobilitate la nivelul membranelor. Gradul de
nesaturare ar reprezenta factorul principal pentru reglarea fluidităţii membranelor şi menţinerea,
astfel, a unui grad ridicat de adaptabilitate a organismului la factorii externi;
- reduc nivelul colesterolului din sânge;
- intervin în reacţiile de oxido-reducere, deci în respiraţia celulară;
- stimulează activitatea unor enzime;
- scad motilitatea stomacului;
- ajută la absorbţia vitaminelor liposolubile;
- sunt cardio – protectoare, cele bogate în acizi graşi nesaturaţi;
- acidul linoleic are un rol definit în prevenirea cancerului

RAŢIA DE LIPIDE
Este determinată de:
 vârstă;
 sex;
 stare fiziologică;
 climă;

3
  activitate fizică etc.
Exprimată în grame raţia de lipide este de:
- 0,7–1g/kgcorp/zi la adulţii sedentari (de 20% din energia consumată de
sedentari, persoanele în vârstă, suferinzi etc);
- 1,5–2g/kgcorp/zi la adolescenţi şi la adulţii care depun o muncă fizică intensă.

EFECTELE CONSUMULUI NEADECVAT DE GRĂSIMI

Lipidele sunt incriminate în mecanismele de malignizare prin intervenţia lor asupra:
- florei intestinale, unde sunt metabolizaţi acizii biliari şi sterolii neutri pe care îi pot
converti în compuşi cancerigeni;
- coeficientului de absorbţie a vitaminelor liposolubile.
- hormonilor steroizi – a căror cantitate o creşte;
- transportului unor substanţe chimice organice sau anorganice cancerogenetice.

GLUCIDELE

Structural glucidele pot fi:

1. Monozaharide
2. Dizaharide
3. Complexe – sunt digerabile, puţin digerabile şi nedigerabile, sunt reprezentate de:
amidon; celuloză; substanţe pectice; glicogen.
Celulozele nu au valoare energetică, dar au efecte biologice importante:
modifică tranzitul intestinal, favorizează formarea bolului fecal, constituie substrat pentru
dezvoltarea florei de putrefacţie.
Substanţele pectice sunt substanţe compuse, cu o largă răspândire în produsele
vegetale:
- au acţiune emolientă şi sunt bine tolerate chiar şi de persoanele care au
sensibilităţi ale tractului gastro - duodenal;
- nu influenţează funcţiile intestinului subţire;
- inhibă flora de putrefacţie
- prezintă o puternică acţiune bactericidă;
- au efecte antiemetice şi detoxifiante;
- cresc biodisponibilitatea vitaminelor din grupul B;
- favorizează absorbţia vitaminei A;
- reduc nivelul colesterolului plasmatic;
- reduc nivelul lipoproteinelor cu densitate mică;
- reduc secreţia dar şi absorbţia acizilor biliari
- previn procesele carcinogenetice
- pectinele dau bune rezultate în intoxicaţiile cu plumb, arsen, metanol care dau
frecvent şi ulceraţii la nivelul gastro-duodeno-intestinal unde ele au efect cicatrizant;
- intervin favorabil în cazul persoanelor care lucrează cu radionuclizi;
SURSELE DE GLUCIDE pot fi: animale (lapte, lactate , cărnuri); vegetale.
RAŢIA DE GLUCIDE - Este apreciată la 5gr/kgc/zi.

4
Cantitatea în exces de glucide alimentare duce la:
 diabet
 sindromul hiperreactiv.
 carii dentare,
 tulburări digestive,
 obezitate,
 reumatism cronic etc.

VITAMINE HIDROSOLUBILE

VITAMINA B1 - vitamină anti-beriberică

Rolul
 Favorizează digestia carbohidraţilor.
 efecte benefice asupra funcţionării sistemului nervos şi asupra stării psihice
 are un uşor efect diuretic, stimulant al apetitului şi peristalticii intestinale;
 asigură funcţionarea în limite normale a muşchilor şi cordului;
 diminuează durerile postoperatorii;
 micşorează şi chiar previne răul de mişcare şi înălţime;
 ca adjuvant în tratamentul Zonei Zooster uşurează suferinţa şi grăbeşte vindecarea
acesteia etc.

Dezechilibre cantitative
Consumul mare de glucide rafinate, alcool, conserve sterilizate, diabet, diuretice,
febră etc. creşte riscul apariţiei semnelor de carenţă B1.
Deficitul clasic, boala Beri-Beri se întâlneşte endemic la populaţia din Asia ca
urmare a consumului de orez decorticat, acesta asigurând 90% din valoarea calorică a
raţiei.
În insuficienţa vitaminei B1:
- este tulburat metabolismul glucidic realizându-se o stare de acidoză cu efecte
negative deosebite pe sistemul nervos şi cardio-vascular întrucât acestea folosesc
glucoza ca unică sursă de energie;
- la adult, simptomele pot fi grupate în:
1. manifestări psiho-nervoase;
2. manifestări cardio-vasculare
3. manifestări digestive .
Cind se consumă preponderent produse rafinate în dauna celor naturale, sunt
descrise forme subclinice de boală denumite şi „Beri-Beri de tip occidental” care apar în
colectivităţi, mai ales infantile, dar şi în rândul adulţilor expuşi permanent stress-ului
vieţii moderne. Acestea se manifestă ca fenomene de masă prin: diminuarea capacităţii de
efort fizic şi intelectual, agravarea maladiilor psihice de tipul neurasteniilor, reducerea
rezistenţei faţă de infecţii, nevralgii, cefalei, insomnii, tahicardii, tulburări gastro-
intestinale etc.

5
Raţia : Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un minim de 0,6 mg vitamină la
1000 de calorii.
Surse
 Flora intestinală
 Embrionii seminţelor de cereale şi carnea de porc au cantităţi mari de vitamină etc.

VITAMINA B2

Rol
 are rol în respiraţia celulară;
 are un rol determinant în fixarea fierului în hemoglobină;
 are rol în metabolismul vitaminelor B6, B12, PP şi fosfaţilor;
 intervine în sintezele proteice care condiţionează o bună dezvoltare
somato-ponderală;
 contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, grăsimilor, proteinelor;
 intervine în menţinerea anatomo-fiziologiei normale a tegumentelor şi
mucoaselor, participă la echilibrul intestinal;
 participă la asigurarea funcţionării optime a sistemului imunitar şi
antitoxic;
 are rol în adaptarea vizuală la lumină.

Dezechilibre cantitative
Carenţa de vitamină B2 are o incidenţă mai scăzută întrucât aportul alimentar
asigură nevoile. Se poate întâlni totuşi la sugarii alimentaţi la sân dacă mama este
carenţată, la sugarii alimentaţi exclusiv artificial ca şi la nou-născuţii cu
hiperbilirubinemie supuşi fototerapiei. La adulţi, s-a descris un deficit al vitaminei B2 în
colita de fermentaţie, sarcină, convalescenţă dar şi în denutriţii proteice când este asociată
şi altor carenţe.
Clasic, carenţa de vitamină B2 se manifestă prioritar prin modificări la nivelul:
- ochiului: unde are loc invazia corneei cu vase de sânge, hipervascularizaţia
conjunctivei şi a pleoapei, proliferarea şi îngroşarea vaselor de la nivelul plexului limbic,
ceea ce dezvoltă o fotofobie accentuată;
- tegumentelor şi mucoaselor: unde apar leziuni de dermatită seboreică, mucoasa
linguală este de culoare roşie, fisurată, sângerândă, frecvent este infectată formându-se
ulceraţii şi cruste; cel mai comun semn constă în modificarea troficităţii buzelor - sunt
roşii sângerânde, cu cruste, infectate mai ales la nivelul comisurilor , edeme, unghii
casante, părul este friabil şi cade;
- scheletului: membre scurte, sindactilie, micrognaţie, palatoschizis (când
carenţa apare în sarcină), oprirea creşterii la copiii mici;
- altor organe: anemie macrocitară, enterită, tulburări de resorbţie a grăsimilor,
tulburări la nivelul rinichiului, inimii, pancreasului etc. - unde apar suferinţe greu de
controlat, oboseală, crampe musculare;
- sistemului imunitar: scade rezistenţa şi capacitatea de apărare a organismului
faţă de microorganismele patogene şi faţă de unele substanţe toxice, cât şi faţă de
majoritatea medicamentelor.

6
Raţia 0,6 mg la 1000 calorii.
Surse :flora intestinală endogenă este capabilă să sintetizeze vitamina B2.
Laptele şi brânzeturile, ficatul, ouăle (gălbenuşurile), germenii de cereale, drojdia
de bere sunt surse importante de vitamină B2.
Cantităţi însemnate de vitamină sunt aduse de carne şi preparatele din carne,
rinichi, peşte, pâine intermediară, leguminoase uscate, legume de culoare verde (bogate
în clorofilă), fructe (caise), polen.

VITAMINA PP (VITAMINA B3, NIACINA)

Rolul
- intră în structura unor enzime care participă la multiple reacţii de oxido-
reducere prin transfer de hidrogen de la un substrat la altul.
- prin alcool–dehidrogenază, aldehid-dehidrogenază, malat-dehidrogenază şi alte
enzime cu cofermenţi niacinici în structură, vitamina PP participă la eliberarea energiei
prezente în moleculele de glucide, lipide, proteine şi alcool etilic;
- este o vitamină esenţială în sinteza hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron,
testosteron), cortizonului, tiroxinei, insulinei;
- scade nivelul colesterolului şi trigliceridelor;
- intervine în metabolismul normal al ţesutului cardio-vascular şi nervos;
- atenuează tulburările gastro-intestinale, respiraţia rău mirositoare;
- conferă un aspect sănătos tegumentului şi fanerelor;
- ajută la prevenirea şi ameliorarea migrenelor şi a simptomelor de vertigo din
sindromul Meniere;
- intensifică circulaţia sanguină şi scade tensiunea arterială etc.

Dezechilibre cantitative
Carenţa apare epidemic acolo unde consumul de porumb se constituie în
alimentaţia de bază a unei populaţii.
Deficitul mai poate apărea în: alimentaţii parenterale prelungite, în regimuri
vegetariene, în carenţe de vitamine B2, B6 (care măresc consumul de vitamină B3), în
alcoolism, în tratamentul cu izoniazidă (interferează metabolismul vitaminei B3), în
chimioterapia antitumorală, în tulburările de absorbţie intestinală ca şi în afecţiunile
renale cronice.
Carenţa de vitamină PP produce o simptomatologie clinică complexă cunoscută
sub numele de pelagră. Întrucât administrarea de vitamină PP reduce până la dispariţie
simptomele, vitamina s-a mai numit şi vitamina antipelagroasă sau factor pelagro-
preventiv.
După simptomatologia clinică dominantă mai este cunoscută sub numele de
boala celor trei D (dermatită, diaree, demenţă).
Clinic, efectele carenţei pot fi grupate în:
- semne generale de suferinţă: astenie marcată, apatie, scădere în greutate,
subfebrilitate etc;
- manifestări cutanate
- manifestări digestive

7
 - manifestări nervoase –stări delirante, insomnie, agitaţie, depresie, dezorientare,
tulburări de comportament, oboseală, cefalee, anorexie.

Raţia : O.M.S. recomandă 6,6 mg niacină pentru 1000 calorii.

Surse
Ficatul de vită şi porc, rinichii, carnea de pasăre, peştele şi preparatele din carne
şi peşte sunt cele mai bune surse de nicotinamidă.
Laptele, brânzeturile, ouăle şi drojdia de bere sunt bogate în triptofan. Derivatele
cerealiere (germeni de grâu), cu excepţia porumbului, din care nu s-au eliminat excesiv
tărâţele, polenul, leguminoasele uscate (cartofi, soia), legumele şi fructele (alune prăjite,
avocado, curmale, smochine, prune) sunt, de asemenea, surse importante de niacină sub
formă de esteri ai acesteia.

VITAMINA B6

Rolul
Vitamina B6 acţionează cel mai eficient împreună cu vitaminele B1, B2, C, cu acid
pantotenic şi magneziu, devine activă după esterificare cu acid fosforic în prezenţa
zincului, când sub forma de piridox-amin-fosfat formează cofermentul a peste 60 de
enzime care intervin în metabolismul aminoacizilor unde:
 prin transaminare catalizează transferul funcţiei amină de la un aminoacid la
un ceto-acid având ca rezultat formarea unui nou aminoacid neesenţial;
 prin decarboxilarea unor aminoacizi, transsulfurări şi desulfurări formează
acidul delta aminolevulinic care este un produs intermediar în sinteza
porfirinelor;
 favorizează asimilarea amidonului animal (glicogenul) ;
 intervine în formarea globulelor roşii şi este un antioxidant foarte puternic,
ajutând organismul să elimine unele substanţe toxice;
 converteşte triptofanul în niacianamidă ;
 transformă acidul linoleic în acid arahidonic.
 intervine în activitatea unor enzime cu rol în sinteza neurotransmiţătorilor
glutaminergici;
 contribuie la bună asimilare a proteinelor şi grăsimilor;
 participă la metabolismul fierului;
 este indispensabilă pentru bună absorbţie a vitaminei B12;
 previne diverse tulburări nervoase şi dermatologice, este un stimulent
muscular;
 creşte imunitatea celulară şi umorală a organismului, favorizează
proliferarea limfocitelor T şi B;
 acţionează ca factor de creştere;
 este un diuretic natural;
 combate tulburările nervoase şi previne spasmele musculare;
 tratează sindromul premenstrual;
 combate starea de indispoziţie matinală a gravidelor ceea ce demonstrează
creşterea nevoii în sarcină;

8
  ameliorează unele dereglări cum ar fi: congestia glandelor mamare în
perioada premenstruală, depresia, insomnia etc;
 diminuează riscul apariţiei calculilor renali;
 reduce numărul şi intensitatea crizelor la astmatici etc.

Dezechilibre cantitative
La adulţi, mai ales la vârstnici, carenţa vitaminei B6 este frecventă iar
simptomele sunt de o banalitate extremă ceea ce nu atrage atenţia medicului: iritabilitate,
oboseală, vertij, greţuri, piele grasă până la dermatită seboreică, poftă de dulciuri,
insomnie, nervozitate, stări depresive, nevrite, anemie, hipoproteinemie, eriteme, căderea
abundentă a părului, steatoză hepatică etc.
Raţia 2 şi 4 mg/zi, în funcţie de vârstă şi stare fiziologică.

Surse: carnea şi produsele din carne, creierul, ficatul de berbec şi viţel, rinichii, laptele şi
derivatele, tonul, somonul, vegetalele verzi, leguminoasele uscate (soia, fasolea), drojdia
de bere, tărâţele şi germenii de grâu, orezul nedecorticat, porumbul, orzul, ovăzul,
alunele, nucile, ouăle (gălbenuşul), cartoful, varza, mazărea, salata, spanacul, avocado,
pepenele galben, strugurii negri, perele, portocalele, bananele, polenul sunt surse
importante de vitamină B6.

ACIDUL FOLIC (VITAMINA B9)

Rolul:
 Are un rol extrem de important în perioada intrauterină în prevenirea anomaliilor
SNC şi ale coloanei vertebrale (spina bifida).
 participă la transferul grupărilor monocarbonate de la un substrat la altul, fără
modificări sau oxidări;
 este esenţial în sinteza colinei, serinei, histidinei, glicinei, metioninei, creatinei,
nucleului porfirinic şi a bazelor purinice şi pirimidinice.
 Participă la sinteza hemoglobinei şi la maturarea eritrocitelor ca şi la metilarea
dopaminei, serotoninei şi noradrenalinei.

Carenţa, prin aport sau prin absorbţie, prin creşterea nevoii, creşterea excreţiei
ca şi prin blocarea metabolismului duce la apariţia anemiei megaloblastice .
Raţia 0,2-0,4 mg.
Surse- legume frunze (spanac, sparanghel, brocoli), castraveţi, morcovi, varză, fasole
verde, cartofi, ficat, rinichi, muşchi, pâinea neagră, drojdia de bere şi ouă.

VITAMINA B12

Rolul
- are rol important în sinteza proteinelor şi în metabolismul glucidelor şi
lipidelor;
- facilitează eliberarea acidului folic din conjugatele sale şi stimulează
eritropoieza;

9
 - participă la formarea şi transferul grupărilor cu un carbon (radicali metil,
formil), intervine în metabolismul metioninei ajutând transferul grupării metil, dar şi în
metabolismul altor aminoacizi;
- participă la sinteza bazelor purinice şi pirimidinice şi, implicit, la sinteza
acizilor nucleici şi a nucleoproteinelor, la sinteza colinei, serinei din glicocol, a
creatininei etc;
- are rol în fosforilarea oxidativă şi în transformarea creatininei în fibrinogen;
- participă la sinteza factorului III - cu efecte hepatoprotectoare, de prevenire a
cancerului;
- are rol detoxifiant. Hidroxicobalamina are afinitate pentru cianură, acesta pare
să fie mecanismul de detoxifiere a celor expuşi la cantităţi mici şi repetate de cianură,
aflate în alimente sau/şi în fumul de ţigară;
- are rol energizant, revitalizant excelent în combinaţie cu acidul folic,
stimulează creşterea şi pofta de mâncare la copii;
- menţine starea de sănătate a sistemului nervos, scade iritabilitatea, creşte
puterea de concentrare, îmbunătăţind memoria şi echilibrul psihic;
- este coenzimă a mai multor enzime ce intervin în metabolismul aminoacizilor;
- previne steatoza hepatică (rol lipotrop) etc.
Deficitul de vitamină B12: sindromul clinic major este reprezentat de anemia
megaloblastică cu leucopenie şi trombopenie (anemia Biermer). Simptomele apar după 3-
5 ani de la terminarea rezervelor interne de vitamină
Raţia : variază în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică .
Sursele exogene sunt reprezentate prioritar prin alimente naturale de origine animală, iar
sursele endogene sunt reprezentate de sintezele intestinale (unele bacterii din intestin o
sintetizează). Este conţinută în ficat, rinichi, carne de vită, porc, gălbenuş, brânză, lapte,
peşte, alge marine, drojdie.

ACIDUL PANTOTENIC (VITAMINA B5)

Roluri
- produce energie, revigorează organismul şi reduce stresul;
- participă la procesele metabolice: degradarea glucidelor, lipidelor şi a anumitor
acizi aminaţi, dar şi la sinteza colesterolului, a anticorpilor şi a mai multor
hormoni;
- condiţionează buna funcţionare a glandelor producătoare de cortizon;
- combate infecţiile şi atenuează toxicitatea factorilor nocivi.
- asigură sănătatea terminaţiilor nervoase şi a pielii;
- joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii aparatului digestiv;
- pe termen lung, este un bun agent de hidratare întrucât îmbunătăţeşte abilitatea
pielii de a menţine apa contribuind astfel la păstrarea elasticităţii ei, la încetinirea
apariţiei ridurilor şi în esenţă a îmbătrânirii dar şi la procesul de vindecare a
rănilor uşoare etc;

Carenţa vitaminei B5 este rară şi asociată de regulă cu alte carenţe specifice grupului de
vitamine B.
Semnele deficitului:

10
 - oboseală cronică, furnicături la nivelul palmelor, senzaţie de arsuri la nivelul
picioarelor, crampe musculare;
- cefalee, depresie, insomnii, alterarea personalităţii, degenerare nervoasă, agitaţie;
- limbă imflamată-încărcată-crăpată, greaţă, vărsături, hipoclorhidrie, colită,
constipaţie, ulcer duodenal;
- instabilitate cardiacă, hTA;
- alergii;
- artrită, gută;
- imunitate scăzută, eczeme, infecţii ale căilor superioare;
- albirea părului etc.

Raţia 10-15 mg.

Surse : drojdia de bere, organele de vită, carnea, cerealele integrale, arahidele şi nucile,
lăptişorul de matcă, somonul, gălbenuşul de ou, ciupercile, conopida, legumele verzi.
Organismul uman, prin microflora intestinală, sintetizează această vitamină.

BIOTINA

Rolul
-este esenţială în metabolismul lipidelor, glucidelor şi proteinelor. Intervine în
sinteza purinelor, pirimidinelor, glicinei, leucinei, ornitinei, metioninei şi citrulinei.
Participă la degranularea leucinei şi izoleucinei. În ciclul Krebs catalizează carboxilarea
acidului piruvic în acid oxal-acetic, convertirea acidului oxal-succinic în acid ceto-
glutaric. Ia parte la carboxilarea acidului propionic în succinic prin intermediul metil-
malonil Co A. Participă la carboxilarea Co A în malonil Co A deci, la sinteza acizilor
graşi. Intervine în procesul de gluconeogeneză;
-este necesară în sinteza acidului ascorbic;
-acţionează sinergic cu vitaminele A, B2, B6, PP, pentru menţinerea stării de
sănătate a mucoaselor, tegumentelor şi fanerelor
-intervine în menţinerea tonusului vascular şi neuronal.

Dezechilibre cantitative
Carenţa în biotină însoţeşte de regulă carenţa polivitaminică de grup B şi apare
în: malnutriţii, alimentaţia parenterală totală, alcoolism, deficitul de zinc, afecţiuni
digestive, consum zilnic de albuş de ou crud sau ou fiert moale, administrarea de
sulfamide şi antibiotice care modifică flora intestinală.
Se manifestă prin:
- tulburări ale metabolismului lipidelor (hipercolesterolemie);
- dureri musculare, hipotonie musculară, hiperestezii, parestezii (fără
modificări de reflexe), ataxie, activitate paroxistică a EEG;
- atrofie papilară linguală, piele uscată cu descuamări, eczeme, alopecie.
- depigmentarea pielii din jurul ochilor sub formă de ochelari şi în jurul
orificiilor oro-nazale;
- pierderea apetitului, greaţă, anorexie, astenie;

11
Raţia- în funcţie de vârstă şi stare fiziologică. Doza zilnică pentru adulţi este de 100-300
µg biotină.
Asimilarea biotinei este împiedicată sau încetinită de albuşul de ou crud, apa
clorinată, sulfamide, antibiotice, estrogeni, tehnici complicate de prelucrare a alimentelor,
alcool, situaţii în care dozele trebuiesc suplimentate.
Surse: ficatul de vită, gălbenuşul de ou, făina de soia, drojdia de bere, arahidele, laptele,
rinichii, muşchii, orezul nedecorticat, legumele (varză, ciuperci, mazăre, morcovi, roşii,
spanac) şi fructele proaspete sunt surse importante, cu conţinut crescut în biotină.

VITAMINA C

Rolul
-participă la procesele eliberatoare de energie, fiind un puternic agent reducător
în organism. Prin această însuşire contribuie la menţinerea în stare redusă a unor
substanţe active precum glutationul;
-previne acumularea de peroxizi şi radicali liberi cu blocarea carcinogenezei;
-favorizează trecerea fierului trivalent în fier bivalent - formă mai uşor
absorbabilă;
-împreună cu acidul folic şi vitamina B12 stimulează maturarea globulelor roşii;
-intervine în activarea acidului folic în acid tetrahidrofolic;
-economiseşte sau protejează vitaminele de grup B şi vitamina E;
-catalizează formarea şi menţinerea colagenului - component de bază al
substanţei fundamentale intercelulare, având astfel rol important în vindecarea rănilor,
arsurilor, gingivitelor, în accelerarea cicatrizării postoperatorii;
-intervine în sinteza proteinelor prin convertirea prolinei în hidroxiprolină,
participă la menţinerea cartilagiului şi sinteza dentinei;
-se găseşte depozitată în cantităţi mari în: hipofiză, suprarenală şi în corpul
galben, având rol în sinteza şi secreţia de hormoni steroizi;
-intervine în sinteza tiroxinei, hormon care reglează metabolismul bazal şi
temperatura corporală;
-împreună cu vitamina P (C2 bioflavonoide) vitamina C creşte rezistenţa
capilară.
-menţine scăzută colesterolemia;
-stimulează sistemul imunitar, prevenind infecţiile virale şi bacteriene;
-oferă protecţie, gastrică şi intestinală, împotriva agenţilor cancerigeni deoarece
împiedică formarea nitrozaminelor;
-vitamina C şi E sunt eficiente în cancerele gastrice şi esofagiene;
-permite fixarea calciului, având acţiune asemănătoare cu cea a vitaminei D;
-este laxativ natural în concentraţie mare peste - 10 g/zi;
-reduce efectele unui număr mare de alergeni;
-creşte eficienţa medicaţiei în tratamentul infecţiilor urinare;
-creşte fertilitatea masculină favorizând menţinerea troficităţii spermatozoizilor;
-are un efect deosebit antistres prin intervenţia în sinteza hormonală tiroidiană,si
suprareneliană etc.
Vitaminele A, E, C ca şi seleniul sunt pricipalii antioxidanţi ai organismului
uman.

12
Dezechilibre cantitative
Raţiile alimentare hiperproteice crează deficit de vitamină C prin utilizarea ei în
reducerea compuşilor fenolici proveniţi din catabolismul acizilor aminaţi aromatici.
Tratamentele termice excesive alături de regimurile alimentare sărace în crudităţi
determină de asemenea, carenţă vitaminică.
La copilul mic, carenţa sau scorbutul infantil, se manifestă după vârsta de 8 luni
prin: inapetenţă, încetinirea dezvoltării staturo-ponderale, paloare, hipotonie musculară,
tulburări de coagulare, dureri osoase care impun poziţii antalgice, tulburări grave ale
metabolismului fierului şi cuprului.
Carenţa vitaminei C este mai frecventă la bărbaţi (au consumul de legume şi
fructe mult mai scăzut) şi duce la apariţia scorbutului, boală ce se manifestă prin:
- scăderea rezistenţei capilarelor datorită tulburării sintezei colagenului. Ca urmare,
apar hemoragii periostale, intramusculare, gingivale, nazale, tegumentare. Pielea
se usucă şi pe trunchi şi membrele inferioare apar echimoze galbene, verzi, roşii;
- scăderea absorbţiei fierului care, alături de pierderile cronice de sânge, duce la
apariţia anemiei;
- degradarea alveolelor dentare, gingiile se retrag, dinţii se mobilizează şi cad,
respiraţia este fetidă;
- perturbarea mineralizării scheletului, extremităţile oaselor sunt moi şi îngroşate
din cauza hemoragiilor subperiostale, fracturile se vindecă cu întârziere,
- cicatrizarea plăgilor se face defectuos;
- reducerea capacităţii de apărare a organismului, anti-corpogeneza, reacţia
leucocitară şi puterea fagocitară a leucocitelor sunt reduse;
- scăderea rezistenţei organismului faţă de toxice şi faţă de unele medicamente.

Excesul de vitamină C se realizează numai medicamentos şi se traduce prin

diaree osmotică, oxalurie, tulburări în absorbţia unor vitamine de grup B.
Raţia 30 mg/zi/1000 calorii în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică.
Surse: legume crude şi fructe

VITAMINE LIPOSOLUBILE

VITAMINA A

Rolul:
- intră în structura celor doi pigmenţi retinieni: iodopsina şi rodopsina - şi intervine în
vederea crepusculară.
- influenţează vederea diurnă
- intervine în linia metabolică de sinteză proteică a: mucopolizaharidelor, hormonilor
sexuali şi steroizi (în special a corticosteronului) şi a colesterolului;
- împreună cu vitamina C, colină, calciu şi fosfor favorizează acţiunea vitaminei D;
- este indispensabilă pentru menţinerea integrităţii celulelor epiteliale tegumentare şi
mucoase, contribuind astfel la menţinerea stării de sănătate a pielii (contribuie la
înlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă), părului, dinţilor, gingiilor şi la

13
creşterea rezistenţei faţă de infecţiile respiratorii – este denumită şi barieră protectoare a
tegumentelor şi mucoaselor;
- contribuie la vindecarea afecţiunilor tegumentare, afecţiunilor inflamatorii şi infecţioase
ale mucoaselor (conjunctive, genitale, intestinale);
- favorizează funcţionarea normală a sistemului imunitar,
- menţine procesul de creştere şi consolidare a oaselor şi cartilagiilor;
- intervine în profilaxia cancerului; etc.

Dezechilibre cantitative
1.Deficitul de vitamină A apare în alimentaţia parenterală prelungită, la dismaturi, la
prematuri, în aportul alimentar deficitar, în colestază prin lipsa sărurilor biliare din
duoden, în malabsorbţia de lipide, în insuficienţa pancreatică, în afecţiunile intestinale
cronice, în nefritele cronice, în TBC, în cancer, în infecţii cronice, în deficitul de zinc , la
fumători şi după consumul cronic de alcool.
În lipsa prelungită a vitaminei:
- epiderma se cheratinizează şi se descuamează.
- modificari oculare si tulburari de vedere
- unghiile se rup uşor, părul se închide la culoare;
- mucoasele tubului digestiv, aparatului respirator, căilor urinare şi căilor
genitale suferă modificări asemănătoare: stomatite, traheobronşite,
enterocolite, pielocistite, vulvovaginite,
- tulburări ale ciclului menstrual,
- migrene, nervozitate;
- carenţa cronică favorizează formarea calculilor biliari sau renali, prin
favorizarea descuamării celulelor epiteliale ce se pot constitui în nuclee de
precipitare a sărurilor minerale etc.
2.Excesul de vitamină A, realizat mai ales iatrogen

Raţia - variază în funcţie de vârstă, greutate şi stare fiziologică.

Surse: Retinolul se găseşte în alimente de origine animală: ficat, lapte nedegresat şi
produse lactate grase (unt, smântână), gălbenuş, peşte gras . Carotenii sunt foarte
răspândiţi în alimentele de origine vegetală, dar cantitatea variază mult de la o specie la
alta, cele mai bogate fiind: morcovii, carotele, frunzele verzi, usturoiul, ceapa, varza,
broccoli, napii, dovleceii, spanacul, urzicile, tomatele, ardeii graşi, cerealele (porumbul,
grâul), sfecla roşie, piersicile, agudele, castanele, bananele, caisele, lămâile, portocalele,
ananasul, coacăzele, zmeura, pepenele galben, oleaginoasele, uleiurile vegetale etc.

VITAMINA D

Rolul:
- favorizează absorbţia calciului din intestin şi fixarea lui în oase şi dinţi;
- la nivelul muşchilor intervine în sinteza proteinelor contractile;
- la nivel tegumentar contribuie la stimularea specifică a creşterii foliculilor piloşi;
-controlează sinteza şi eliberarea parathormonului ca şi sensibilizarea receptorilor
acestuia;

14
- controlează reabsorbţia renală a calciului şi fosforului la nivelul tubilor proximali;
- poate inhiba sinteza colagenului;
- favorizează asimilarea vitaminei A influenţând direct troficitatea tegumentelor, a
mucoaselor dar şi procesul de secreţie al insulinei;
- împreună cu vitaminele A şi C acţionează preventiv în cazul afecţiunilor respiratorii
prin stimularea mecanismelor locale şi generale de creştere a rezistenţei organismului;
- intervine în diferenţierea şi proliferarea celulară.
- forma activă a vitaminei D şi C ar favoriza producerea citochinei, substanţă cu rol
important în stimularea sistemului imunitar şi ar constitui un factor de protecţie faţă de
diabetul zaharat de tip I.

Dezechilibre cantitative
1.Deficitul vitaminei D apare în:
- aport insuficient;
- perturbarea absorbţiei intestinale, enteropatiile cronice;
- colestaza hepatică, hepatita cronică, ciroza hepatică;
- hipoparatiroidita cronică, hipertiroidie;
- aportul deficitar ca şi perturbarea absorbţiei grăsimilor;
- perturbarea metabolismuli hepatic şi renal (dializa renală, sindromul nefrotic, HTA)
când se produce perturbarea activării vitaminei;
- expunerea insuficientă la soare;
- tratamentele anticonvulsivante;
- polispitalizare etc.
Clinic şi paraclinic au loc modificări ale sistemului osos şi ale sistemului neuro-muscular.
Când deficitul apare în perioada infantilă se înregistrează modificări osoase:
craniotabes, închiderea tardivă a fontanelelor, deformări ale osului frontal şi parietal,
mătănii costale, şanţul subcostal, îngroşarea extremităţilor coastelor, escavarea
sternului în porţiunea inferioară, tasarea coloanei vertebrale şi deformări ale acesteia
(cifoze, scolioze, cifo–scolioze), etc.
La adulţi, insuficienţa vitaminei D este frecvent întâlnită la femeile cu sarcini repetate şi
la persoanele în vârstă (osteoporoză senilă), mai ales dacă au o alimentaţie sărăcăcioasă şi
locuiesc în oraşe cu zone industriale poluante unde este afectată cantitatea radiaţiilor
ultraviolete din atmosferă. Rahitismul adulţilor sau osteomalacia se caracterizează prin
cantitatea scăzută a calciului din oase având drept consecinţă oase poroase şi friabile.
2.Excesul vitaminic se realizează frecvent iatrogen.
Simptomatologia excesului de vitamină D este dominată de: migrene, inapetenţă,
vărsături, greaţă, diaree, exoftalmie, prurit, stagnare ponderală, polidipsie, poliurie,
deshidratare, iritabilitate neuro-musculară, calcificări liniare ale diafizelor, depunere de
calciu în ţesuturile moi etc.
Raţia - Nevoia de vitamină D este generată de: vârstă, sex, stare fiziologică.
Sursele sunt de natură endogenă şi exogenă.
Exogen, vitamina D se găseşte în cantităţi mici în alimentele de origine animală, cum ar
fi: ficatul unor peşti (morun), untură de peşte, sardine, heringi, somoni, ton, unele
produse lactate grase (unt, smântână, brânzeturi grase, lapte integral), gălbenuşul de ou,
ciupercile, carnea de porc şi pui, ficatul de animale.

15
VITAMINA E

Rolul:
- în sinteza acizilor nucleici, a proteinelor, în proliferarea celulară, în sinteza hemului şi a
hemoproteinelor, a enzimelor hemice, în transformarea creatininei în fosfagen, în
procesele fosforilării oxidative, în creşterea imunităţii;
-împreună cu vitamina A, C şi seleniu exercită un puternic efect antioxidant;
- previne avorturile;
- acţionează ca anticoagulant, vasodilatator, diuretic şi hipotensiv scăzând riscul
ischemiilor cardiace;
- scade colesterolemia şi LDL-colesterolul prin scăderea sintezei acestuia în hepatocit ca
şi sinteza trigliceridelor şi a fibrinogenului; etc.
Carenţa vitaminei E
- tulburări nervoase;
- tulburări ale vederii;
- anemie hemolitică;
- infertilitate etc.
Raţia 5-10 mg/zi
Surse: uleiurile extrase din seminţele de in, şofrănaş, bumbac, floarea soarelui, germeni
de grâu, porumb, soia, nuci, alune, migdale; lapte, unt, carne, ficat, peşte şi gălbenuş;

VITAMINA K

Rolul
-intervine în coagularea sângelui
- intervine în procesele de oxido-reducere şi de fosforilare oxidativă a ţesuturilor;
- intervine în formarea osului.
Carenţa în vitamina K poate să apară:
- primar - mai frecvent la copii şi foarte rar la adulţi. Acest tip de carenţă este determinat
de calitatea florei microbiene intestinale;
- secundar prin: tulburări ale aportului alimentar şi absorbţiei grăsimilor, sângerări,
tratamente cu antibiotice (mai mult de o săptămână), alimentaţie parenterală prelungită,
afecţiuni hepatice, administrare de antagonişti ai vitaminei K.
Efectele carenţei se traduc prin:
- întârzierea coagulării sângelui şi creşterea riscului apariţiei hemoragiilor;
- steatoree;
- diaree;
- dureri abdominale difuze nespecifice; etc.
Surse: in mod obişnuit bacteriile intestinale sintetizează aproximativ jumătate din nevoia
zilnică a organismului. Sursele animale de vitamină K sunt reprezentate de carne, ficat,
untură de peşte, gălbenuş, iaurt şi lapte însă cantităţile conţinute sunt moderate.
Legumele verzi, algele marine şi brune, lucerna, salata, urzicile, spanacul, loboda, ceapa
verde, mărarul, mazărea, cartoful, roşiile, varza, uleiul de şofran, uleiul de soia sunt foarte
bogate în vitamina K.

16
 Ratia energetica

Ratia energetica reprezinta necesarul de energie al organismului pentru desfasurarea si mentinerea unei
stari optime de sanatate.

Ratia energetica depinde mai multi factori: varsta, sex, stare fiziologica, activitate.

Ratia energetica este, in conditii de sanatate, un parametru orientativ, devenind normativ pentru cei care
vor sa piarda in greutate, sa ia in greutate, sau sa monitorizeze alimentatia in colectivitati (scoli, gradinite,
etc.)

este importanta in functie de anumiti factori sa se consume:

o <2000 Cal- femei
o >2000 Cal- barbati
Metoda de calcul a ratiei energetice:

RE = MB+ADS+AF+SF+FM

1. MB: ( METABOLISMUL BAZAL)

Valorile depind de varsta, sex, activitati.
• Barbat:1 calorie/Kgcorp/ora
• Femeie: 0,9 calorie/Kgcorp/ora
• Copii pana in 3ani: 2-2,6 calorii/Kgcorp/ora, la pubertate- 1.7 Cal/kg corp/h
• Sportivi: 2-2,5 calorii/Kgcorp/ora
- Conditii standard de determinare a metabolismului bazal: repauz fizic si psihic,temperaturi de 16-
18 grade celsius, lumina redusa, repaus alimentar de peste 8 ore, fara consum de alcool, cafea si
tutun, fara consum de medicamente, fara consum proteic alimentar de 2 zile.

2. ADS: ( ACTIVITATEA DINAMIC SPECIFICA)

- Reprezinta energia folosita de organism pentru digestia alimentelor inainte ca acestea sa elibereze
caloriile pe care le contin.
- Reprezinta 10% din MB
- ADS proteina= 20-60% din MB ( motivul pentru care dietele hiperproteice determina slabire)
- ADS glucid= 6-8% din MB
- ADS lipid= 0-3% din MB

3. AF: ( ACTIVITATEA FIZICA)

- Pentru Activitati sedentare, AF= 2-10% din MB
- Pentru Activitati fizice usoare, AF= 10-20% din MB
- Pentru Activitati intense, AF= 20-30% din MB
 4. SF: (STAREA FIZIOLOGICA)
- Reprezinta starea fiziologica, cuprinzand perioada de gestatie si perioada de lactatie.
- Perioada de sarcina= 10-30% din MB :::: sarcina: 10% (trimestrul I-II)-30% (trimestrul III) * MB
-
- Perioada de alaptare= 10-15% din MB
- Organismul uman consuma pe zi circa 700 de calorii necesare secretiei lactate, restul luandu-l din
tesutul adipos acumulat in timpul nasterii. Prin alaptare se pierde din greutate.

5. FM: ( FACTORI MEDIU, FACTORII DE MEDIU)

- Cel mai important factor de mediu luat in considerare este temperatura.

- Temperatura medie este de 10 grade celsius.
- La fiecare grad peste Tmediu scadem 0,5%din MB
- La fiecare grad sub Tmediu adaugam 0,5% din MB

Principii nutritive:

1. Calorigene: proteine, lipide, glucide.

- 1g proteina= 4,1 calorii
- 1g lipid =9,3 calorii
- 1 g glucid= 4,1 calorii
-
2. Necalorigene :
- Vitamine
- Minerale

- Repartitia RE pe mese: D – 25%; G10 – 15%; P – 45%; C – 15%. Caloriile se iau din L, P, G
- IMC = greutate (kg)/ inaltime (cm) la patrat.
Indicele de masa corporala: Indice masa corporala:
- Valori: < 18,4 – subponderal
18,5-24,9 – normoponderal
25-29,9 – supraponderal
30-34,9 – obez grad I; 35-39,9 – obez grad II; > 40 – obez gr III

- CARNE
Avantaje Dezavantaje
-Fier - guta
-vitamine din complexul B - obezitate
-Aa esentiali - osteoporoza
 - dislipidemie, ateroscleroza
- constipatie, acidoza
- cancer gastric, de colon

- LAPTE
Avantaje
-proteine de grad I
- grasimi usor asimilabile
- bogat in Ca
- vitamina B2, B6, K, D3, A
- continut scazut de calorii
- protectie gastrica
- detoxifiere
Dezavantaje
- continut mare de Na
- bogat in colesterol si acizi grasi saturati
- prezenta bacteriilor
- creste productia de mucus pe tractul digestiv si respirator
- continut scazut de calorii

Proteine:

DEF : Substante nutritive calorigene alcatuite din aminoacizi.

- Exista 21/23 tipuri de aminoacizi care se leaga in diverse feluri formand diferite proteine.

Aminoacizii sunt de mai multe tipuri:

1)ESENTIALI (APORT EXCLUSIV DIN ALIMENTATIE)

- reprezentati de: triptofan,valina,leucina,izoleucina

- sunt 8 la numar;
2)NEESENTIALI (ORGANISMUL II POATE PRODUCE);

3)PARTIAL ESENTIALI (SEMIESENTIALI)

- organismul ii poate sintetiza in cantitati mici (arginina, histidina)

CLASIFICARE

•In functie de natura lor :

1) Naturale:

-vegetale
-animale
2) Sintetice

•In functie de calitate ( in functie de tipul aminoacizilor din structura) -> 3 tipuri:

1)Calitate superioara – gradul 1

-au toti aminoacizii esentiali in structura, in proportii optime pentru organism

- coeficientul de utilizare digestiva a acestor proteine este de 80-100%
- cel mai mare CUD (coeficient utilizare digestiva) il are albusul de ou si este de 99,9%
- se gasesc in produse de origine animala: carne, lapte, oua, peste;

2)Calitate medie- gradul 2

- au in structura lor toti aminoacizii esentiali, dar in proportii dezechilibrate;

- CUD este de 60-80%,mai aproape de limita superioara ( ciuperci,fasole,mazare,graul,soia)

3) Calitate inferioara – gradul 3

- nu contin toti aminoacizii esentiali;

- porumbul nu are triptofan de aceea alimentatia bogata in porumb fac carenta de vitamina PP ( boala->
Pelagra). PP este o vitamina din complexul B-B3 si este hidrosolubila.
- vitamina B3 poate fi sintetizata de organism la nivelul ficatului doar in prezenta triptofanului,de
asemenea porumbul are in compozitia sa un aminoacid care inhiba secretia de B3.

ROLURI

-rol structural: se gasesc in structura tuturor celulelor din organism;

-reinnoire celulara;
-rol in imunitate: formarea de anticorpi;
-formarea enzimelor si a hormonilor;
-transportoare de vitamine (ex: Vit A), oxigen, minerale (fier, cupru), alte tipuri de proteine, lipide;
-mentinerea echilibrului acido-bazic
-rol in coagulare;
-rol in cresterea si dezvoltarea organismului;
-rol in procesele de detoxifiere, transportand si substantele toxice (de exemplu proteinele din lapte se
leaga de substanta toxica si o elimina)
-rolul energetic (un rol secundar)
-Normal, 1 gram de proteine are 5.7 calorii, iar diferenta pana la 4.1 se gaseste in compusii pe baza de
azot ( uree,creatinina,amoniac)

-Proteina nu elibereaza toata energia iar organismul consuma 20-60% din MB

Necesarul de proteine depinde de greutate,varsta,sex,starea fiziologica!!!

• necesarul de proteine de calitate superioara este de 0.52 grame/kg corp/zi la femei si

0.57grame/kg corp/zi la barbati.

• o alimentatie echilibrata cuprinde calorii din toate categoriile,

necesarul de proteine este in jur de 1-1.5grame/ kg corp/ zi; mai mult vor necesita femeile insarcinate
(2.5-3 grame/ kg corp/ zi), copiii, sportivii.

DEZECHILIBRE

1. EXCES ( excesul de proteine)

a) guta
b) halena
c) creste riscul aparitiei cancerului
d) suprasolicitare renala (cresterea ureei, creatininei si a acidului uric);
e) aparitia calculilor (din cauza acidului uric, din cauza ph-ului, pot aparea si calculi de calciu);
f) apare o stare de aciditate in organism (exces de proteina animala);
g) un pranz acid -> organismul compenseaza aciditatea prin bicarbonatul de sodiu, daca persoana
mananca asa pe termen lung, bicarbonatii nu mai pot compensa aciditatea si se foloseste Ca2+
din oase, aparand osteoporoza, probleme dentare si calculi cu saruri de calciu.
h) modificari ale greutatii corporale (variatii in plus sau in minus);
i) afectare hepatica (prin componentii azotati);
j) in functie de combinatiile alimentare apare cresterea colesterolului si ateroscleroza pe care
acesta o implica;
k) caderea parului, oboseala cronica;
l) compusii toxici care rezulta din digestia proteinelor incarca sistemele limfatice, apar dereglari la
nivelul glandelor suprarenale si poate aparea chiar si scaderea imunitatii.

Efectele apar in functie de de tipul proteinelor consumate in exces.

2. CARENTA ( carenta de proteine , deficitul de proteine)

-dezechilibre hormonale, enzimatice, scaderi ale imunitatii;

-apar modificari la nivelul unghiilor (koilonichie, striuri longitudinale, sant central), iar in carentele
severe de proteine patul unghial devine alb ( unghii friabile), carenta de proteine ducand si la carenta de
fier (anemie).

-carenta severa de proteine asociata cu alimentatia bogata in carbohidrati = Kwashiorkor (facies in luna
plina, edeme importante), aceste forme se intalnesc de obicei in tarile slab dezvoltate.

-din cauza carentei de proteine apar dermatite, este afectata structura pielii, parul este si el afectat,
devine friabil si se poate modifica si culoarea acestuia (capata tenta maroniu-roscata).

-carenta severa de proteine, lipide si carbohidrati = Marasm (facies de maimuta cu tulburari de

dezvoltare fizica si psihica, apar pliurile subfesiere)

-apare keratomalacia ca urmare a deficitului de vitamina A, secundar carentei de proteine.

-scadere imunitate

-Deficit minerale, vitamina A, Fier

-uneori se pot intalni si forme intermediare (ex: Kwashiorkor mMrasmic).

MALNUTRTII:
KWASHIORKOR:
-apare la copiii sub 4 ani datorita alimentatiei sarace in proteine si bogate in carbohidrati
-Facies in luna plina
-prezenta edemelor
-parul capata o culoare rosiatica
-infectii digestive, cutanate, urinare
-anorexie, intarzierea cresterii

MARASM:
- carenta severa de proteine, lipide si carbohidrati ( glucide)
-dispare masa musculara
-intarzieri de crestere
-par friabil, subtire
- facies de maimuta
-carenta de vitamina A determina keratomalacie care este principala cauza de orbire la copii

KWASHIORKOR MARASMIC : = forma de tranzitie intre cele doua tipuri de malnutritie

Glucidele
1 g = 4,1 cal
Clasificare glucide ( clasificarea glucidelor)
a. In functie de origine:
• Naturale: animale (glicogen, lactoza), vegetale
• Artificiale
b. In functie de structura:
• Simple: monozaharide, dizaharide
• Complexe: amidon, glicogen, celuloza substante pectice
c. In functie de solubilitate:
• Solubile: pectice
• Insolubile: celuloza

Necesarul de glucide:
Difera in functie de varsta,sex
- = 5 g/kg corp/zi
- din ratia energetica trebuie sa reprezinte 50-75%(55-70) pt adulti, 40-45(50)% pt copii
- cele rafinate, facute din zahar alb, trebuie sa repre max 10% din ratia energetica
Necesarul de fibre = 20-35 g/zi
Fibre= glucide complexe
Necesarul de glucide complexe = 20-35 g/zi

Functii glucide ( functiile glucidelor) ( rolurile glucidelor)

- sunt esentiale pt buna functionare a creierului, a inimii si a ficatului
- substante calororigene: 1 g glucid= CO2+ H2O+ 4.1 Cal
- rol structural: in membranele celulare
- in cazul glucidelor naturale (mierea) reprezinta o sursa buna de vitamine si minerale
- formarea bolului fecal si stimularea tranzitului intestinal
in cazul glucidelor complexe (celuloza) si substantelor pectice, exista mai multe roluri:
-efect antiemetic
-scad riscul de aparitie al cancerului de colon
-
- celulozele sunt necesare pentru formarea bolului fecal și pt tranzitul intestinal;
o cresc biodisponibilitatea vitaminelor din complexul B
o favorizeaza absorbtia vit A
o ajuta la scaderea nivelului de cholesterol si trigliceride
o ajuta la tratarea diareei, avand efect bactericid asupra unor germeni precum: Stafilococ,
Salmonella, E. Coli
o tratarea intoxicatiilor cu Pb, arsenic, metanol
o ajuta la eliminarea substantelor radioactive
o ajuta la refacerea leziunilor tegumentare
o ajuta la scaderea nivelului de LDL colesterol, trigliceride,
o dau senszatie de satietate,
 o scade cant de alimente consumate la o masa,

1/3 din glicogen se produce in ficat, iar restul de 2/3 in muschi

Categorii speciale de glucide:

Mierea, produs natural, foarte sanatos, trebuie consumat precum un medicament, deci nu in catitati mari;
pt persoanele active se poate consuma o lingurita/ zi (chiar doua), la sedentari mai putin. In miere se
gasesc vitamine, minerale, dar si enzime (pe care organismul le absoarbe foarte usor). Este bines a se
consume diverse tipuri de miere, nu mereu acelasi tip. Cu cat e mai inchisa la culoare cu atat este mai
bogata in minerale si vitamine. De preferat este sa se consume dimineata sau in prima parte a zilei. Daca
se amesteca cu lichide calde, acestea trebuie racite in prealabil pt ca altfel va elibera substante toxice in
contact cu lichidul fierbinte, iar nutrientii se vor pierde, ramanand doar caloriile. Daca se zahariseste
inseamna ca este o miere de foarte buna calitate.
Zaharul alb este un produs cu o puritate foarte mare (99.9%), este steril nutritive (nu are nutrienti),
contine 99.9% Cal. Zaharul brun contine nutrienti.

Indulcitorii artificiali (zaharuri, aspartam, ciclamati) pot produce: tulburari de somn, caderea parului,
tulburari de atentie. In studii pe animale sunt date ca au si efecte carcinogenetice. Aspartamul este interzis
in unele tari pt ca Pentagonul l-a pus pe lista armelor chimice, dar cu toate astea se gaseste in multe
produse.:::::: in suc; au efect cancerigen, dau dependenta; se folosesc pentru a nu se ingrasa; zaharina,
ciclamatul, stevia;

Glucidele rafinate trebuie sa reprezinte maxim 10% din ratia energetica, insa alti specialist sustin ca 10%
este prea mult, ei spun ca glucidedle rafinate trebuie sa reprezinte 10% din totalul caloriilor consummate.
In cazul copiilor necesarul de glucide este mult mai mic: 40-50% din ratia energetica (pt ca ei au nevoie
de mai multe proteine).

Necesarul de fibre al organismului trebuie sa fie de 20-30 g/ zi.

CONSUMUL EXCESIV de glucide ( excesul de glucide)

- crestere in greutate si obezitate
- diabet zaharat
- scaderea imunitatii
- acidoza ( creste riscul de osteoporoza)
- cancer (mai ales de la indulcitorii artificiali)
- hiperactivitate, agitatie, insomnie
- hipercolesterolemie
- risc mai mare de scadere a aportului de vitamine si minerale pt ca scade consumul de fructe si
legume
- aparitia cariilor si afectiunilor gingivale
- crestere a aciditatii mediului intern
 - consumul in exces de paine sau cartofi determina cresterea aparitia poftei alimentare care va duce
la consum exagerat
- carenta de vit B1 (tiamina, vit performantei intelectuale; rol important in metabolismul glucidic,
fiind cea mai importanta vitamina din complexul B), Mg, Cr
- apare carenta de Mg, Crom și B1; acestea sunt implicate in metabolismul glucidic; toate
vitaminele din complexul B au rol important in metabolismul glucidic dar cel mai important B1(
vitamina performantei intelectuale); Crom este important in reglarea glicemiei alaturi de Mg
- -scade pH-ul sangelui, creste riscul de aparitie a osteoporozei ș i a litiazei
- -creste riscul de aparitie a cancerului deoarece celula canceroasa se hraneste cu glucoza
- oboseala
- tulburari de somn
- dependenta
- - creste riscul de aparitie ADHD

CARENTA de glucide :
- reactii hipoglicemice: transpiratii, dureri de cap, foame excesiva

Lipidele

Clasificarea lipidelor:
In functie de origine:
• Naturale:
o Vegetale
o Animale
• Sintetice

 Simple
 Complexe

 Saturate
 Nesaturate

EXEMPLU :
-colesterol
-trigliceride
-AG saturati/nesaturati
Rolurile lipidelor
- energetic (9.3 Cal/g)
- structural
- precursori ai hormonilor
- protective termica si mecanica
- influenteaza polaritatea membranei, cele polinesaturate ajuta la scaderea nivelului de cholesterol
si astfel au rol in protective cardiovasculara
- absorbtia vitaminelor liposolubile
- colesterolul (sintetizat in cea mai mare parte in ficat, dar si in fiecare celula) e util in:
o formarea hormonilor sexuali
o sinteza acizilor biliari
o sinteza vit D
o formarea tecii de mielina
o implicat in absorbtia vitaminelor liposolubile
- -cele polinesaturate au rol de protectie CV
- nivelul colesterolemiei este de 60-80% datorita productiei interne, iar restul este adus din surse
alimentare
- -scad motilitatea gastrointestinala

In cadrul lipidelor sunt o serie de cate o serie de categorii:

1. Colesterol
Colesterolul

Rol:sinteza de hormoni,de acizi biliari,de vitamina D,a tecii de mielina,

-necesar in absorbtia vitaminelor liposolubile
-component al membranelor celulare
-se produce la nivel hepatic si reprezinta 60-80% din nivelul colesterolului seric

2. Acizi grasi: ( acizii grasi)

a. Saturati
- se gasesc in stare solida, se gasesc in uleiul de palmier
- sunt in principal de origine animal
- ponderea in alimentatie: max 5-6% din totalul caloriilor consummate
- in cazul unui consum crescut al acestora va aparea un risc crescul la aparitia diabetulu,
aterosclerozei, tumorilor
b. Nesaturati:
o Mononesaturati
- se mai numesc si Omega 9 (acid oleic): se gaseste in uleiul de masline sau sunt sintetizati de
organism in cantitati mici

o Polinesaturati
 - sunt cunoscuti ca Omega 3 si Omega 6, dintre cei doi Omega 3 trebuie sa aiba cea
mai mare pondere
- Omega 3 se gaseste in special in peste si produse marine, nuci, seminte: Un nivel ridicat de
omega 3 scade riscul aparitiei de cancer de san ,artrite.Sunt cei mai importanti.
- Omega 6 se gaseste si in produse vegetale, dar si in cele animale (oua, carne); el are un usor efect
proinflamator
Omega 3 si Omega 6: acidul linoleoc, acidul linolenic (alfa si gamma) si acidul arahidonic.

3. Grasimi sintetice sunt grasimi denumite si simples sau olestra. Ele au fost creare pt a descoperi o
grasime care sa nu reprezinte un risc asa mare precum colesterol. Ele nu au gust, miros, culoare.
Au dezavantaje:
o determina perturbari in absorbtia vit liposolubile
o creaza reactii de tip inflamator la nivel intestinal
o la inceput, cand au fost introduce, au dus la tulburari majore de tranzit
o mai sunt folosite in fast-food
o Prima oara au fost utilizate chipsurile
o S au folosit pt absorbtia vitaminelor liposolubile,dar perturba metabolismul energetic si
deregleaza tranzitul intestinal.
o Ex:simplex,olean

4. Grasimi hidrogenare sunt rezultate prin adaugarea de hydrogen la nivelul dublelor legaturi, pt a
da prospetime produselor, pt a prelungi valabilitatea lor, pt a nu mai fi la fel de gretoase. Sunt
folosite in panificatie, produse congelate de tipul aluatului, margarina.
Nu sunt benefice deoarece :cresc colesterolemia,LDL,trigliceridele ceea ce duce la un risc crescut
de ateroscleroza si DZ

Necesarul de lipide difera in functie de varsta, sex, greutate, stare fiziologica si de sanatate, activitate
fizica. Astfel:
o Pt persoanele sedentare si in varsta: 0.7-1g/ kg corp/ zi
o Pt persoanele active, tinere: 1.5-2g/ kg corp/ zi
Din totalul caloriilor consummate, lipidele trebuie sa reprezinte 18-35% din ratia energetica.
Grasimi -saturate reprezinta 5-6% din RE
- Hidrogenate:1% din RE
AG polinesaturati :omega 3 >6% din RE

EXCESUL de lipide:
o cancer
o perturbarea gustului (si in excesul de proteine animale)
o obezitate
o ateroscleroza
o steatoza hepatica
o diabet zaharat
CARENTA de lipde:
o dereglari hormonale
o tulburari de dezvoltare fizica,nervoasa
o perturbarea absorbtiei vit liposolubile (-carente vitaminice A,E,D,K)
o scaderea imunitatii
o perturbarea tranzitului intestinal
o afectare CV

Combinatiile alimentare

Fiecare categorie de alimente necesita alte enzime și alt pH . (proteinele necesita un

mediu acid, carbohidratii un mediu mai putin acid )

Glucidele se digera preponderent in intestinul subtire,si in stomac , incepand de la

nivelul cavitatii bucale. ( digestia glucidelor incepe in cavitatea bucala)
Carbohidratii = glucide
Proteinele se digera preponderent la niv stomacului, iar lipidele la nivelul intestinului
subtire.

Cinci categorii:

1) Proteine : carnea, ouale, pestele, laptele, branza, iaurtul

2) Lipide: untul, smantana, uleiurile vegetale, grasimile alimentare(slanina, untura),
3) Carbohidratii (glucidele): fainoase, produse de patiserie, orez, paste, cartofi, mierea,
dulceata,
4) Vegetale: toate legumele și verdeturile
5) Condimente (iritanti): hrean, ridichi, ardei iute, ghimbir, ceapa, usturoi

Combinatii alimentare:

1) Corecte: ( combinatii alimentare corecte )

- proteine cu vegetale: carne cu salata,
- lipide cu vegetale: o salata cu orice și ulei
- carbohidrati cu vegetale: paste cu legume, cartofi cu legume
- condimente cu orice
2) Incorecte ( combinatii alimentare incorecte)
- proteine cu lipide: pui cu smantana
- proteine cu carbohidrati: friptura cu cartofi, lapte cu cereale
- proteine cu proteine: carne cu branza
3) Neutre ( combinatii alimentare neutre)
- carbohidrati(amidonoase) cu lipide: paine cu unt, cartofi cu smantana
- ou cu branza: proteina animala cu proteina animala, este o combinatie permisa, daca se
consuma oul corect

In cazul celor corecte, timpul de digeste de 2-3 ore, absorbtia nutrientilor este optima.
In cazul celor incorecte, timpul de digestie se poate prelungi in fc de cant de alim
consumate, pana la 8-12h, in acest interval mai mancam odata, absorbtia nutrientilor este
perturbata, consumul de energie creste. Apare o crestere a nr de leucocite, care se mentine
timp de 2-4 ore dupa servirea mesei, numita hiperleucocitoza postprandiala.

SIMPTOME MASA INCORECTA : Dupa o masa incorecta, apar simptome precum:

dureri abdominale, senzatie de disconfort, eructatii, regurgitatii, zgomote hidroaerice la nivel
abdominal, constipatie; in timp aceste combinatii incorecte, facute zilnic, la fiecare masa, duc la
o scadere a pH-ului sangelui. Combinatii incorecte se pot face cu conditia de a nu manca mult
la o masa. Cand se fac combinatii incorecte este bine sa respectam orarul meselor, fara alte
mese intre ele.

Fructele nu trebuie combinate cu alte produse. Ideal ele se mananca fiecare tip de fruct
separat. Se consuma pe stomacul gol. Daca se servesc ca și desert, deoarece ele fermenteaza
și provoaca disconfort și nu ofera nutrienti. Foarte bune sunt consumate la micul dejun sau pot fi
consumate ca și gustari intre mese. Inainte de masa pot fi consumate cu 30-60 min. Dupa masa
nu se consuma..sa treaca 2-3 ore.
Sunt clasificate in 3 categorii: ( categorii de fructe)
- dulci: curmale, smochine, banane, papaya, fructe uscate,
- subacide(semiacide): RESTUL
- acide: citrice, capsuni, fructe de padure, ananas, kiwi

Nu se recomanda combinarea fructelor dulci cu cele acide. Se pot combina restul

intre ele.

Exceptii de combinatii:
Marul poate fi combinat cu orice leguma.
Morcovul poate fi combinat cu orice fruct.
Lamaia poate fi combinata cu orice aliment.
Pepenele verde sau galben, trebuie consumat singur.

Apa: motive pentru care consumam:

- masa bogata in sare/dulce sau uscata. Nu se consuma apa in timpul mesei. Daca ne este
sete este o problema in cazul mancarii. Cel mai bine se consuma cu 30 min inainte de
servirea mesei. Dupa masa la 1-2 h.

LACTATELE ( LAPTELE )
Avantajele consumului de lactate
- sursa de Ca
- iaurtul ajuta la refacerea florei intestinale dupa episoade diareice
- sursa de proteine
- sursa de vitamina A, B2, B3, B6, B9, B12, D, K
- efect detoxifiant
- laptele actioneaza ca un pansament gastric
- laptele crud poate fi consumat doar in primele 6h dupa ce a fost muls

Dezavantajele consumului de lactate

- in osteoporoza nu este indicat deoarece creste aciditatea si favorizeaza eliminarea Ca

- favorizeaza litiaza si reumatismul
- continut scazut de vitamina B1, C
- iaurtul natural din lapte crud - benefic!

CONSUMUL DE OUA
Oul este un aliment complet: proteinele din albus, restul nutrientilor in galbenus. Consumul de oua nu
influenteaza nivelul colesterolului decat la persoanele sedentare.

Sanatos este - oul fiert cu galbenus moale - oul cu galbenus tare este indicat la slabit.
- oul prajit dar nu in ulei

Daca ouale se fierb prea mult devin toxice datorita dioxdiului de Fe -> miros si culoare modificate.

Consumul de ou crud este indicat doar daca se consuma galbenusul (vitamine, minerale). Consumul de
albus crud nu este indicat deoarece perturba activitatea tripsinei si elibereaza compusi toxici. In albusul
crud se gaseste avidina, vitamina B7 (biotina?).

Consum - 1-2/zi maxim 3-4 in functie de activitatea fizica

- 3-4/sapt maxim 8-10

Alimentatia copilului

Alimentatia naturala
Alaptarea la san aduce copilului toata hrana de care are nevoie: proteine, lipide, glucide,
vitamine, minerale, enzime
-OMS recomanda alaptarea la san in primele 6 luni
Sunt situatii in care mama nu poate alapta datorita unor probleme psihice, HIV, leziuni de san
sau lapte insuficient.
Diversificarea

• incepe de la 4-6 luni ,iar in cazul in care copilul a fost hranit artificial inca de
la inceput, diversificarea poate incepe inca de la 3 luni si jumatate.
Daca copilul prezinta sdr. diareic sau alta boala diversificarea nu se incepe. Aceasta se incepe cu
lingurita ,se introduce un singur aliment. Daca apar varsaturi/modificari de scaun ea va fi oprita
si se va relua dupa 1-2 saptamani.
Se incepe in general cu sucuri de fructe(mere,portocale).Se dau initial cateva picaturi,apoi 20-
30 ml>>40-60 ml.
Legumele(suc de morcovi)-nu cu biberonul ci cu lingurita,supa de legume trebuie strecurata,iar
legumele pasate.Ulterior se adauga un fainos(orez,porumb),cel de grau/ secara dupa 2 ani.
Carnea de vita/pasare se dau fierte pasate ,nu mai devreme de 5 luni,fiind suficiente 20-30 g de
carne;se pot da de 3-4 ori /saptamana
De la 6 luni se pot da: ficat,galbenus cantitati mici initial apoi de 3 ori /sapt .
Pana la 1 an nu se dau:

• miere>>botulism
• sare>>rinichii nu sunt pregatiti sa metabolizeze
• capsuni, fragi, zmeura,
• albus de ou>>alergii,
• Prajeli>>cantitate mare de proteine ce suprasolicita ficatul,
• Carnea de porc si oaie se intoroduce dupa 3 ani

Pestele se introduce la 10 luni ,doar cel alb: şalau, crap fiert.

Alimentatia copilului prescolar:
-se respecta orarul meselor
-parintii trebuie sa manace si ei corect
-copiilor nu le va fi permis sa manance in fata TV
-la masa nu se poarta discutii >>aerofagie
-dulciurile sunt restrictionate
-consum de apa cat este necesar
 VITAMINE
Sunt de 2 tipuri:

1) Liposolubile
2) Hidrosolubile
- Organismul face rezerve importante de vitamine liposolubile spre deosebire de cele
hidrosolubile.

VITAMINELE LIPOSOLUBILE ( A,D,E,K)

VITAMINA A -- prima descoperita

- Se gaseste in organism in 2 forme: provitamina ( caroteni, care sunt peste 100) si vitamina activa
( retinol). Carotenii sunt de origine vegetala in timp ce retinolul este de origine animala. Se
recomanda ca o treime (1/3) din vitamina A din organism sa fie de origine animala.

ROLUL VITAMINEI A
- Intra in structura pigmentilor retinieni ( rodopsina, iodopsina). Vitamina A este foarte
importanta in functia vizuala.
- Rol antioxidant. Vitamina A impreuna cu vitaminele C,E si seleniul formeaza principalul sistem
antioxidant al organismului ( lupta impotriva radicalilor liberi, scade riscul de aparitie al
cancerelor)
- Reduce fenomenul de imbatranire celulara
- Bariera de protectie a tegumentelor si mucoaselor , ajuta la tratarea tuturor afectiunilor
inflamatorii.
- Rol in mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor precum si a parului.
- Rol in spermatogeneza.
- Rol in cresterea imunitatii.
- Formarea hematiilor , formarea eritrocitelor
- Mentine structura aparatului reproducator
- Mentine echilibrul hormonilor sexuali
- Mobilizeaza fierul din depozite
-

CARENTA DE VITAMINA A ( CARENTA VITAMINEI A)

- Apare prin aport insuficient, carenta de lipide, carenta de proteine, carenta de Zinc,consum de
lactate degresate.
- Carenta de zinc duce la carenta de vitamina A.
- In diverse boli cronice: hepatice, renale, cancere care favorizeaza aparitia carentei.
 - Un semn precoce al carentei este HEMERALOPIA care reprezinta incapacitatea de adaptare la
lumina slaba denumita popular si „ orbul gainilor”.
- Apare hiperkeratoza foliculara, aspectul de „piele de gaina”, pe umeri, fata posterioara a
bratelor, pe fata antero-laterala a coapselor si pe fese.
- Acnee pe fata dorsala a toracelui( rosie/ alba)
- Keratomalacie ( Keratomalacia) ( principala cauza de orbire la copii) apare prin carenta de
vitamina A, apare aspectul albicios, pete Bitot pe sclere/cornee -cauzate de – Corinebacterium
Xerosis
- Alte modificari : xeroftalmia ( ochi uscati)
- Xerostomia ( creste riscul de aparitie a cariilor , uscaciunea gurii)
- Uscaciune mucoase
- Creste riscul de aparitie al uretritelor
- Sindrom anemic
- Infertilitate
- Parul capata culoare inchisa
- creste riscul de aparitie al cancerului, infectiilor la nivelul tegumentelor si mucoaselor.
- Este afectata imunitatea in general.

EXCESUL DE VITAMINA A ( EXCESUL VITAMINEI A)

- Apare adesea prin tratament incorect.
- Se manifesta prin colorare in portocaliu a tegumentelor- carotenodermie.
- Probleme hepatice

NECESARUL DE VITAMINA A ( NECESARUL VITAMINEI A)

- Depinde in functie de varsta, sex, stare fiziologica.
- In general este de 700 micrograme pe zi la femei si 900 de micrograme pe zi la barbati.

SURSE DE VITAMINA A ( SURSE ALE VITAMINEI A)

- Legume si fructe portocalii, foarte bogate in vitamina A.
- Vegetale cu frunza verde, polen, uleiuri vegetale.
- Surse animale: ou, lactate, peste, ficat.

VITAMINA D ( vitamina soarelui)

- Exista 5 tipuri de vit D, insa pt om doar D2 (origine alimentara) si D3 (productie endogena) sunt
importante.
- Din forme inactive se transforma in forme active in ficat si rinichi.

- Organismul sintetizeaza aceasta vitamina sub actiunea razelor UV

- D2 este de origine animala iar D3 este sintetizata la nivelul tegumentelor sub actiunea razelor
UV  forme inactive transformate in forme active la nivelul ficatului si la nivelul rinichiului.
(hidroxilare la nivelul ficatului si rinichiului)
ROLUL VITAMINEI D
- Absorbtia CALCIULUI si fixarea lui la nivelul dintilor si oaselor.
- Favorizeaza absorbtia vitaminei A ca urmare, indirect este implicata in structura tegumentelor si
mucoaselor.
- Rol in imunitate.
- Ajuta la scaderea riscului de aparitie al DZ de tip II#
- Scade riscul aparitiei cancerului de colon
- Rol important in procesele de crestere si dezvoltare.
- INDIRECT, regleaza tensiunea arteriala ( TA) si contractia musculara
- S-au descoperit receptori pentru vitamina D in organism si se considera ca are mai multe roluri
importante

CARENTA VITAMINEI D ( CARENTA DE VITAMINA D)

- Expunerea insuficienta la soare ( copiii in anotimpul rece).
- Unele categorii de persoane care se expun mai putin la soare ( calugarii, preotii).
- Afectiuni hepatice si renale ( vitamina nu se mai transforma in forma activa).
- Specialistii spun ca prin expunerea la soare un sfert de ora pe zi se asigura necesarul suficient ,
astfel nu ar aparea carenta prin aport insuficient.
- Deficit de absorbtie.
- Carenta de lipide.
- LA COPII: Carenta de vitamina D duce la aparitia rahitismului ( rahitism) ( apar transpiratii
nocturne in special la nivelul capului, alopecie occipitala, fontanelele se inchid tarziu).
- Apar bose frontale.
- Craniotabes , craniul este foarte moale, ca o minge de ping-pong, cand se apasa pe craniu,
ramane o depresiune.
- Apar matanii costale.
- Bratari rahitice ( ingrosarea oaselor).
- Din cauza hipotoniei musculare apare abdomenul de batracian.
- Apare santul Harrison, subcostal.
- Deformari ale dintilor, ale membrelor inferioare ( genu varum, genu valgum).
- Alte malformatii ale membrelor determinate de carenta de vitamina D : pectus excavatus
PECTUS EXCAVATUM ( stern infundat), piept de porumbel ( pectus carinatus PECTUS
CARINATUM ), deformari ale coloanei vertebrale ( cifoza, scolioza).
- Carenta de vitamina D la adulti duce la aparitia osteomalaciei ( este afectata mineralizarea
osoasa, creste riscul de aparitie al fracturilor, prin afectarea oaselor urechii medii creste riscul de
aparitie al surditatii la adulti).
- Studiile arata ca, in caz de carenta de vitamina D, creste riscul de aparitie al depresiei , al bolii
Alzheimer.
- OSTEOPOROZA, OSTEOMALACIE
EXCESUL VITAMINEI D ( EXCESUL DE VITAMINA D)
- Nu apare din cauza alimentara sau prin expunere la soare.
- Apare in cazul unor tratamente incorecte.
- Este cea mai toxica vitamina ( apar greturi, varsaturi, poliurie, polidipsie, TULBURARI RITM
CARDIAC).

NECESARUL DE VITAMINA D
- Difera in functie de varsta.
- La copiii sub un an este de 10 micrograme pe zi iar la copiii peste un an si la adulti este de 15
micrograme pe zi. Dupa 70 de ani necesarul este de 20 de micrograme pe zi.

SURSE DE VITAMINA D
- Ficat, ciuperci, cereale, galbenus de ou, lactate, peste,polen.
- Expunerea la radiatii UV.

VITAMINA E ( vitamina fertilitatii)

- 8 compusi cu efect antioxidant dintre care forma cea mai activa biologic este alfa-tocoferolul.

ROLUL VITAMINEI E
- Rol important in mentinerea structurii si functionalitatii aparatului reproducator, folosita mai
ales in caz de infertilitate masculina.
- In sinteza de hormoni sexuali.
- Bun antioxidant( intra in structura principalului sistem antioxidant al organismului).
- Rol in imunitate.
- Exista studii clinice care arata ca vitamina E incetineste progresia bolii Alzheimer in forme
usoare si medii.
- Rol in sinteza lipidelor din structura creierului, ca urmare este implicata in buna functionare a
sistemului nervos.
- Formarea hematiilor ( formarea eritrocitelor)
- Rol antiinflamator

CARENTA DE VITAMINA E ( CARENTA VITAMINEI E)

- Apare in cazul unor deficite de aport, tulburari de absorbtie, carenta de lipide si boli cronice.
- In caz de carenta apar:
a) Sterilitatea
b) Neuropatia
c) Anemie hemolitica
d) Creste riscul de aparitie al cancerului
e) Creste riscul de aparitie al retinopatiei

DEFICIT: infertilitate, sindrom anemic, risc crescut de cancer

EXCESUL DE VITAMINA E ( EXCESUL VITAMINEI E)

- Este doar medicamentos;
NECESAR
- 15 mg/zi la adulti;
- 9-11 mg/zi la copii;

SURSE
- Uleiurile vegetale neprelucrate termic, obtinute prin presare la rece.
- Sofran, seminte de in;

VITAMINA K ( vitamina coagularii)

- Numele ei vine de la coagulare;
- Exista 3 tipuri de vitamina K, vitamina K1 care este de origine vegetala, vitamina K2 ( produsa de
microorganisme) care este cea mai importanta si menachinona ( MK- de la 2 pana la 14), K3
(forma sintetica).
- 2 naturale, 1 sintetica

ROLUL VITAMINEI K
- Rol important in coagulare, in sinteza in ficat a unor factori de coagulare.
- Rol important in metabolismul Ca, iar MK-7 este folosita cu rezultate foarte bune in prevenirea
si tratarea osteoporozei.
- Rol in buna functionare a sistemului nervos, in buna functionare a SN,
- Metabolismul calciului
- Scade calcificarile intravasculare

CARENTA VITAMINEI K ( CARENTA DE VITAMINA K)

- Hemoragii diverse; usoare ( echimoze) si severe
- Creste riscul de aparitie a fracturilor.
- Studiile arata ca este implicata in mentinerea nivelului glicemiei.

NECESARUL VITAMINEI K
- Este de 2 mg/zi;
- Unii specialisti recomanda valori mai mici de ordinul microgramelor.

SURSE
- Interna- flora intestinala ( K2);
- Externa – alimentara( toate produsele de culoare verde, produse lactate, ou)

O serie de substante au proprietati asemanatoare vitaminelor:

- Vitamina F;
- Coenzima Q10;
 VITAMINE HIDROSOLUBILE

Reprezintate de:

- Vitaminele complexului B;
- Vitamina C;
- O serie de alte substante cu proprietati asemanatoare;
Se pierd foarte usor in timpul proceselor de spalare, preparare a alimentelor, organismul nu face
rezerve/depozite, e nevoie de aport zilnic.

VITAMINA B1/ TIAMINA

- Mai este denumita si vitamina performantei intelectuale.

ROLUL VITAMINEI B1
- Furnizeaza glucoza pentru SN ( metabolism glucidic la nivelul SNC)( rol energetic in SN);
- Rol in metabolismul glucidic
- Ajuta la ameliorarea durerilor postoperatorii;
- Ameliorarea durerilor din Z. Zoster;
- Trateaza raul de miscare, de inaltime;
- Efect diuretic
- Rol in imunitate;

CARENTA VITAMINEI B1 ( CARENTA DE VITAMINA B1) apare in:

- Apare in malabsorbtie, alimentatie deficitara, boli cronice hepatice si renale, consum cronic de
alcool, cancer
- Consum excesiv de glucide ( paine alba, orez rafinat, nu neaparat dulciuri rafinate);
- Sugarii ai caror mame au carenta;
- Consum de peste crud, pentru ca in anumite tipuri de peste exista tiaminaza in cantitati mai
mari care perturba absorbtia.

CARENTA VITAMINEI B1 PRODUCE:

Boala Bery Bery ( boala Beri Beri) = hipovitaminoza B1

Produce boala numita Beri Beri. Boala clasica este intalnita in special in tarile asiatice ( consum
crescut de orez). In tarile occidentale apar forme mai usoare.
- Produce tulburari nervoase ( oboseala, cefalee, ameteli, stari de agitatie, insomnii, parestezii,
pareze, paralizii).
- Scaderea capacitatii de concentrare si de memorare.
- Uneori se poate ajunge la atrofie musculara in forma uscata de boala
 - Exista forme in care predomina simptomele cardiovasculare cu tulburari de ritm, in forme
severe insuficienta cardiaca iar deoarece apar edeme aceasta este numita forma umeda de
boala.
- Mai pot aparea tulburari digestive, constipatie, discomfort abdominal, scaderea poftei de
mancare si scadere ponderala, dureri abdominale

EXCESUL VITAMINEI B1
- Nu se realizeaza la vitaminele hidrosolubile sau se realizeaza foarte rar (din cele hidrosolubile
DOAR LA VITAMINA C apare exces)

NECESAR
- 0,6 g/1000 cal

SURSE
- Cereale integrale;
- Drojdie de bere;
- Oua ( galbenus)
- Peste
- ficat
- Carne;
- Polen;
- Nuci, alune, migdale

VITAMINA B2/ RIBOFLAVINA

- Mai poarta denuminrea de lactoflavina, hepatoflavina, ovoflavina in functie de locul in care se
gaseste.

ROLUL VITAMINEI B2
- Mentinerea structurii si functionalitatii tegumentelor si mucoaselor;
- Fixarea fierului in hemoglobina, formarea hematiilor;
- Pentru adaptarea vizuala la lumina;
- Structura si functionarea aparatului reproducator;
- Buna functionare a sistemului imunitar; ( rol in imunitate)
- Cresterea si dezvoltarea normala a organismului;
- Intra in structura unor enzime, rol in respiratia celulara.
- TRANSFORMA vit B6 si B9 in forma activa

- TOATE vitamina B ( complexul b ) : - rol in metab glucidic

-buna functionare a SN

CARENTA VITAMINEI B2 apare in:

- Apare in cazul unor tulburari de aport si de absorbtie;
- La sugari daca mama are carenta;
- Consumatori cronici de alcool;
 - Boli cronice;

CARENTA VITAMINEI B2 PRODUCE:

- Hipervascularizatia conjunctivei;
- Fotofobie
- La nivelul mucoasei bucale si la nivelul buzelor apar fisuri, sangerari;
- Fisuri la nivelul comisurilor bucale care pot sangera foarte usor (cheilita angulara);
- Pot aparea tulburari de crestere, palatoschizis, cheiloschizis, sindactilie, membre scurte, alte
tulburari legate de dezvoltare.
- Apare o scadere a imunitatii, poate aparea anemie feripriva, tulburari de somn.
- Sindrom anemic
- Dermatita

Ariboflavinoza= carenta B2

La barbati, la pacientii de sex masculin determina triada:

• Cheilita angulara
• Dermatita scrotala
• Fotofobie

NECESAR
0,6 mg/1000 cal

SURSE
- Cereale
- Drojdie de bere
- Polen
- Carne
- Organe de animale
- Oua ( galbenus)
- Lactate
Vitaminele din complexul B determina carente asociate, produc o anumita simptomatologie
deoarece se gasesc cam in aceleasi surse.

FLORA INTESTINALA produce cantitati mici de vit din complexul B si vit K

VITAMINA B3/NIACINA ( vitamina PP)

ROLUL VITAMINEI B3
- Previne aparitia pelagrei PP
- Metabolism glucidic;
- Mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor
- Implicata in procesul de respiratie celulara, in imunitate;
- Sinteza hormonilor sexuali in special; (dar si estrogeni, progesteron, insulina, tiroxina,cortizol)
 - Buna dezvoltare a organismului;
- Ameliorarea migrenelor, a tulburarilor tractului gastro – intestinal , a respiratiei urat
mirositoare, previne formarea cataractei;
- Se foloseste la tratarea raului de miscare ( rau de miscare)
- Tratarea ADHD, depresie

CARENTA VITAMINEI B3
- Apare prin aport insuficient, tulburari ale absorbtiei;
- Consum mare de porumb ( leucina perturba sinteza hepatica a vitaminei B3);
- FICATUL sintetizeaza B3 pornind de la triptofan , favorizat de B6
Boala care apare se numeste PELAGRA

- Boala este cunoscuta sub numele de „boala celor 3 D” : Dermatita, Diaree, Dementa;
- Unii sustin ca ar fi de fapt boala celor 4D, cel de-al –lea – Deces;
- Leziunile tegumentare debuteaza primavara iar in cazul bolilor vechi si acutizeaza primavara, pe
zonele expuse in mod natural la soare: fata, decolteu, picioare si maini.
- Initial apar zone eritematoase, bine delimitate de tegumentul sanatos. In aceste zone pielea este
tumefiata, in cateva zile apar vezicule, flictene, care se vor sparge si tegumentul ramane
tumefiat, crapat – „piele de crocodil”, aspect de „smalt crapat”.
- Alt aspect caracteristic este „limba in harta geografica” – papile hipertrofiate, apar depuneri
albicioase, pot aparea fisuri.
- Tulburari de somn, tulburari de concentratie, agitatie, parestezii, evolutie spre dementa.

NECESAR
- 6,6 mg/1000 cal

SURSE
- Cereale integrale cu exceptia porumbului;
- Leguminoase;
- Carne;
- Lactate;
- Oua;
- Drojdia de bere;
- Ciuperci;

VITAMINA B5/ ACID PANTOTENIC

- Se mai numeste si vitamina anti-stres ( vitamina antistres) ( vitamina anti stres)

ROLUL VITAMINEI B5
- Metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor;
- Necesare pentru mentinerea structurii tegumentelor si a firului de par;
- Rol in pigmentarea firului de par;
- In imunitate;
- Sinteza hormonilor sexuali; ( estrogen / testosteron) ( estrogeni testosteron)
 - Ajuta la scaderea colesterolului;

CARENTA VITAMINEI B5
- Apare la Bolnavi cronici;
- Rara, vitamina se gaseste intr-o varietate mare de produse;
- Se constata o albire progresiva a parului;
- Rol in hidratare, in carenta tegumentul nu mai e asa bine hidratat si apar riduri;
- Apar cresteri ale nivelului colesterolului;
- Scaderea imunitatii;
- Parestezii nocturne
- Stari de agitatie, nervozitate, tulburari de somn;

NECESAR
- 10-15 mg/zi

SURSE:
-avogado ( bogat in B5)
-produse animale

VITAMINA B6/ PIRIDOXINA / ADERMINA / piridoxal/ piridoxamina

ROLUL VITAMINEI B6
- Implicat in metabolismul Na, K, Mg, Zn
- Vitamina importanta, implicata in absorbtia vitaminei B12, stimuleaza formarea vitaminei B3
pornind de la triptofan si sinteza are loc la nivelul ficatului;
- Rol in metabolismul energetic;
- Imunitate;
- Mentinerea structurii tegumentelor;
- Formarea eritrocitelor ( formarea hematiilor) ;
- Buna functionare a SN
- Vitaminele B6+B9+B12 sunt implicate in scaderea nivelului de homocisteina ( scad nivelul de
homocisteina) , un aminoacid care reprezinta factor de risc cardiovascular;

CARENTA VITAMINEI B6 apare in :

- Apare in cazul unui deficit de aport alimentar;
- Tulburari de absorbtie;
- Boli cronice;
- Este frecvent asociata cu carenta de B2 si B3.

CARENTA VITAMINEI B6 PRODUCE:

- Niciunul specific;
- Se asociaza frecvent cu carenta de B2, B3
- Tulburari legate de SN : tulburari de somn, agitatie, lipsa de concentrare, cefalee;
- Tulburari legate de tegumente ( dermatita seboreica, acnee)
 - parestezii

NECESAR
- 2-4 mg/zi

SURSE
- Carne;
- Ficat;
- Produse lactate;
- Cereale;
- Ciuperci;
- Nuci, alune;

VITAMINA B7/ VITAMINA H / Biotina

- Aceasta vitamina are un rol important in mentinerea tegumentelor si a parului, cel care a
descoperit-o era de origine germana, iar in limba germana acestea incep cu litera H.

ROLUL VITAMINEI B7
- Mentinerea structurii tegumentelor si parului;
- Importanta in metabolismul colesterolului; ( scade colesterolul daca este crescut)
- Buna functionare a SN;
- Metabolism glucidic: B7 + crom ajuta la reglarea glicemiei, singura B7 NU FACE ASTA

CARENTA VITAMINEI B7
- Apare in caz de aport deficitar, tulburari de absorbtie, boli cronice;
- Specific apare in cazul consumului de ou crud ( in albusul crud exista avidina care perturba
absorbtia vitaminei B7 care se gaseste in abundenta in galbenus).
- Consumul de apa dezinfectata cu clor ( in aceasta apa ramane o cantitate de clor care perturba
absorbtia vitaminelor),( clorul perturba absorbtia vitaminelor) astfel creste nivelul colesterolului
in sange.
- Caderea si albirea precoce a parului; ( alopecie)
- Apare „dermatita in ochelari” ( modificari pigmentare a pielii in jurul ochilor, nasului si gurii ). (
bebelusul urat)
- Poate da mai rar Sindromul unghiilor galbene: fumatori, micoze, boli pulmonare severe)

NECESAR
40 micrograme/zi;

SURSE
- Galbenusul de ou ( este bine sa fie consumat moale);
- Nuci, ciuperci, alune;
- Cereale, pere, portocale;
VITAMINA B9/ ACID FOLIC
- Vitamina a fost descoperita in frunzele de spanac;

ROLUL VITAMINEI B9
- Importanta in sinteza ADN/ARN;
- Impreuna cu B6 si B12 scad nivelul de homocisteine
- Formarea hematiilor; ( formarea eritrocitelor)
- Ajuta la scaderea nivelului de homocisteina;
- Ajuta la dezvoltarea placentei si buna dezvoltare a fatului;
- Rol in imunitate;
- Sinteza de neurotransmitatori;
- Metabolismul glucidic;

CARENTA VITAMINEI B9
- Tulburari de absorbtie, dezechilibre alimentare;
- Boli cronice;
- In caz de carenta pot sa apara malformatii la fat daca aceasta a aparut in timpul sarcinii: spina
bifida, palatoschizis, copii cu greutate si lungime mica;
- Apare anemia megaloblastica; forme severe + depresie
- Scaderea imunitatii;
- Tulburari legate de somn, tulburari de concentrare, memorare;
- Scaderea randamentului fizic;

NECESAR
- 0,2-0,4 mg/zi

SURSE
- Spanac, frunze verzi
- Carne
- Lactate
- Oua
- Peste
- Vegetale ( cereale, avocado, ciuperci, alune, toate plantele cu frunze verzi)

VITAMINA B12/ COBALAMINA

- Mai e denumita si vitamina rosie, are in structura cobalt care ii confera aceasta culoare;
- Reprezentata de un grup de substante cunoscute sub numele de cobalamine ( 5-
hidroxicobalamina, metilcobalamina sunt formele active);
- In medicamente forma activa este ciancobalamina care ajunsa in organism se transforma in
formele active de mai sus.
- Vitaminele si mineralele din surse naturale, deoarece produsele alimentare din natura e absorb
cel mai bine. Cand un nutrient este scos din contextul lui natural, efectul nu mai este acelasi.
ROLUL VITAMINEI B12
- Scad nivelul de homocisteina cu B6 si B9
- Buna functionare a SN, formarea tecii de mielina;
- Sinteza de ADN/ARN;
- Formarea si maturarea hematiilor;
- Imunitate;
- Sinteza de neurotransmitatori;
- Rol detoxifiant, ajuta la eliminarea unor cantitati mici de cianuri din organism; ( elimina cianura)

CARENTA VITAMINEI B12

- Poate sa apara in contextul unor afectiuni hepatice ( organismul nostru stocheaza B12 la nivel
hepatic si rezervele ajung pentru 3-5 ani). In ficat se gasesc intre 2-5 mg de vitamina B12.
- In deficitul de Fi
- Dupa gastrectomii
- Carenta apare dupa mai multi ani de alimentatie incorecta.
- Risc crescut de a face carenta apare la vegetarieni, femei insarcinate, tratament indelungt cu
antiacide, anti-diabetice orale.
- In cadrul unor tulburari de absorbtie, cand exista deficit de factor intrinsec Castle, afectiuni
tumorale.
- In caz de carenta apare anemia Biermer Birmer Birmar ( paloare, glosita Hunter, limba rosie,
dureroasa, depapilata, faringita care uneori realizeaza erori de diagnostic,
hepatosplenomegalie).
CARENTA PRODUCE ANEMIE MEGALOBLASTICA si DEPRESIE:

1. Oboseala
2. Paloare
3. Palpitatii
4. Hepatosplenomegalie
5. Tulburari respiratorii
6. Tuse seaca, faringita
7. Glosita Hunter – limba rosie, depapilata, dureroasa
8. Hiperpigmentari – la nivelul extremitatilor si limbii

In hiperpigmentari daca nu e Boala Addison , e carenta de B12

NECESAR
- 2-4 micrograme/zi;

SURSE
- Lactate ( branza cu mucegai);
- Oua;
- Peste;
 - Unele tipuri de ciuperci;
- Varza murata, soia fermentata;
- Patrunjel;
- Lapte de orez, de soia;
- Polen, propolis;

COLINA
- Inclus in complexul B

Carenta de colina :
- Sindrom anemic
- Infertilitate
- Crestere colesterol

Necesarul de colina : 425 mg/zi femei

550 mg/ zi barbati

Surse: nuci, alune, migdale, galbenus

VITAMINA C
A+C+E+ Seleniu = principalul complex antioxidant al organismului

Rolul vitaminei C
1. Puternic antioxidant
2. Neutralizarea radicalilor liberi
3. Reducerea riscului de aparitie a celulelor canceroase
4. Previne formarea nitrozaminelor , ajuta la eliminarea nitrozaminelor
5. Ajuta la mentinerea structurii vaselor de sange (capilarelor) impreuna cu vitamina P
6. Impreuna cu vitamina B ofera rezistenta capilarelor
7. Ajuta la scaderea colesterolului si a LDL
8. Rol in imunitate
9. Ajuta la tratarea infectiilor urinare
10. Scade riscul de aparitie a osteoporozei, AVC, ctaractei, calculilor biliari
11. Efect antistress
12. Efect diuretic
13. Tratarea unor alergii
14. Ajuta la fixarea calciului in oase si dinti ca si vitamina D
15. Favorizeaza absorbtia Fierului

Excesul de vitamina C ( EXCESUL VITAMINEI C)

 Nu apare prin alimentatie (se elimina prin urina)
 Apare prin utilizarea suplimentelor (>2000 mg)
 Determina diaree si creste riscul de aparitie a litiazei
Carenta de vitamina C apare in ( CARENTA VITAMINEI C APARE IN )
 Apare in caz de alimentatie saraca in legume si fructe
 Apare in caz de malabsorbtie
 Frecvent intalnita la barbati
 Riscul de carenta este mai mare la fumatori (o tigara distruge 25-100 mg de vit C)
 Risc mare de carenta au si femeile insarcinae si cei care consuma alcool cronic

Carenta de vitamina C
 Boala= SCORBUT
 Oboseala, agitatie, paloare, anemie feripriva
 Vit C ajuta la trasformarea Fe din 3+ in 2+ (Fe bivalent este forma absorbabila)
 Ajuta la formarea hematiilor
 Depresie
 Fragilitate cailara  hemoragii cu diverse localizari (subunghiale, tegumentale, organe
interne etc) ( gingivoragii ) ( schimoze la nivelul tegumentelor)
 Apare halena fetida
 Hiperkeraoza foliculara (piele “de gaina”) – localizata preponderent la nivelul gambelor
 Imunitate scazuta
 Creste riscul de aparitie a cancerului
 Apar probleme dentare: largirea alveolelor dentare, laxitatea dintilor, caderea dintilor,
carii, halena fetida

 Boala celor 4 H : ( SCORBUT)

• Hemoragii
• Hiperkeratoza foliculara ( piele de gaina)
• Anomalii Hematologice : anemie feripriva , anemia feripriva, ( hipocroma
microcitara)
• Hipocondrie
Excesul de vitamina C
- Doar daca se administreaza suplimente
- Diaree
- Insomnii
- Creste riscul de aparitie a calculilor

Necesar
 Difera in functie de sex, starea fizica
 Femei – 75 mg/zi
 Barbati – 90 mg/zi
 Femei insarcinate 80 -120 mg/zi

Surse
 Legume
 Fructe
  CATINA
 Miere
 Lamaie

Vitamina P (flavonoide, bioflavone) ( vitamina C2)

Exista peste 400 de tipuri de flavonoide care actioneaza impreuna cu vitamina C.

ROLUL VITAMINEI P
1. Efect antioxidant
2. Ajuta la cresterea imunitatii
3. Mentinerea structurii capilarelor
4. Scaderea colesterol
5. Scaderea TA
6. Antialergic
7. Rol antiinflamator

Surse
 Legume si fructe
 CACAO
 CEAI VERDE
 VIN ROSU

Necesarul – nu s-a stabilit inca

Vitamina B13 (acidul orotic)

ROLUL VITAMINEI B13

1. Absorbtia Ca si Mg
2. Metabolismul vitaminelor B9 si B12
3. Formarea AND

Surse
 CEAPA
 Usturoi
 Cartofi
 Grau
Viatmina B15 (acidul pangamic)

ROLUL VITAMINEI B15

1. Transportul O2 spre tesuturi
2. Efect antioxidant
3. Scade riscul de aparitie a bolii Alzheimer, Parkinson
4. Scaderea colesterolului

Surse
 Semintele de susan
 Toata gama de seminte
 Toate tipurile de nuci

Vitamina B17 (amigdalina)

ROLUL VITAMINEI B17

1. efect antioxidant
2. Ajuta la scaderea riscului de aparitie a cancerului
3. *exista o forma sintetica de vit B17 = LETRIL

Surse
 Caise si samburi de caise
 Samburi de piersici, mere, pere, gutui
 Fructe de padure (salbatice)