,..

IN FORMAMAXIMAJRIN VITAMINE
CAT DE BINE SUNTETI APROJIZIONAT(A)?
Cititi cu atntie Intrebarile de mai jos ~i raspundeti cu sinceritate la ele. Este vorba de propria dumneavoastra sanatate, deci aveti tot interesul sa procedati astfe!. De fiecare data cilnd raspunsul dumneavoastra este DA,vitaminele sunt una dintre cele mai la Indemilna solutii pentru problema identificata. Insa nu singure! Omul modern se hrane~te mai prost decilt omul cavernelor, de~i coeficientul sau de inteligenta a crescut. Nu credeti ca a venit vremea sa va confruntati cu adevaratele dumneavoastra probleme? Indiferent ce ati raspuns la aceasta prima Intrebare, identificati-va corect problemele ~i raspundeti ~i la urmatoarele:
1. PROBLEME DE VARSTA

20-30 miligrame / litru (mg/I) valoarea d-voastra:

valoare de referinta: 1-2 miligrame / litru (mg/I) valoarea d-voastra:

2. VITAMINA C: ATOTPUTERNICA

Vreti sa fiti cilt mai mult In forma, ca la 18 ani? Aveti Intre 20 ~i 50 de ani ~i sunteti permanent supus(a) stresului? Aveti peste 60 de ani ~i au Inceput sa apara problemele de sanatate? Ati devenit recent mama ~i va simtiti slabita? 2.
PROBLEME CU AliMENTATIA

valoare de referinta: 20-30 miligrame / litru (mg/l) valoarea d-voastra:

3. VITAMINA E: PROTEJAREA
CELULELOR

valoare de referinta*: 30-60 nanograme / litru (ng/l) valoarea d-voastra: valoare de referinta**: 60-120 nanograme / litru (ng/I) valoarea d-voastra:
5. ACID FOLIC: FORMAREA CElULElOR

valoare de referinta:

Milncati foarte rar produse vegetale, legume ~i fructe? Milncati pe apucate ~i niciodata la ore fixe? Milncati frecvent la cantine, restaurante sau fast-food-uri? Sunteti un vegetarian convins de mai multa vreme? Consumati frecvent alcool sau bauturi racoritoare acidulate?
3. PROBLEME
CU FORMA FIZlcA

valoare de referinta: 15-25 nanograme / litru (ng/l) valoarea d-voastra:

6. VITAMINA

B,:

PUTEREA

NERVI LOR

valoare de referinta: 40-100 micrograme / litru (l1g/1) valoarea d-voastra:

7. VITAMINA B2: CARBURANT

Va simtiti prea gras(a) pentru constitutia dumneavoastra? Va concentrati greu, obositi repede ~i nu sunteti eficient In ceea ce faceti? Aveti frecvent senzatia de oboseala ~i somnolenta? Simtiti ca vi se descarca bateriile daca alergati 30 m dupa autobuz?
4. PROBLEME DE SEDENTARISM

~;:m'l~ :m.lildl,~ fmj~itm"

valoare de referinta: 150-250 mierograme valoarea d-voastra:

8. VITAMINA

/ litru (l1g/1)

Dedicati putin timp sau aproape deloc mi~carii fizice? Obi~nuiti sa va petreceti timpul libel' In casa, In fata televizorului?
5. PROBLEME DE MEDICAMENTATIE

B6: PRODucATOR

DE ALBUMIN

Obi~nuiti sa luati tratament medicamentos fara reteta medicala? Daca sunteti femeie: recurgeti constant la pilule contraceptive? Luati calmante sau antidepresive? Suferiti de astm, reumatism, alergii, depresie ~i luati tratament medicamentos?
6. PREDISPOZITII LA BOll SI INFECTII

valoare de referinta: 100-200 mierograme valoarea d-voastra:

9. VITAMINA

/ litru (l1g/l)

B12:

AMORTIZOR

DE VARSTA

valoare de referinta: 500-1.000 pieograme / litru (pg/I) valoarea d-voastra: _

Sunteti fumator (fumato<Jre)? Va considerati 0 persoana holnflvi 'ioasa, predispusa la boli? Ati uferit pana acum una au mai multe interventii chirurgicale? Aveti In Familie 0 lraditic In hnli r ditare ea: hipertensiune, diabet sau talasemie? Av ti nivd ridie:llln wlcsl.crol, I(;n iun a arteriala sau la transaminaze? Av ti luuilri lOlnaIOlo!Jitl' l'1I :lIl1al!Jam ell plumb sau tije metaliee In corp?

SUNT PERICULOASE PREA MULTE VITAMINE?

II

II JA

ACIDUL ~NTOTENIC ~I BIOTINA

(85)

II

I ItI I II (AIlI 71

(87)

Vitaminele liposolubile Ce se Tntampla cu vitaminele solubile Tnapa?

Fara probleme Acidul pantotenic pentru piele, energie ~i hormoni 8iotina pentru piele, par, unghii energie musculara
II 1141\1\ I ~I I:CHILIBRU
II Ii II

ACID FOLIC SI PSIHIC

(89)

PENTRU CRESTERI

II 1IIIIlIIIIINA

~
~IMIl Nil IIIN '1IONEAZA
___
T""

111111111111111 II 11111111111 11111111111 I

III

producerea 47

-lc

I AltA VIIAMINI vill/ilin I ? 1 11111 I pilllllill un aport suficient ill 111111111 III r nism? 111111 111111 ,H.llvll l biologica
I
I

PUTERNICI iMPREUN~: vitamine/e B

I vlll/l1in 83 pentru
III 49

11111111111'

11111

It

11111 Idilive lul dumneavoastra

, 111111111111

Acidul folic - vedeta vitamin I r Cea mai rar Tntalnita vitamin Acidul folic men1ine libere caile sangvine Interviu
V!TAMINA VARSTNICI

II 1111111 1
I

\ III

I 1111 Illlih II

MATERIALE DE CONSTRUqlE PENTRU CORP SI SUFLET 34

plO/lh 111.- saracirea "11111 1111 hll tll 'ub I nte nutritive, /11111 PIIII I tit 1 Ie indu triaIe 13 1111 11111 PII/OIlI rIi lim ntatiei moderne 15
I I III II'

50 II \ i1l1prim reducerea pe cale Ii II II \ \ wll ;[ r lului din sange 52 11111111111,111 m dicina Ii Iii I' ,iI I IIldl" 52

812

PENTRU VEGETARII NI

", 1111

iiI

vii IIllin

1111'111111'1111111111 I 11111111111111.

i
Ill)/i
1I1IIIIii

~\.\OtEC-1~8

iI
I lilt

Vlllllllill
III

II /lIIlH

1'1

(~v.AiBA * u~;~",\\/A9
luri ~

*,

Vitaminele 8 determina ritmul de viata Vitaminele generatoare de energie: forta pentru fiecare zi Psihovitaminele ~i nervii de otel Vitaminele de construc1ie: reTnnoirea ~i repara1ia celulelor
VITAMINA

34 35 35 35

Sunt suficiente ~i trei microgr m Din midii sau din farmacie Oferi1i tinerete nervilor ~i sist m 1111 dumneavoastra imunitar Vitamina 8 12, a~a cum 0 recom 11 I, expertii Cata fievol8ave1i de vitamina I~

ill III' I 11111 1 pI vllllililil It

l J,

Ii

81

SUBSTANTA MOTRICE 36

PENTRU CREIER

INA/'Ol I A AIlMI NII\IIA 11'1 H " III 1'lAlll

!\V11\l 1111 tli v lloril ngvine lit I pilI. I tit pllir ! 1'1 I filii IIlti Irlle riciale In materie iii VIlI/IIIIH 22 25

Energie pentru nervi ~i pentru celulele cenu~ii Vitamina 81 franeaza amnezia ~i uitarea Stimula1i producerea de serotonina Vitamina 81 in medicina ortomoleculara

36 37 38 42

UPRINS

t>
II '"~ \lIt

lot\

Iii

111111111

1 concentrata d fructe ~i

~~~~~\jl I,,,
UN TRIO AL SANAT ATII
vitamine/e A, D !ji f{
VIIi\MINA A PENTRU OCHI BETACAROTENUL, VITAMINA VITAMINA

All JI1'1111 HNICA

123 123 127

mul imunitar 129 rcetarilor 130 131

SI 133

I MI) OASE
(,llflO cUla de 4.000 de ani 90 I Ie (, v ti nevoie de vitamina A 91 (,ollluni re p~ma la cel mai mic nive/92

E
108 109 111 112

VIIi\MIN/\ VIIi\MIN/\

0
OARELUI 95 95

Realizarea unui sistem de interceptare Reduceti imbolnavirile cauzate de radicalii liberi! Unde apar radicalii liberi? Stresul oxidant? ANTIOXIDANT" DIN FRUCfE

136

I
III IIIIIOH/\HLA CELULELOR 140 140 141

Iiollyw dul ~i oamenii cavernelor (l Ie op roza: consecinta unui aport PIC I',. ul de vitamina D , (I If (I( i pe~tele va umplu II II IV (r I de vitamina D I'll P If It u vitamina D: care sunt ( t II III 11 Imporlante? I III (hiO I nlru oase: vitamina D

96 96 98

SI LEGUME Substantele vegetale intaresc proteetia celulara De ce nu sunt de folos capsulele cu betacaroten? Este betacarotenul daunator pentru fumatori? Fructe ~i legume contra cancerului

114 114 115 117 118

143 145 147 149

I Lilt,
VIII\MINi\

1I

99

153

1'1N 11111 SANGE $1 OASE "Ihll P nlru oasele dumneavoastra 101 I lOll lun tii principale 102 VII 1I11ln~ K (fitonadiona) - a~a cum I) I (C m nda expertii 103

( IIvant inainte
ati folosi ulei de motor ieftin pentru 1I110lurismui dumneavoastra sport scump, 1',1111ncat sa nu mearga decat cu 120 de Iliometri pe ora, iar motorul sa se deterioreze Illpld? eu siguranta ca nul Oar tocmai aceasta II pt zinta strategia favorita, "forever old", a 1111111 r oameni care i~i umplu rezervoarele bioi gice cu hrana de siaM calitate. IIlL rcati macar 0 singura data sa aplicati Ii111 gia "forever young": umpleti rezervoarele WI pului cu substante biologice de calitate 1I1IIenta,pentru a rula pe banda de depa~ire 1.11 d plina putere ~i bucurie de viata, in timp ce plOwamul de software al celulelelor lhlll1neavoastra (gene Ie) sa nu fie deteriorat. I JIl:prezece dintre cele paisprezece vitamine 111numaratele substante vegetale din fructe I I gume alcatuiesc cele mai importante .111l lante biologice pentru om, pe care ar trebui '. I I cunoa~teti cat mai bine.
Oill \

I aceti ca metabolismul dumneav{)asfra sa functioneze corespunlalor!

'1.1rcade bine depinde intotdeauna de buna 11111 (ionare a metabolismului, iar pe acesta il IIlII (i activa cu ajutoru1substantelor biologice. , va mai multe fructe ~i legume, cereale Ii II rale ~i produse din cereale integrale,precum '~I un plus de vitamine pot face ca metabolismul <Iumneavoastra ~i, implicit, bucuria de a trai sa ',( melioreze in mod simtitor.

Revolutia vitaminelor

d ", .. ,;:,'21
i

Dinamizati-va sistemul imunitar!

I lemul imunitar are rol decisiv in ceea ce prive~te starea de sanatate. Zilnic, un sistem Irnunitar puternic combate cu succes virusuri, micoze ~i bacterii, dar distruge ~i celulele canceroase. Vitaminele sunt cele care permit multiplicarea mai rapida a celulelor imunitare. De asemenea, ele contribuie ~i la productia de neurotransmitatori ~i de hormoni care dirijeaza sistemul imunitar. Restituiti astfel organismului puterea de interventie de care are nevoie.

Vreme indelungata, cercetarea In d II\( 11111 vitaminelor nu a adus niciun I III Iii lit noutate. Tn ultimii ani insa, datorll 1101111 metode de analiza ~i a studiilor pe t r 11 Ii III I, cercetarea vitaminelor a ajuns In (Illlt" atentiei, din perspectiva profilaxiei m I Idl IrII Astfel s-a petrecut 0 adevarata r v 11111 I vitaminelor. Va yeti mira de cat d 11111111 rezultate puteti obtine In ceea c pr v( Ii randamentul organismului dumne v Ii 1 I conservarea starii de sanatate. Din (I' 1,1 carte yeti afla care sunt alimentel pi () IIH lipsite de vitamine ~i cum puteti optimiz lPOl1t II de vitamine in propriul organism. ViI I1llrll II fac parte din strategia de varf lmf) Iliv I imbatranirii premature. Ele aduc un pili III sanatate ~i va redau bucuria de a tr~i. Ai dumneavoastra,

Imbatraniti mai lent

Protejati-va deteriorare celulele de imbatranire ~i prematura. Zilnic, vitaminele

ITAMINELE elemente esentiale vietii

Pana /a varsta de 65 de ani, digeram 50 de tone de a/1m Cu ajutoru/ substante/or continute de acestea, corpu/ se rern iete aproape comp/et /a fiecare ase /uni. Oar e/emen~ nutritive de baza, g/ucide/e, proteine/e i lipide/e, pot fi utill de organism doar dupa ce au fost descompuse i Incorpo ulterior In ce/ule. Aproape fiecare dintre aceste etape imp/Ii participarea vitamine/or. Se cunosc peste 100.000 de proo metabolice dirijate prin intermediul vitaminelor asool enzime/or i neurotransmitatorilor asimilabili hormonilor. l>

NIMIC NU FUNCTIONEAZA FARA VITAMINE

.:>

11i'lllllIlirca de vitamina semnifica program. In "vita" Inseamna viata. Cele 14 vitamine ',1/,,1 IIITcsare vietii dar, cu exceptia vitaminei 1),1111 pol fi sintetizate In organismul nostru. Iii' ,I('('('a, avem nevoie de aport de vitamine 111111 ,di/llcnte ~i, In principal, prin alimente de 111111"11' vcgctala. I" ('III plil nostru nu se petrece niciun proces ia 1,1/(' \,1 nu participe ~i vitaminele. Viata este
1,11111,1,

imposibila fara ele. Fiecare vitamina preia 0 anumita functie In cadrul metabolismului, de obicei In conlucrare cu alte vitamine. Daca lipse~te una, apar tulburari metabo/ice. Pana In 1964 au fost acordate noua premii Nobel pentru descoperirea ~i cercetarea vitaminelor. Incepand cu anii 1990, aceste elemente biologice se afla din nou In centrul atentiei cercetarilor ~tiintifice. Cuno~tintele nou dobandite au consecinte pe termen lung In ceea ce prive~te contributia lor la conservarea starii de sanatate. Vitaminele activeaza metabolismul Sta In puterea dumneavoastra de a-i oferi organismului 0 hrana saraca In nutrienti sau 0 alimentatie formata din substante brute, cu 0 accentuata activitate biologica. Dumneavoastra sunteti cel care decide daca sistemul imunitar va fi puternic sau va capitula In fata celor mai mici infectii, daca veti construi un sistem nervos performant ori mintea va va deveni lenta ~i greoaie. Conditiile de baza pentru san31ate ~i randament ridicat sunt reprezentate de 0 alimentatie selectiva ~i de un aport optim de componente nutritive, constand din vitamine, minerale, microelemente ~i nenumarate fibre vegetale. Motivul: metabolismul uman s-a dezvoltat pe baza acestor acceleratori de procese biologice.

Itlil/ll lIl<li putine vitamine In sange va pot parea II1I plocent nesemnificativ. Totu~i, deoarece 0 ,11"1111<1 vitamina participa la mii de procese, 0 I "('11(<1 minimala poate conduce la olncetinire I 1I11'1<lbolismului In ansamblul sau ~i la oslabire II ',I Il'mului imunitar. Multi oameni considera .111'\/ mod .,franat" de functionare organica ~i 1lll'lilllolica, ca fiind unul normal, deoarece nu 0111 (,lInoscut deloc unul mai bun. Aproape 1I1111('ni nu mai prime~te astazi prin hrana, l'oIlIlil<llea de micronutrienti pe care 0 asimilau 1I.1l1ll'nii din epoca de piatra prin intermediul .d"IIl'nlclor proaspete, neconservate, nerafinate '1llldierte.

ABC-UL

SANATATII

AU

CLASIFICAREA VITAMINELO Cele 14 vitamine se c1asifica In conformitate cu doua criterii: fun till solubilitatea (aceasta depinzand d I In care I~i exercita actiunea).
CLASIFICAREA DupA SOLUBILITAT : In principal, exista vitamine olubll apa ~i vitamine liposolubile. C I olu In apa pot fi dispersate In tot organl Intr-o foarte mica masura (pagina 27) Acesta este motivul pentru car tr ul ne Ingrijim In permanenta de aportull In organism. Locul de actiune al vitaminelor solubile In apa est in componenta apoasa ~iIn jurul c lul I Din aceasta categorie fac parte vit ml B1, B2, B3, B6, B12, precum ~i a idul acidul pantotenic, biotina ~i vitamin Spre deosebire de vitaminele solubll n apa, cele liposolubile pot fi disipat n organismul nostru. Acestea din urm regasesc In tesuturile cu continut IIpldl de exemplu In peretii care Inconjoar celulele cu un Inveli~ protector, in fi In mu~chi. Din aceasta grupa fac part vitaminele A, D, E ~i K. CLASIFICAREA DupA FUNCTII: Vitaminele neurotrope sunt necesar n special pentru metabolismul cerebral, I sistemului nervos, precum ~i pentru metabolismul energetic. Din aceasta grup fac parte vitaminele B1, B2, B3, B6, 812, acidul folic, acidul pantotenic ~i biotina

l>

('um sa primim un aport \uricient de vitamine In orqanism?

Vll<ll11inele solubile In apa (Info dreapta) se q;N'\C In special In fructe, legume ~i prod use dill ('('reale. Vitaminele liposolubile se gasesc In 11"1(/ prcponderent In grasimile vegetale cum ar Illdeiurile ~i nucile. Vitamina A ~i vitamina 812 ',(' (Jil~ sc numai In produsele de origine animala. Illill(' vitaminele sunt sensibile la conditiile de I"ll1pcratura, aerisire ~i depozitare, Intr-o masura IIIi1i mica sau mai mare. Acesta este motivul priliru care In alimentele transportate, pll'lucrate, stocate sau gatite se gasesc din ce In (',' mai putine vitamine, comparativ cu ;i1im nt Ie crude, neprelucrate, In evolutia 1I1l'labolismului uman ~i animal, dependent de vilamine, nu s-a avut In vedere transportul Ill/CiCioI' ~i legumelor pe distante lungi, timpii IIldelungati de depozitare, fierberea ~i coacerea, l'on crvarea, iradierea ~i prelucrarea industriala. I illu Pauling, de doua ori detin310r al Premiului Nobcl, a calculat faptul ca omul contemporan, ('omparativ cu omul primitiv, gase~te In 2.000 de calorii doar 0 treime din vitaminele necesare.

l>

111///11 ~I importanta vitamine/or 11//i1/lII/(Ilc de cele mai recente

sunt cercetori.

Paine alba? De dragu/ ce/u/e/or dumneavoastra, savurati de fJ{cferinta painea integra/a

analiza substantele nutritive ale acestor alimente, yeti realiza imediat care este valoarea lor nutritiva. Vitaminele B folosesc la descompunerea albuminei ~i a hidratilor de carbon. Daca un aliment nu contine sau contine a cantitate prea mica din aceste vitamine, ele vor fi obligatoriu aduse In corp din acele zone ale organismului unde se pot gasi ~i anume din mu~chi ~i din nervi. Un aliment bog at In vitamine B furnizeaza organismului un aport suplimentar, care sta la dispozitia nervilor ~i a creierului pentru 0 rapida transmitere a excitatiilor. Concentratia de substante nutritive determina valoarea unui aliment Cu cat se gasesc mai multe vitamine, minerale ~i microelemente Intr-un aliment, cu atat acesta este mai eficient din punct de vedere biologic. Cu cat este mai ridicat continutul acestor bioelemente, cu atat este mai mare a~a-numita "concentratie de substante nutritive" per calorie. Aceasta reprezinta 0 perspectiva complet noua asupra alimentelor. Prin natura lor, alimentele cu 0 concentratie ridicata de substante nutritive sunt mai bogate In fibre ~i substante de balast, In comparatie cu cele sarace In substante nutritive. In plus, sunt mai satioase ~i reprezinta un inhibitor natural al senzatiei de foame, motiv pentru care nu trebuie sa mai numarati caloriile. Ganditi-va deci la conceptele de activitate biologica ~i concentratie a substantelor nutritive.

() mare problema - saracirea llimentelor de substante nutritive, prin procedee industriale

Iklllln\ati la bagheta ~i la orezul decorticat! 1'l'II11u a putea fi prelucrate, aceste alimente /111;1 vilaminele din corpul nostru, Spre deosebire ill' p;iinea din cereale integrale sau orezul IIl'dl'rorticat, bagheta furnizeaza organismului il 1',II1litate foarte mica de microelemente 1I11lrilive, lIh~lantele nutritive se arunca la animale ,,('Ilnsideram ca un om de stat este calificat 1I11111Ci cand este capabil sa raspunda la

ACESTEA SUNT VITAMIN CARE RAMAN IN FAINA

Bobul integral" FAina int 9 I (tip 40 )
0,00111 0,06

0, 003 0,47 0,09 5,10 1,20 0,27 Acid folic 0,Q9 1040

,O:l
0,70

0,2'1 0,18

II

I~I

It

0,0'1
0,30

IIIII~,

vitamina E

VITAMINA POTRIVITA LA OCUL POTRIVIT

Illn cele aproximativ 2.000 de calorii zilnice, Inrpul nostru prime~te din ce In ce mai Ill/tine vitamine. Ellncearca sa extraga din luana orice cantitate de vitamine, oricat de mica ar fi ea. Prin intermediul mucoasei Ilucale, vitamina C, de exemplu, trece direct III sange.De acolo l~i continua drumul spre loeul sau de munca din celule. Dacaaportul de vitamina C din organismul dumneavoasIra este prea mic, sistemul imunitar nu va mai fi la fel de prompt. Fiecarevitamina indepline~te mii de functii, pentru ca metabolismul sa se desfa~oarefara nicio dificulIClte.A~adar,molecula potrivita de vitamina trebuie sa ajunga la locul potrivit. In ciuda medicinii moderne, de lnalta tehnologie, acum, ca ~i lnainte, suntem guvernati de legile naturii. lntotdeauna a fost a~a:nu ne putem sustrage programului metabolic dezvoltat de-a lungul milioanelor de ani.

" Cantita tea de vitamina In miligram

100 de grame)

Vitaminele antioxidante protejeaza celulele de radicalii liberi agresivi. Ace~ti radicali liberi pot .,5 Ie distruga peretii ~i sa Ie consume continutul. Printre aceste vitamine se numara provitamina II (betacarotenul), vitaminele C ~i E. Vitaminele care actioneaza asupra nucleului rclular I~i exercita efectul pana In profunzimea Ilucleului, ac% unde rezida informatia tjcnetica ereditara. Ele actioneaza asemenea ilormonilor. Astfel de vitamine sunt cele solubile In apa, A ~i D,

Alimefltati a~tivitatea biologica a orgamsmulUl

Painea alba ~i orezul decorticat sunt printre alimentele dumneavoastra de baza? Daca yeti

Intrebari referitoare la grau." IIrl' 1\,,1',11111 vorbele lui Socrate (430 I.C.). 1\ ul II III'" 1111 aliment de baza foarte valoro In 1111111'11101 cand nu existau carente de vilamilw In ziua de astazi nu ar putea Upl IIvit'li I 01'1 nimeni cu graul decorticat pc ':lIt' rill 1 III mai peste tot. Cele mai valoroase compon nl(' 111\'01111111 aliment - ~ianume, microel m nl('ll' 111111 Ilvl - sunt practic aruncate. Cand pro!lllt'l I IliI, partea exterioara a graului est lnl,lllIlI1.1 Ilill exact acolo se gasesc cele mai i III pili 1 11111 vitall1ine, de zece ori ll1ai multe d (\ 11I111",lill bobului. In special vitaminele B din coaj~ unl 1'('It' 1,111 au grija ca metabolismul sistemului Ilt'IVil', celulele dumneavoastra sa fie In 101111, capabile de performanta.

Industria ca~tiga JllOcrsul de decorticare genereaza 0 mare pierdere jlmtru metabolismul nostru, dar aduce Illdu~triei alimentare doua avantaje 11l,ljore: pe de-o parte, faina poate fi jlilstrata un timp aproape nelimitat ~i I'oatr fi cernuta, iar pe de alta parte, Volloroaselestraturi exterioare obtinute III urma cernerii: taratele, sunt vandute 101 hrana forte pentru animale. f\llimalele trebuie sa primeasca 0 ,i1imentatie bogata In microelemente, lH"ntru a se dezvolta rapid ~i pentru ca '01lemullor imunitar sa fie suficient de jllilernic In vederea asigurarii supraVll'luirii In spatiile Inguste In care sunt III 'scute.In perioadele de epidemii, acest IIlraj vegetal este ~i mai pretios.

Fructe ~i legume proaspete in fiecare zi, direct din camlon. Aceasta aduce varietate la masii, dar, din piicate, nu ~i foarte multe vitamine.

II qllme transportate prin toata Europa I, l,j oare, fructele ~i legumele se coc pe parcursul 110011\jlortului, dar continutullor relativ redus de vll.llllille nu se mai modifica. Ba dimpotriva: 111'\1(' fructe ~i legume sarace In vitamine I~i 11111"\(,drum In continuare prin Europa. Pe 1'0111111 ul unei singure zile, la temperatura camerei, ,\, I'll'rd deja 40% din totalul de vitamina C.

VOLUTIA CONSUMULUI DE 7AHAR

Consumul persoana de zahar 1

Alexandru cel Mare. In secolele al XVII-I('n 'I II XVIII-lea, trestia de zahar a generat mari I'XJlIIIIIIII de sclavi catre Brazilia ~i Caraibe, und(' \' 01/11111 marile plantatii. Abia la sfar~itul secolului al XVIII-I a (l 10 I JIll" la punct 0 procedura prin care s-a I' u illllllll"II" zaharului din sfecla de zahar.Consecinla: COli'1111/111 acestui aliment a crescutin mod expl liv, i:1I1111111'11 a Inceput sa se confrunte cu 0 mai'lcli\' 111111,1, necunoscuta pana atunci: diabetul, ell'lIlllll I "boala zaharului': Diabetul a aparut mni 1I1I III randul aristocratiei, principala con um:llollIl' Iii zahar.In prezent, patru milioane d 9 1'111(1111',1111'1 de diabet, iar complicatiile ulterioal'C ITpl'('/lill I treia cauza a deceselor din Germania. Excesul de zahar suprasolicita pan 'l\'a~lIl In medie, 35 de kilograme de zahar pur (I :1111'01/ anual metabolismul unui german. Re pOIl',oIlill de producerea insulinei care transp rl /1111,11111 la celule, pancreasul, de marimea un i nud, (",II suprasolicitat. Povestea zaharului le jlIlV\"" 1II unei noi maladii: diabetul de tip II, llO:II,1 III transmitere ereditara.
t

1789
1845

0,5 kg 3,6 kg 10 kg 24 kg 30 kg 35 kg

PROFITATI DE 3.000 DE ANI DE EXPERIENTA: OREZUL INTEGRAL

vitamin vitamina E vitamina B, vitamina B2 vitamina B3 vitamina B6 Acid folic Acid pantotenic Orez nedecorticat* 0,74 0,41 0,09 5,2 0,28 0,016 1,70 Orez decorticat 0,18 0,06 0,Q3 1,30 0,15 0,003 pierdere - 76
0/0

Industria alimentara denume~te acest proces "Iantul de valorificare': Dar sa nu va lasati indu~i In eroare: aceasta valorificare se face cu pretul sacrificarii celulelor corpului dumneavoastra ~i, In consecinta, cu pretul afectarii sanatatii. Drewl integral Profitati de 0 experienta de peste 3.000 de ani, de cand chinezii folosesc orezul ca aliment de baza, extrem de valoros. Carentele de vitamine au aparut pentru prima oara In Asia de abia In secolul al XIX-lea. Au trecut aproape 50 de ani pana cand s-a admis faptul ca responsabilitatea acestor carente revine noilor ma~ini pentru decorticat orezul, ma~ini care elimina vitaminele valoroase din coaja acestuia. De aceea, este recomandabil sa utilizati In alimentatia dumneavoastra orezul nedecorticat. Contra I' pastelor f inoa e din grau integral, care au un gu I prctins natural, orezul nedecorticat c pOCllecon uma fara nicio grija.

1871 1929
1960

1994

- 85 % - 67 % - 75 % - 46 % - 81 % - 63 %

Ceca ce cumparati din raftul de la supermarket ilrata frumos colorat, dar din pacate este sarac In vita mine, comparativ cu fructele proaspat recoltate. Un mar din Franta pastrat In depozit vreme de ~aseluni, un mar necopt adus cu avionul din Noua Zeelanda sau legumele iradiate din Olanda nu mai contin aproape deloc vitamine.

Zaharul - prizonierii alimentatiei moderne

Un exemplu tipic pentru un aliment cu calorii vide este zaharul. EIfurnizeaza doar energie sub forma de calorii lipsite de elemente vitale ~i este 0 cucerire relativ noua a omului In ceea ce prive~te alimentatia. Trestia de zahar a fost adusa din Asia de catre

Zaharul inunda ciiile sangvine ... In aproape toate produsele alim nl,,1I'\' 1111111 sau semipreparate se gase~te zah 1': dl' 101 ketchupul pentru salata pana la ca Iraw\'illill murati In otet, de la musli ~i cereal Ie ('illl '\ pun peste iaurturile cu fructe la n cllliul dill fructe, sau limonadele ~i bauturile en I' ililliit Un pahar de limonada poate sa onlillil II cantitate de zahar echivalenta cu 16 bUI'<l! dl' zahar cubic. Alimentele prelucrate inlen~lv I" cale industriala contin putine vitamin i lilli, ...in schimb fura vitamine Vitaminele de care are nevoie metabolismul PI'IIIIII prelucrarea zaharului sunt sustrase cu regularil.lIl de la cele necesare sistemului imunitar, n rvilol 'I

0,63

Cantitatea de vitaminii in miligrame (din 100 de grame)

CUM CRE~TE ~I SCADE NIVELUL ZAHA.RULUI DIN SANGE

Glucoza (curba ro~ie) din limonada ~i dulciuri face ca nivelul zaharului din sange sa creasca vertiginos. Hormonul insulinic, care are sarcina de a valorifica aceasta cantitate, Incepe sa se produca intensiv. Consecinta: nivelul zaharului din sange coboara prea repede, iar dumneavoastra deveniti nervo~i ~i resimtiti 0 acuta senzatie de foame. In cazul produselor din cereale integra Ie, cum ar fi fulgii de cereale (linia albastra), datorita substantelor-balast, zaharul ajunge doar treptat In caile sangvine. Acesta este situatia care ne creeaza 0 stare de bine, ajutand vreme Indelungata nervii ~icreierul.
-glucoza -paine alba paine alba 5% seminte -paine din cereale integrale -fulgi din cereale integrale

creierului. Nu este mai putin dramatic faptul ca sangele este saturat In cel mai scurt timp cu molecule de zahar, deoarece zaharul alb, rafinat, consta In molecule mici, care strabat cu u~urinta peretele intestinal ~i calatoresc prin sange. In acel moment, hormonul insulinic are sarcina de a readuce zaharul din sange la valori norma Ie ~i de a-I transporta la celule. Daca acestea sunt saturate, insulina ramane fara efect. Mica glanda denumita pancreas produce astfel insulina haotic, In zadar. Daca acest fenomen se repeta de-a lungul anilor, In organism apare rezistenta la insulina, ceea ce reprezinta primul pas catre diabetul de tip II. Restul zaharului din caile sangvine se transforma In grasimi care sunt depozitate In celulele lipidice. Hormonul insulina Indepline~te aceasta actiune atat de bine, Incat nivelul zaharului din sange ajunge astfella un nivel chiar prea scazut. Deoarece nervii ~i creierul au nevoie de aport permanent de zahar, deveniti nervo~i, nerabdatori, indispu~i, randamentul scade, iar creierul transmite un semnal de foame ~i simtiti pofta de dulciuri. De ce nu ajuta vitaminele B? Oamenii care se hranesc In special cu alimente cu un grad ridicat de prelucrare primesc, In mod automat, un aport prea mic de vitamine S, cu care ne ajutam de obicei psihicul. Dar atunci cand consumati hidrati de carbon rapizi, care pentru metabolizare necesita 0 mare cantitate de vitamine S, dar care nu aduc aceste vitamine, pentru psihic VOl'ramane, desigur, prea putine. Hidratii de carbon rapizi, printre care se numara dulciurile, preparatele din faina alba ~i limonada, fac ca nivelul zaharului din sange sa penduleze Intre 0 curba maxima (dupa masa) ~i una minima (atacurile de foame). De cele mai multe ori, In faza de curba minima persoanele afectate se simt nervoase, fara capacitate de concentrare.

"'I/I'I/I/I'/m

lreptata a s6nge. in un aport

1/111/1111 rll' carbon determina a /, I' /",1/11 i continua a

"I'

/1111/1 rlc' /ohar din I II/III/ \(' rt igura

III

I'cil/\lant.

Mai putin zahar, mai multi anlioxidnll~ Sute de mii de oameni mol' anunl tI( d 11111 I Sobolanii care primesc prin hr;ll1, II 1111111 cantitate de zahar, traiesc cu 1011/01111111'111111 decat semenii lor din a carol' alil11Clllnlll' 1111 "" lipse~te. Motivul: sub influenta radi(,illlhil 1111111, moleculele de zahar din sangc ~(' lilli' ,I III albumina, astupa cele mai Ingu t V,I (' dl' 'to 11111 ~i se fixeaza de diferite parti ale ('('1111(" A 11II apar bolile circulatorii, iar ~ilc c!l' 111111 'I'lill inspre ~i dinspre celule se blo ha/,. HI'/IIILIIIII celulele Imbatranesc mai rep d .

Sfa
Itl III d 1.1 illl'ltie poate fi de folos doar 0 1IIIIIIIdll' 01Illodului de alimentare, bazata pe III 1111111 IIlilll, valoare nutritiva, care elibereaza Ii pi II l'IH'lqi(' i furnizeaza substante vitale.
I 1111

INLOCUIII HIDRAIII DE CARBON RAPIZI CU HIDRAIII DE CARBON LEN

CONSUMATI ..

II

1lI11,I~i('l'r ale integrale, fructe ~i

I

Nivel

minim
al zaharului

11111111' 11111" It \I'qlllllel ~icerealeleintegrale sunt bogate iii 1I1111111t', III rtbra, ~i se compun din lanturi lungi Ii IIlclldli de ('arbon. Aceste lanturi sunt mai Intai 1111111111110111" ajungand In sange cu viteza redusa. II 111'1 IIlIHI, e asigura un aport energetic 11111110111/'111, i;11' dumneavoastra, chiar ~i dupa mai 111111" 1111' de h masa, va simtiti plin de energie, 1,111/ cll'I'II', ~i u capacitate de concentrare. 1,111/11111111'111, fructele ~i legumele furnizeaza II 1111111111' tic care aveti nevoie pentru prelucrarea 1111 1111 Llh()lic~. Si Inca un aspect: mai raman 1111111111' I pcntru alte activitati de acest gen, dar /1111111111111, rirea sistemului imunitar.

I> suc de fructe, In loc de nectar d fructe. I> iaurt natural cu fructe proaspt't n loc de iaurt cu fructe. I> musli cu miere, In lac de musli gal preparat cu zahar. I> 50S de ro~ii din tomate proasp t,n lac de ketchup. I> cidru de mere, In loc de cola. I> ceai I cafea cu Indulcitor (sau com plet neindulciteJ, In loc de ceai leaf cu zahar (astfel puteti evita consumul de pana la 10 kilograme de zahar anual). I> prod use din cereale integrale, In 10 de prod use din faina alba. I> orez nedecorticat, In loc de orez decorticat.
I

Carenta de vitamine in paradisul tehnologic

Cri mai multi dintre noi sunt

I I II Illai midi fabrica de vitamine

I

II

hune

Sporiti-va aportul de Vi/Wllilll' III mod natural, eu germcni i 1111/11/11/

parere co man6nea bine. 1/1realitate fnsa, eate mo/em/e biologiee introdueem fn OIganism?"Studiul national jlmtru digestie" ne inforI11cazafn legatura cu situa(ia reala a aportului de vitalIIine In r6ndul populatiei qcrmane. Aflam astfel daca macar 0 cantitate minima de vi/amine ajunge fn organislIIul nostru, a~a cum preco/II/caza Soeietatea Germano de Alimentatie (SGA).Graficul al6lurat indica numarul de femei ~i de barbati fntre 19 'i 35 de ani, care nu reu~esc ~6 fngurgiteze nici macar aces/' minim.
I}C

100 82 80 68 60 40 61 71
76

99 97

66

r
1

59

l
53

56

45

I II II dl!l'V, rata minune a naturii felulln care I pltllllir vitaminele, In mod exploziv, In IIIllIill'k germinate. Pentru aceasta este III 1111Ill' lumina solara, caldura, oxigen ~i 1I11lll1ll.lle.l\tunci cand 0 samanta germineaza, 11I1I1I11I111I1 ci de vitamine se multiplica de trei1111111 llll, in interval de cateva zile. Toti III plllllt'lll de miraculoasele fabrici de vitamine 11111 pLlllll', deoarece noi, oamenii, cu exceptia 11.1111111('1 I), nu producem singuri nicio alta 1I11111111n. Illltl ('j de vitamine la fereastra I II ',llll proaspat Incoltit, seminte de linte, 11111111' Ill' rasole, muguri de alfalfa - toate 111',11'.1 pot fi cumparate din magazinele cu 11I11I111~1' naturiste sau din cele de legume ~i 1111111' In ateva zile, puteti avea la fereastra 111I1"llie cminte germinate. Acestea se pot 111111'.1 Iii a ezonarea salatelor sau pe felii de p, 1111 . 11111'-0 varietate de moduri de preparare. '.lllIlIll('lc germinate nu contin numai

20
m"na vi

!f

Vi

vi

c::=Jfemei

c::=J barbati

vitamine, ci ~icomplexe de Vitolillil\(, 1'111'11/11111, precum ~i previtamine, al 1'01' l1lod dl' IIllIllIll nu este Inca pe deplin c1arifi AI. 1)(011',1'1111/11 I, ele ne pun la dispozitie min 1',,1('Vitllllllll'oI

Mai putin zahar, printr-o alimentatie completa ~ivaloroasa alimentatie completa ~i valoroasa diminueaza consumul de zahar ~i genereaza aport de antioxidanti, cum ar fi vitamina C, vitamina E, precum ~i betacaroten. Ace~tia Iraga radicalii liberi ~i, implicit, diminueaza Formarea de AGE-uri (zahar ~i albumina caramelizate). Reduceti consumul de zahar ~i consumati suficiente vitamine A,C ~i E.

ori mai mare de a dezvolta boala diabetica fata de media statistica. Cei care s-au hranit cu alimente bogate In substante de balast ~i-au diminuat acest risc cu 30%. Cu ce sa 'inlocuiti zaharul [> La fel ca fructele, mierea contine fructoza ~i influenteaza mai putin nivelul insulinei. Inlocuiti zaharul cu mierea, de cate ori puteti. [> Aspartamul (a devenit destul de controversat, deoarece se pare ca determina cre~terea riscului aparitiei cancerului) reprezinta Indulcitorul ideal. Este un aminoacid u~or modificat (a~adar un element de baza al albuminei naturale), cu un gust dulce. In acest mod, puteti Indulci produsele alimentare, fara a influenta negativ nivelul insulinei. [> Atentie la ciclamat! Evitati acest Indulcitor, care este deja interzis In Statele Unite ~i In Marea Britanie, deoarece se considera ca poate cauza cancerul.

ANTITATEA DE VITAMINE IN SEMINTELE GERMINATE

.1 !?terea cantitatii de vitamine din boabele

Industria zaharului - un lobby puternic Industria zaharului Incearca de decenii sa ne ronvinga de faptul ca acest aliment nu este daunator. Universitatea Harvard a Intreprins un studiu In aceasta directie: 45.000 de barbati ~i 65.000 de Femei,cu varsta cuprinsa Intre 40 ~i 65 de ani, au fost observati timp de ~ase ani. Cei care au consumat cel mai mult zahar ~icea mai putina substanta de balast au prezentat un risc de doua

II fasole genninate, fata de cantitatea din

\manta propriu-zisa,

vllomina A vllilmina 81 viI mina 82 vilamina 83 vilamina C

208 %

+ 285 %
+ 515 % + 256 % + 1000 %

Cum puteti cultiva germenii de II/\II!I' Se spala semintele, Indep rl'\ncJu 1\' pi III1 sparte ~i eventualele parti l11urdill'(', 1'1'1,II .1 sub jet de apa. Se pun In va ul 11('q('IIIIIIIIIII Se acopera cu apa fiarta ~i I' 'il.. Ikll'oIlJlI I, se fixeaza bine, cu un ela tic, Ull lilllil '.1111 II piasa de tantari. Se lasa 12 Ol'\' 1:1111111111.1 (durata acestei perioade d pincJl' d(' III, I 1111 I sel11intelor). Dupa aceea CIII'<)I' f'llil I ,I Indeparteaza semintele car nu :11111111111 II Semintele bune se pun intr-o it, )i t' (1.111I sub jet de apa. Se pun din nOli ill V:I', .1 acopera bine. Vasul se a~eaza in pO/ill(' tllil (II, pentru a se scurge toata apa. <.' :I<)il, "1"1 III mod circular, pentru a afana s l11inll'I(', 1\1'1".11 I se lasa cinci zile sa creasca. In an',l 11111p. ',I clatesc de doua, trei ori pe zi i (' ('lllq ,I I cum am aratat mai sus. Dintr('(':1 I', III seminte de fasole se obtin 200-30 de ql.llill de germeni.

ELE MAl BUNE

I ('IIMPARATI FRUCTE~I LEGUME DIRECT DE LA 1'1OlllJCATORIl DIN REGIUNE 1,lIllI'le ~i legumele pierd zilnir, la temperatura 1,III1I'rl'i, 10-50% din vitaminele lor. Completati-va 1I11'1'\ilrul cu produse din regiunea in care locuiti. It IIl1ti produsele care zac in vitrinele magazinelor ,III I'xpuse in plin soare. I'HI FERATI FRUCTELEMATURE MIl'lll' fabrici de vitamine functioneaza doar in IIl.lIlll'1e nerecoltate, in lumina soarelui. Prin IlIoIllIrilare ulterioara, fructele recoltate inainte de ,I I' ('lIace i~i dobandesc gustul bun cunoscut, dar 1111 Iliai fabrica niciun fel de vitamine. I IIII'OZITATI FRUCTELE~I LEGUMELE iN I HllillJER Nil la\a\i fructele in fructiera. La temperatura I 1Il11'n'ise pierde zilnic jumatate din cantitatea ell vilamina C. Chiar ~i in frigider, la temperatura III 1e, in 48 de ore pierderea se ridica la 34%. ( III1\umati fructele ~i legumele cat mai proaspete.
II I HlJCTE IRADIATE? NU, MULTUMESC!

14

SFATURI
cald. Pastrarea preparatelor calde, a~a cum se procedeaza in restaurante sau cantine, provoaca () pierdere de 70% a vitaminei C. Sistemul Imunitar ar fi fericit daca ar beneficia de acest supliment. De aceea, este preferabil sa incalziti mancarea atunci cand consumati din ea. Dupa recoltarea fructelor ~i a legumelor incepe deja pierderea de vitamine. Oar puteti mentine aceste pierderi la un nivel redus. 8. PRESARATI E 300 PE SALATADUMNEIWASTRA in doar 30 de minute, salata marunt taiata pierde 50% din vitamine. De aceea, este bine ca ca sau fructele sa fie taiate cu putin inainte de consum. Dad trebuie sa preparati salata cu mai mult timp inainte, presarati deasupra ni~te E 300 - cunoscut ~i sub denumirea de vitamina c. in acest scop, puneti vitamina C intr-o solnita. Astfel, 0 veti avea intotdeauna la dispozitie. Industria face acest lucru inaintea noastra: E 300 impiedica oxigenul sa distruga vitaminele. Faceti urmatorul test: taiati un mar in doua. Pe una dintre jumatati presarati vitamina C, pe cealalta lasati-o a~a cum este. Dupa putin timp veti realiza faptul ca partea presarata cu vitamina C ramane la fel, pe cand cealalta, din cauza procesului de oxidare provocat de oxigenul din aer, va capata 0 coloratie bruna. 9. FlERBElI CARTOFIIiN COAJA. Pierderea de vitamina C din cartofii care se fierb fara coaja este de doua ori mai mare decat in cawl eartofilor fierti in coaja. 10. ACORDATIPREFERINTA CEREALELOR INTEGRALE Evitati orewl decorticat ~i produsele de panificatie din faina alba. Faina alba ~i orewl decorticat contin cu 40-80% mai putine vitamine decat omoloagele lor nedeeorticate. Folositi preparate din eereale integrale. 11. PREFERATILAPTE DIN STICL D iNCHISA SAU DIN CARTON Laptele din recipientele transpar nt doua ore 85% din continutul d vi intr-o zi 50% din vitamina B6 Si in laptele sterilizat la temperaturi in It ( acesta nu mai contine aproape d 10 vi 12. CUM SA PASTRATIVITAMIN L DIN VEGETALE in procesul de fabricare a uleiulul, din presarii, se produce 0 ere~ter a t mp care distruge vitamina E. Acordatl prl uleiurilor presate la rece ~i Imbut II t de culoare Inchisa. Vitamina E din ul pastrate la lumina se eonsuma din u radiealilor liberi. in plus, este import n pastrati uleiurile din plante In 10 url Intunecoase. 13. MICROUNDE Modul In care actioneaza micround I diferitelor componente ale alim nt I r inca pe deplin c1arificat. S-a stabillt t U I 28% din vitamina B1 se distruge prln eXplunllrtl la microunde. 14. NU ARUNCATI VITAMINELE! Vitaminele B, solubile in apa, sunt IIml fierberea orewlui deci cele mai valor substante biologice ajung in apa In r aeesta. Nu aruncati aeeasta apa amid n utilizati-o pentru ingro~area sosurilor. In fel, ridieati continutul de vitamine din preparatele dumneavoastra cu 30 - 40010 schimb, trebuie sa aruncati apa In car legumele, deoarece acolo se formeazA nl r periculo~i. Este vorba In special de aps In au fiert spanacul sau legumele eu frunz

5. INVESTITI iN PRODUSECONGELATE Legumele congelate sunt inghetate imediat dupa recoltare, pentru ca producatorii sa evite astfel pierderile financiare. Asociat cu aceasta procedura este ~i efectul colateral agreabil, conform caruia vitaminele se pastreaza in leguma aproape intacte. Daca 0 data pe saptamana aveti vreme sa mergeti la cumparaturi, optati pentru produsele din vitrina frigorifica. Legumele congelate sunt mai bogate in vita mine decat cele pastrate in depozit sau decat cele de la frigider. in acest caz, avem de-a face cu legume recoltate sezonier, iar cele exotice, aduse cu avionul, sunt foarte putin prelucrate. 6. SPALATI FOARTE REPEDESALATA~I LEGUMELE Nu lasati salata ~i legumele sa stea in apa, deoarece se pierd vitaminele. Spalati-Ie rapid, sub jet, ~i indepartati stratul de ceara de pe coaja fructelor cu 0 perie. 7. PROTEJATI VITAMINELE DE CALDURA Prin fierbere se pierd 50-70% din continutul total de vitamine. Acid folic este deosebit de sensibil in acest sens: pana la 90% se distruge dupa numai doua minute de fierbere. Important: rumeniti rapid legumele ~ievitati fierberea indelungata. Nu tineti niciodata mancarea la

( IIll(1a~teti acele fructe care, de~i au stat doua 111111 Ill' pervazul ferestrei, arata 1.11Ill'a inainte? Astfel de IIIII'I!' sunt, de cele mai multe 1111, Iradiate. Dupa acest tip de 11,lIarnent, in ele nu se mai Iwln'l'l' niciun proces enzimatir, 1I11'IU/1 tip de metabolism ~i, de ,IITl'a, se degradeaza mai lent. 1'1111 iradiere, fructele i~i pierd II man' parte din vitamine.

NulllrCl
III '/11 I'O\II(
('Q

(I/wlde

damico. Aveti legume/e ~i so nu lipseasco din

/i1nic.

iNAPOI LAALIMENTATIA EPOCII DE PIATRA ~

1111l'1I1(J~ia bogata 'in vitamine

l'illOI

a epocii de

Avc'ti grija de valorile sangvine ale ('pocii de piatra!

III l'poca de piatra, aprovizionarea oamenilor vitamine era simtitor mai buna decat In zilele IIO'I'itre. Linus Paulus, dublu laureat al Premiului Nollel, a analizat substantele nutritive care se II, ~eau in farfuria de supa a femeii Lucy, din I'p(\ca de piatra. Rezultatul analizei sale: Lucy primca de trei ori mai multe microelemente 1IIIIriLive decM recomanda Societatea Germana pl'lIlru Nutritie ~i chiar de 20 de ori mai multa vi 1;lmina C. Altfel, Lucy ar fi suferit permanent dl' inflamatii ale sinusurilor ~i alte avataruri ale l'iviliLatiei, fiind eliminata rapid din procesul de I'volutie. Acest aport de vitamine din epoca de
('II

Oamenii epocii de piatra primeau un aport optim de microelemente: In medie, alimentatia lor continea de trei ori mai multe substante biologice decat cea de acum.

piatra este cel catre care ar trebui sa nazuim ~i noi. Sportivii cunosc de multa vreme acest lucru. Medicina sportiva aduce nivelul vitaminelor din sange la nivelul epocii de piatra. Oar ~i oamenii normali ar putea sa devina sportivi de performanta: de la gospodina cu trei copii, care are nevoie de nervi de otel, la adolescentul aflat sub stresul ~colar ~i pana la managerul care trebuie sa gandeasca mereu limpede. loti ace~tia au 0 problema comuna: cum sa adune suficiente micromolecule pentru a face fata exigentelor vietii ~i, In acela~i timp, sa ramana sanato~i pe termen lung?

I II III '11 I'U numai 100 de ani In urma, aiimentatia 1lilllll'IIilor era mai sanatoasa.ln prezent, comllilldliv eu acum 150 de ani, ei Ingurgiteaza de dllll,) Illi mai multe grasimi, de zece ori mai mult 1111;\1 ~i hidrati simpli de carbon (de exemplu: dill 11Iol!uselecu faina alba ~i din paste) ~i mai 11IIlili de jumatate din substantele cu continut dl 11111';1. Mai adaugam ~i faptul ca aproape 5% dill ,Ipllrlul energetic provine din alcoo\. '.11 I' I I'U asta? - ati putea gandi. Oar grasimile, ,111,11111 simplu ~i alcoolul sunt calorii goale. Ele 11111111'1'5 niciun fel de vitamine, minerale sau III l'lllt'lcmente.ln grasimi, de exemplu, nu exista 1111'11111 rei de vitamine solubile In apa. Oar cea 111,11 mare parte din energia primita zilnic sub Itlllll;) de calorii provine din grasimi. Prin Irk :lO-40 de procente furnizate, ele 1I'IlIl'/inta principalii no~tri furnizori de l'llrlqie. In zahar ~i In hidratii simpli de I dillon, printre care se numara pastele Llilioase, prajiturile, painea alba, anumite vllall1ine nu sunt deloc reprezentate. jar :lIl'oolul nu contribuie cu absolut nimic la 1l1l;lI1tul nostru vitaminic - din contra, el l'ollsuma mari cantitati de vitamina B,. I\portul vitaminic actual este, In medie, de 1Il1lllai 30% fata de cel din epoca de piatra.

Mancati ce ar manea ~i Lucy In IiII'll' IHII III Optati pentru alimente activ' din PUIII'I dl 'dill biologic, cat mai multe fruct i ll'qUlIll' PIIIII pi Ii I eventual congelate. Cantil'alcCI (i(' vll<lll! III dill legumele congelate este upl'rio:ll 1'1'11 dill legumele depozitate 0 VI' me ill(1I'111I111111 I ,II preferabil sa beti sucuri d frucl '. ill hI(' (ii- II 1111111 racoritoare Indulcite. Ace la c Ie 111111111111'1111 simplu de a va umple rez rVO;lI'('l\' tli' v 1.11111111 Consumati paine integral i 01'('/ illll'1I1 ill, 111 11 II de produsele prelucrat indu Irilll, I'll pl'llIlld<l lunga de garantie, a carol' val(){ll'\' 111111 Ilv I II mult mai scazuta. Si con ul1lilli IlliI 1I1111111 grasimi. Oeoarece fiecare c'lIorie tI\' 111,1',1111 V fura din vitamine.

Ccreate integrate - sotutia magica

III cerealele integrale se afla substante de lllliast cu 0 multitudine de biomolecule ~i viLamine - 0 adevarata pe~tera a comorilor pcntru metabolismul nostru. Atunci cand lucy recolta cereale ~i orez, nu Insemna ca l'a subaprecia cele mai valoroase substante nutritive. Atunci cand era vanata 0 caprioara, earnea ei continea doar 4% grasimi, spre deosebire de un animal domestic, care produce, In medie, 20% de substante grase.

Hipocrate tia Inca din anul 450 f.111 ( I . "Oaca nu eti tu fnsuti dispus f(11 ( 1101,/1 viata, nimeni nu te va putea ajul I.
II

Vilaminele in calitate de asigurare de anatate

III ,1llii 1950, doctorul Norman Walker bea litri 1I1111t) i d(' sucuri proaspete. EI este cel care a ,I!II'''' "'lIcului de portocale popularitatea de care ',(' hll(,lIr, acum. $i a facut demonstratia faptului (,' Vllilll1inele ajuta la mentinerea tineretii: la v, 1,lil dc peste 100 de ani mergea pe bieicleta, 1,11 1;1II ~ ani a scris ultima sa carte de sucees. Wilkn IlU ('sle un caz izolat. Vitaminele mentin 1.111," Illl'lilbolismul celular ~iajuta la evitarea Illill;llliilor cronice. Se publica tot mai multe ',lllllii 'lliintifice care trateaza tema efectului I'XI'II'il:t1 il upra sanatatii de catre vitamine ~i l'I'II'lilll (' ~ubstante biolog ice.

FACETI FERICITE CELULE CORPULUIDUMNEAVOASTRA

V-ati imaginat vreodata una dintre cele 70 de miliarde de celule ale corpului dumneavoastra? Nu prea credo Majoritatea oamenilor se cunosc pe ei ln~i~i numai sub forma imaginii exterioare ~i ca 0 colectie de reprezentari ~i de senti mente. Toate celelalte sunt undeva, lnauntru. Imaginati-va macar o singura data una dintre cele 70 de miliarde de celule ale corpului, viata ei reala. Celulele sunt sanatoase, active ~i fericite atunci cand primesc substantele nutritive necesare functionarii fara dificulhlti ~i re1nnoirii permanente. Fiecare dintre aceste celule reprezinta o fascinanta ~i micuta fabrica biochimica, apta de a produce orice (vezi ilustratia de la pagina 23, jos). In aceasta minuscula celula se ascund biblioteca genetica de software (ADNul), pana la 1.800 de mici centrale energetice (mitocondriile), un departament de productie pentru piese de schimb albuminice (aparatul 80lgi ~i ribozomii), multe statii de reciclare a de~eurilor (Iizozomij), un loc de stocare a importurilor (endozomii), un port In care macaralele transporta din exterior substantele nutritive ~i catre exterior de~eurile (peretele celular), pestel0.000 de activatori metabolici (enzimele depen~ente de vitamine) ~i multe altele. Insa cel mai fascinant lucru consta In faptul ca lntregul se construie~te din numai 45 de substante nutritive, dintre care 14 sunt vitamine iar restul, minerale, microelemente, ' aminoacizi ~i doi acizi gra~i esentiali. Pentru ca fiecare celula sa fie fericita aceste 45 de elemente trebuie sa fie' prezente In cantitate suficienta.

/(10/0 din lotalullmbolnavirilor sunt 1f1'III'rall' dc nutritie 1.11,' [I 11('dam seama, ceea ce de-a lungul "'1,101 :t intrat In categoria tulburarilor 1I11'1"llolic(' usoare, cauzate de prea putine 1I1l',I"lll(' biologice asimilate, astazi reprezinta 1I,,,Llllii ('/'onice circulatorii, 1,1111'1'1, cataracta, 11'11111,11 i. m, alergii, II " I (.0 pOl' 0 La , AI/III'IIIH'r si I'd I k i 11 .0 n,
nc ('ci 11l"11llllllic; ani ai vl(lli. III Austria, de I 1'1111'111,fiecare al IllIi'ill':t copil are valori prea lid ('i1li' :tie colesterolului.
I "'I' Idp( . I'

1IIIIIIll,lI'i/i. Medicina c1asicatrateaza In schimb dlill 'diliplomele, In loc sa efectueze profilaxie I" hlllll'n lung ~i sa combata eauzele. Avem deI 1111' ('II 0 medicina reparatorie, In loc de un 1 II III (';11('sa lncerce mentinerea sanatatii. ~lljlllll;ilca bolilor civilizatiei e constituita din 1t1l1l11lt'I:tbolice, aparute ca urmare a carentelor dl IliI,lante biologice, lnregistrate pe perioade lilllql !It' limp. 0 alimentatie timpurie bogata III 1I11',I,1I1te nutritive ~i suplimente de elemente 1111t Illlliliritive constituie cea mai buna solutie 111111111 ;1impiedica produeerea 1mbolnavirilor III I'Vllllitie lenta. Cele mai intense cercetari IlIlIllllI'l' In domeniul sanatatii ~i al prelungirii II (II 1111 se desfa~oara In zona tehnologiei iii 111'1 in" ci In cea a nutritiei. Puteti folosi III ,1',1[1 cunoa~tere, cu un efort minim.

dumneavoastra de vitamina ,MI'd I. informatie apare, unearl, S' p liel,1 dl' ',III lit aici putem trage concluzia: "Cu dOli, pllil"II' (II suc mi-am asigurat un aport ~1I1it'1r1l1ill vitamine." AI' fi frumos, daca ar fi iI iI Il"" III realitate, ce ne spun acest valori? ('1111' '1'IIIIiI ele nevoilor individuale? Ajungcti 0. 11('11" 1111 nivel optim, pentru nec il til\' II. 1.1I dumneavoastra? Este adevaral e" pt' 11'1111111 lung, datorita unuiplus de vilrHnil1l' Vi'1I1111I sa evitati 1mbolnavirile7 Aceea i ('illllll,,11 ill vitamine este valabila si pentru PCI (HIIII' ',111"1',1 stresului, pentru gravide, opii, 1111l1i\'I, 111111 11111 sau persoane cu colesteroll11eril? Cum au aparut aeeste recomanclatll In toata lumea au fost lallorillt' I "Ii \1" referitoare la necesarul minimal (it' v 1.1111 III pentru persoanele sanatoase, d viII I. III 1111111, fara probleme speciale sau l11alaclii('1111111 III cazul celor peste 10.000 de clapt' !III I i'lilllil metabolismului dependent d' vilillllllll, I .11 absolut imposibil sa determini u (,xill'lll.lll (, II miligrame de vitamine ne ii, ol1lttllllll'llIlIll Este ~i mai greu de determinal\'illllll.ll(" Iii substante nutritive de car' {ll'\' IIt'vllli III adevarat un individ. Obic iurilc d(' vl.ll, ,I deosebesc lntr-o pI' a mill'(' 111,',\11 Deosebirile sunt substantial d'l(', :tVi'll 1'1,II 70 de ani, iar intestinul c1Urlll\(ilVII.l',11 II absoarbe numai 0 mica parte dill vll.l1I11111 " intrate In organism, daca sunlcU 111111,'1111 I consumati mult alcool, ori (in,', Ilid medieamente. Nu se tine COlli 1I1t'1ill greutatea sau de lnaltimea dUI11IW:tVO.l',II,l, nici daea practicati intensiv porlill lit, '"III daca aveti 0 activitate profe iOI1i11.111"111 Fiecare ce/ulii a corpului rCp,t'/11I11I un sistem de sine

Ill'omandari III vilamine

oficiale In materie

111111111111 Societatii Germane de Nutritie, un lilill,11 cu suc contine 500/0 din necesarul 11'1111111111< celuIII 11'01'1 'portalotlre

Software (nucleolul)
ADN

I'll II do ,11111111
,111111 I II Ii III 0
Iljllllllllil

1(111)

( dulr plinc de substante nutritive 1'1'111111 il rcducc cauzele 1mbolnavirilor, medicina (1I111111011Tulara lntrebuinteaza vitamine cu IIldlld dO/are, minerale, microelemente ~i

Centralaenergetica (mitocondria)

Zona de stocare pentrufragmente de proteina (reticululendoplasmatic)

~III'\.1I1I:. roti ace~ti factori determina diferente 111.111 III IH"e arul de vitamine. Este imposibil sa ',I' 1I111'lji\lreLe toate aceste deosebiri individuale 11111 1111 1:lbcl cu recomandari In materie de V\I.lllIill\'. Mctabolismul dumneavoastra nu se 1'11.111' Ill, lira In miligrame. Ikl'Olllandarile minimale. depa~ite HI'I'IIIII:1I1cl~rilc oficiale minimale din Germania ,III lo\! 1'1:lborate In anii '50, pe baza cantitatii III' vII :1I11illenccesara evitarii unoI' 1mbolnaviri 1,111/.111' ek avitaminoze. Daca nu este diagnosti1,11.1IIIl'io !Joala avitaminozica In faza acuta, dlllll('1 I' :1I1:ili/cazaceea ce se gase~teIn Jarfuria III' ',liP, " :1 populatiei cu 0 stare de sanatate 11111111.11. . I it rc/ultatele acestei analize se mai .I11.lIlq.l1':lleva miligrame ~i, astfel, apar recomanII. 1111' dl' uporl vitaminic minimal pe care trebuie ',,1 I IIl'llll, , pC'cat posibil, fiecare persoana. III 1"1'/1'111, cunoa~te faptul ca bolile I .IldIllV:I\eularc, cancerul, reumatismul, bolile 111'111'111 I ulergiile pot fi cauzate inclusiv de un '1111111 de vilamine scazut, pe termen lung, .III ,II'lI rl'prczenUlnd a~adar tot ni~te Ilvll.llllillo/e. In tabelul cu recomandari al "III 11'1.1111 (Jnmane de Nutritie nu se tine cont
H

CELE MAl VALOROASE RECOMANOARI INTERNATIONALE

Pentru prevenirea Imbolnavirilor de cancer, Institutul National de Cercetare a Cancerului din Statele Unite recomanda zilnic 0 cantitate tripla de vitamina C ~i vitamina E, fata de cea recomandata de Societatea Germana de Nutritie. Asociatia Americana de Cardiologie recomanda un surplus de vitamina E In profilaxia bolilor de inima ~i circulatorii .

III It 1111' Pentru evitarea 1mbolnavirilor cronice, III II d"le nu sunt ilustrate In recomandarile 1IIIII.llii Germane de Nutritie, a~a cum am 111.11 111Ui sus. 5i aceasta deoarece necesarul 1111,'"'.11 de vitamine, determinat de I Iii 1111I\1:llllele dumneavoastra existentiale, 11111"10111' ri luat In considerare Intr-un I i111\IIIIl'ial. Recomandarile sunt valabile 1111111.11 pl'n ITU persoane sanatoase, cu un IIII11i Ill' viata mediu ~i negrevat de I "dllt'l i\lici particulare. Iii 'Illa~i-va catre Lucy! III 11111\ !lcntru alimentatia standard a IIIIIIlIlIlll'lor din gradinile zoologice ale ',I 11t'11II Unite se administreaza de 23 de '111111,11 Illulte vitamine, decat ne atribuie "III 1l'1;1 I l'(1 Germana de Nutritie. A fost 11111111 raptul ca maimutele care nu 1I111111'\l' un astfel de aport vitaminic se IlIllllllllflvc c de maladii infectioase ~i mol' 1I11111.1lul'. IJlllllloIl1 Walker, cel care la varsta de 114 1111 '.1'1 i" ultima sa carte despre sucuri, \111'1'11111 i marele guru al vitaminelor, ,1I11I1,1Iorul Premiului Nobel, Linus 1',.lIllillq, care la 93 de ani tinea 1111111'1 inle, ne-au dat solutia: pentru 11'11111' diciente pana la varste Inaintate IVI'l! IIl'voie de 0 cantitate de trei ori mai '11,111' dl' vitamine. Adica la fel ca femeia lilly dill epoca de piatra.

daca ramaneti sanatos 0 perioada de timp lndelungata. Este preferabil, a~adar, sa nu va bizuiti pe valorile inscriptionate pe sticla de suc sau pe ambalajele altor alimente. Cantitatea de vitamine de pe sticla de sue Nu va lasati indu~i In eroare, crezand ca recomandarile minimale sunt suficiente pentru

cantitatea de vitamine

doza zilnica recomandata

Deseori, pe etichet

111111111<1 C r H llillil 111111111.1 r I' IIllol, n I I 'IlIvll.lIllina A (betacaroten) I "I' ,plillde vitaminei A 11111111101 Bf; VII 11111111 ? '111IIllili181
III

30,0 mg 9,0 mg ,0 mg 3,0 mg 1700 IJg 280 IJg 1,0 mg 0,8 mg

50 %
50 %

se specifica, In
miligrame, cantitatile de vitamine con tin ute de produsui respectiv. AIMurat, se prezinta necesarul minimal. De cele mai multe ori, utilizatorul nu $tie lnsa care este diferenta lntre aportul optim $i eel minimal.

50 %
50 % 50 50

V,I rn~omandam aportul vitaminie al

I poeii de piatra (1I11'l1lllati multe fructe ~i legume Pillil\pctel Beti sucuri de fructe ~i de Ii ql 1111(' ! Suplimentar, acoperiti necesarul vll.lI11inic cu produse farmaceutice: 100-400 de IlIilllJlilme de vitamina E, 1-3 grame de vitamina ( , pi l'l'UIll ~iun complex de vitamine B.

%
00

35 %
50 % 50 % 50 % 50

0,7 mg
100 IJg 0,075 mg 0,5 IJg

lei Inll

11111111101 VIIIII1II1 812

in fiecare zi, legumele $i Fructe/e 11'('/)11/1' '011 reprezinte 0 obligatie de con~um pI:I/IIII dumneavoastra, la Fel ca ratIO SUp11l1l1'fl11I ra de vitamine de la farmacie.

50 %

UNT PERICULOASE PREA MULTE VITAMINE?

Vllllililltl A ~i D: dozarea este esentiala Ilill,l dVl'ti grija, puteti profita enorm de pe 111111,1 ,lInbelor vitamine: cantitatea co recta de 111111111(' A ~i D fortifica sistemul imunitar, 1111111 t" incidenta cancerului, iar un surplus de 1I.IIIIII1a D reprezinta un izvor de tinerete 111111111 oase. Cititi mai multe despre acest IIII II'\' 1 in capitoiul 3, Incepand cu pagina 88. I i1t"lllati cu atentie 111 11'\;lrLiI de vitamina A al organismului 1I11111111';lvoastra este acoperit In mare masura 1\1dlillorul carotenoizilor din fructe ~i legume. 1llll'Iilii transforma numai la nevoie In vitamina A III caLul in care combinati mai multe 1111'11,11;11(' vitaminice, calculati cu atentie, pentru III'VII;I 0 supradoza. Unica regula de dozare din 111',1 lil carte este urmatoarea: I Nil dcpa~iti cantitatea zilnica de 2.300 de lilll'loqrame de vitamina A ~i este preferabil sa Ilioill nccasta cantitate din legume ~i fructe. I Nli depa~iti cantitatea zilnica de 10 micro111111111' de vitamina D. Vitalllina E ~i vitamina K: un aport prea 11I.l1l'nu ridica niciun fel de probleme III ("('(';1 ce prive~te vitaminele liposolubile E ~i K, oIilllldarea este diferita fata de vitaminele A ~i I) ~lIpradozarea nu ridica niciun fel de III11hleme. Daca exista un exces in organism, vlI.llninele E ~i K se elimina prin urina, exact ca III t"a/LiI vitaminelor solubile in apa.

de Control al Otravurilor din SL'HI'il" Uillll', lllli inregistreaza intoxicatiile, aral 1', 11111111111 zece ani nu s-a inregistrat nieilill \'iII III supradoza periculoasa cu vitaminl' Illdlll',l1lllli II sau cu vitamina E liposolubilr.. Pericolul nu consta, a~adar, in IIpl":l(lol I, I in carenta Acest enunt esential poat fi l'olilllllldl, III exemplu, prin faptul ca 0 carcnl, :I :ll'1i1Ii111 "lilt ~i a vitaminelor B6 ~i B'l a dell'l'IlIlllill VIIIIIII supradimensionate ale homoci l('illl'l, 1'('1111111 este responsabila, in Stat Ie Unil(', ill' lill (l(lll de cazuri anuale de infar t, Crl/uri (':lli' II 11111111 fi evitate. a presei De-a lungul timpuiui, ma -ml'(Ii;I:1 1111'/1'111111 diverse ~tiri referitoare la in Loxi('" lilli' III IIVIII Iii 1 de vitamine. Dar este absolut imposibilt inloxli'dll I III vitamine hidrosolubile' 0 tablel, t'll'IV(' ,11111\ contine, de exemplu, 0 canLiLall' tI(' v 1.111/1111 solubile in apa care depa~ Ie 1('(" :l11I11I11 11111 zilnic recomandat. De mult ori, vll:l11I11I11 A ~i D nu sunt produse sub form, ill 1.i111111 efervescente, deoarece, fiind lipo..,olllilllt, 111I ',I dizolva bine in apa.

o gaselnita

Vil:llninele liposolubile
111111,110;11('(1 rclatare ilustreaza cat de periculoasa 1I11,lII'Ii () d07a ridicata de vitamine liposolubile

Ceea ce este normal ~i necesar vieth In cazul ur~ilor polari, este periculos pentru om: aportul ridicat de vitamine A ~i D lucru? Ur~ii polari se hranesc cu pe~te oceanic, consumat Intreg, pe~te care contine cantitati extrem de mari de vitamine A ~i D.ln consecinta, acestea se acumuleaza In ficatul lor, astfellncat apar fenomene de intoxicatie Inca de la digerarea a 10 grame din aceasta carne. Cateva milioane de unitati de vitamina D au un efect atilt de puternic, Incat se folosesc ca otrava pentru ~obolani. Aceste animale mol' dupa doua zile de la Ingurgitarea vitaminei D, deoarece ficatullor cedeaza. La fel ca vitamina A, aceasta vitamina liposolubila se acumuleaza nelimitat In ficat.

'/11),

/'1'111111 i1-~i completa rezervele alimentare "II.l('i1('iotl e, un grup de exploratori au vanat ur~i 1I1110l11 i [oci. Deoarece, In mod normal, ficatul IIll1llll(' deo cbit de multe substante nutritive, ei 01\1 l'OI\\lllllat ficatul acestor vietati. Eschimo~ii III (', IIU eslc bine sa mananci ficat de urs polar, doll ('('1('('1,lorii nu cuno~teau acest lucru. La scurt 1111111 dllp, aceea, a Inceput sa Ii doara cumplit 10111111. III plu , au avut stari de greata ~i voma. I ,1111i1111dc-a ;lIli randul au suferit de inflamatia 11l,Jllilui i de icter. De ce s-a Intamplat acest

Ce se Intampla cu vitaminele 'Iolubile In apa?

I'onlc aparea ~i 0 supradoza de vitamine solubile III npa? In cazul vitaminelor B ~i C, solubile in .lpn, orice surplus de care nu are nevoie olljanismul este eliminat prin urina. La fel se 11I1;lmpla~i cu vitamina E, liposolubila. Centrul

UPRADOZAREA NU RIDICA NICIO PROBLEMA iN CAZUL VITAMINELOR SOLUBILE iN APA

1llllilt'le superioare de siguranta va ajuta la 111l11piirarea medieamentelor, daca doriti sa WI ificati datele referitoare la continutul pllH!lIsclor cu vitamine sau sa combinati diferite pi odll c. Vitaminele solubile In apa se adminis111';1/, el mai bine sub forma de medicamente 11'1 ;Ird. Acestea elibereaza lent vitaminele, In 1Ii11'lvalde 12 ore. Beneficiati astfel, In timpul lIop(ii, de aport vitaminic pentru celule. IIMIIlII sUPERIOARE DEslGURANTA PENTRU VITAMINELE IIIIIHOSOLUBILE B SI C 1'1 IIII'll a va face 0 idee cu privire la siguranta 1('<11;) orerita de vitaminele hidrosolubile, am l'oIlrlllal continutul unei tablete eferveseente In 1l'l<llk eu limitele de siguranta mentionate mai SllS.Numarul de tablete efervescente pe care Ill'll11ie sa Ie luati zilnic pentru a atinge valorile 11l'I'('sarese afla In coloana a treia din tabelul de 111;11 jo . 0 tableta efervescenta corespunde reco1l1;ll1d:iriisimple a Societatii Germane de Nutritie 'll'lllru aportul zilnic din respectiveIe vitamine.
vll.llnina Vil;lI11ina B, ViI.Il11ina B2 Vilamina B3 I I'll 1 p,lIllolrnic Vllamina B6 Limitele superioare de siguranta 100 mg 200 mg 450 mg 500 mg 200 mg 1000 fl9 500 fl9 2000 mg Numarul de tablete 76 133 26

Care este numarul de tablete efervescente care v-ar putea dauna? Am calculat noi pentru dumneavoastra dlte tablete efervescente trebui sa luati pentru a evita fenomenel secundare nedorite, generate de 0 eventuala supradoza de vitamina B6. Referintele ne-au fost furnizate de profesorul Biesalski, un foarte cunoscut expert german In vita mine. 1,3 miligrame de vitamina B6 reprezinta cantitatea recomandata de catre Societatea Germana de Nutritie, ca doza zilnica pentru tineri si adulti.ln calculul de mai jos, pentru exemplificare, am presupus faptul ca aceasta cantitate este inclusa Intr-o tableta efervescenta. Asadar: 0 tableta efervescenta contine aici 1,3 miligrame de vitamina B6. 4.000-20.000 de miligrame de vitamina B6 sunt suportate fara niciun fel de dificultate Intr-o perioada scurta de timp (aceasta corespunde cantitatii care se gaseste In 3.075 pana la exact 153.850 de tablete efervescente). La 0 cantitate zilnica de 500 de miligrame de vitamina B6, dupa cateva luni apar fenomene de dureri nervoase (corespunzator cantitatii continute In exact 385 de tablete efervescente). In practica Insa, nu apare 0 astfel de supradoza. Oar teoreticienii din domeniul vitaminelor vorbesc, In continuare, de pericolul supradozarii cu vitaminele B. Ce cantitate de vitamine solubile In apa puteti consuma? Pentru a afla ce cantitate de vitamine puteti consuma In fiecare zi, suplimentar fata de consumul alimental', pl'Ofesorul Shrimpton a

11111 pi ',1" ,100 de studii. Valorile respective II I I 101 1111'11ul descrierii fiecarei vitamine II 11101',1.1 carte, sub recomandarile III 1illl'llll1n/. Aceste valori va ajuta sa va , III1 III ,i1llllci cand doriti sa consumati I IIII I olllllinatii vitaminice.

Cantitatea d vilol/lirw 11111 tab/ete/e en I've ('('111(' (",fl' 1'111 eulatii dupii 1" 'OIl/(IIIt/II/III' Societiitii G rman(' (/(' Nul"(/i

CURT ARILE DIN ASTA CARTE

iii

I 11III (1 miligram) = 1.000 Ilg (1.000 Illl('lograme). I III (lIl1itati Internationale) = IU IIIIII lllalional Units). Unitati de masura lit III III vitaminele liposolubile A, 0 Si E. I 1)( II : Societatea Germana de Nutritie

84 125 2 166 20

/\nd folic

UTERNICE iMPREUNA: vitamine/e B

(,rupa vitaminelor B se compune din opt vita mine: vitamin fliamina), vitamina 82 (rib 0 f/a vin a), vitamina 83 (niacina), vi //0 85 (addu/ pantotenic), vitamina 86 (piridoxin a), vitamin f(J(idu/ fo/ic), vitamina 812 (coba/amina) ~i biotina. Vitamin

,>unt managerii metabo/ismu/ui dumneavoastrii; de e/e d Pi energia de care dispuneti c1ipii de clip ii, fe/u/ in care vii sim cum /ucreazii creieru/ dumneavoastrii, de cat timp au n ~ ce/u/e/e corpu/ui pentru

a se

re1nnoi ~i repara.

>

MATERIALE DE CONSlRUC11E PENTRU CORP ~ SUFLET

"11lnteti predispus la diferite infectii, din ('iluza constituirii laborioase de celule Illlunitare. Survin probleme la nivelul dilcritelor sisteme celulare, ca de exemplu: pirie, mucoase, stomac ~i intestin. Vilaminele generatoare de energie: lorta pentru fiecare zi iii metabolismul energetic sunt implicate I'll precadere vitaminele B care participa III valorificarea hranei. Ele joaca un 1'01 I'('ntral In procesul complicat de II'i1nsformare a hidratilor de carbon In qilicoza ~i glicogen (forma sub care d('C~tia se gasesc In mu~chi ~i In ficatl. lie participa la producerea energiei de lililizare imediata din celule, precum ~i la ;lId rea ~i stocarea grasimilor. Alunci cand hrana dumneavoastra consta Illili ales din calorii goale, adica atunci (,rind consumati prod use gata preparate, dlilciuri, paine sau alte alimente din faina ;i1ba, productia de energie va functiona

Impiedicat, ca ~i cum In I' z rVOl'lIl I pll motorina, In loc de benzin Upl'!.

Psihovitaminele ~i nervii otel

(\t

Vilaminele B determina ritmul

III

viata

IIlldqllll'il drumului de tara plin de hartoape 1IIIIJoliwlIa ineficienta functionarii meta111111'1111111 In absenta vitaminelor necesare. 111lilpolriva, In cazul unui aport optim, 1111 LI!loli mul functioneaza eficient, ca pe II dill o~1rada. dumneavoastd): dlllo~lrada sau drum de tara? ILII', Vi alimentati metabolismul cu 0 I dillilill suficienta de vitamine, pentru Illdll' fill Ie sale de productie, acesta va 111I1('(ionarapid ~i fara cusur. Dispuneti de l'IIl'lqir pe toata durata zilei. Aveti garantia Mllaholismul

Vitaminele B sunt cele care decid cat de bine va functioneaza metabolismul. Daca acesta primeste 0 cantitate suficienta din aceste vitam in e, totul merge cat se poate de bine.
ca neurotransmitatorii fericirii au ajuns In creier ~i are loc 0 rapida refacere a tuturor celulelor.ln caz contrar, dimpotriva, carenta de vitamine inhiba productia de energie, va simtiti In permanenta obosit ~ifara vlaga. Prod uctia de neu rotra nsm itatori pentru creier ~i sistemul nervos este foarte lenta. Consecinta: sunteti iritabil, nelini~tit, indispus, ipohondru ~i dormiti prost. In cazul acestei carente are de suferit ~i reconstructia elulara, iar noile celule se formeaza cu marc dificultate. Printre altele,

INFO [>
CARENTA ~ DE VITAMINA

Prin transmiterea impulsuril r, vililllllH I 1\ joaca un 1'01important In ml'lillllll'dllill nervos, ele fiind numite, d a ell, v 11111111 neurotrope. Intr-adevar, a 'C 'Il' V 111111111 decid viata d umneavoa tr IIll'l'l VI randamentul psihic. EI plII'li(' P II producerea diferitelor sub tan(l' IH'IIIIIIIIIII' mitatoare: a serotonin i (pCI Ii'll I111 I I interioaral, a melatoninei (n uroll'llllqll I1II1 al somnuluil. a noradrenalin i (pl'IIIIIIIIIIIIIII sui de actiunel, a dopamin i (p('lIlllllllllil dispozitiel, a acetilcolinei (p nlru 111l'111I1I11, precum ~i a altor 40 de n urolmll 1111,1111 cunoscuti pana In prezent. Vilnllilit II 1\ intervin foarte activ In psihi ul il 1IIIpi ( I, sentimentele dumneavoastr , i holl I, I'III privire la randamentul intel tual. ilH'I'lh lid cu pagina 36, yeti afla ul11 VI pili activa productia de neurotran Illll, 1111

Vitaminele de constructi( : relnnoirea ~i reparatia celulelor

In metabolismul de constru Ue, vilillllilit II B participa la constructia i di llllill" genelor (ADNl ~i la metabolismul illlllllllllil ADN-ul prezinta planul d oll~lllll'll pentru toate celulele. Celulel unlll'pilldit cu ajutorul albuminei sau sunt r COIlIIIIlIt In absenta vitaminelor B, rc Il'II':I I reinnoirea celulelor ar fi stopatt, pl'llllll ca nu ar putea fi produse I nWIl!t'11 albuminice de constructie ~i niciun Cll'IIII'111 nou nu ar putea fi inclus alaturi dl' ('(,II' existente.

o carenta de vitamina

B I~i manifesta efectul cu rapiditate: sunteti pasibili de boli infectioase, deoarece productia de celule imunitare este prea lenta, iar pielea se descuameaza,celulele moarte nefiind Inlocuite suficient de repede cu altele noi. In paginile urmatoare yeti gasi exemple de Imbolnaviri ~i simptome a carol' cauza rezida In carenta de vitamine Inregistrata In procesele metabolice.

VITAMINAB1: SUBSTANTA MOTRICE PENTRU CREIER

IIIIVllil"e, a~adar In relationarea creierului cu I 1111I1I1 muscular. Fiecare mi~care reprezinta II lolilborare intensiva ~i exacta Intre Illlviliitca nervoasa ~i musculatura. Acesta I II Il1oLivul, de exemplu, pentru care atunci I 11111 "Il'oolul scoate pe linie moarta sistemul IIII~I\ nu mai avem control asupra mi~carilor pit l/lllUlui corp. Un mecanism similar este cel 111111111 rvine ~i In anumite Imbolnaviri IIlIVIl;I"e, cum ar fi afectiunea Parkinson. 11,11,oIli tinut vreodata regim vreme mai IIIIh'lilllCjata, cunoa~teti probabil senzatia de I. I 1'011;1 ~i de neindemanare, care este cauzata II I iiI' absenta substantelor care trebuie sa tlllll'/I' (lctivitatea sistemului nervos, precum I I vll(1minei 81 din nervi - mi~carile devin 11111'1(' i lipsite de armonia obi~nuita.

Vitamina

8,

mare~te capacitatea d 11H'I1Hllolll a impul.llliiol

deoarece ia parte la transmiter

nervoase ~i, In acela~i timp, proll'I'II" acetilcolina de descompuner a pI' Ill:IIIII,l

PENTRU CA NANCY FIE OBUGATA sA PRE DUCEREA ATAT DE D

VJlillTlina B, fdineaza amnezia I lIIlarea

MllllOria, capacitatea de Invatare ~i de I II11'1'11 lrare sunt strans legate de vitamina III' ,1('1'(1 ta contribuind la pastrarea acetilco111111, Ilbstanta neurotransmitatoare. Acetilco111101 1'"le atat de importanta, In cat, In anul l'llli, (I fost acordat Premiul Nobel pentru tli ',mperirea ei. Acetilcolina este neurotransI" lillorul cerebral care face ca informatiile sa III IIIIl'g istrate In "memoria cel u Ielor nervoa,I''', rll' unde Ie puteti extrage ~i redirectiona. /111', nu mai suntem capabili sa memoram I lid cifre sau daca uitam mereu unde am '"ll'ill ma~ina, Inseamna ca probabil ne cerebral 1 Ip',I'')lc acest neurotransmitator rll'llllrnit acetilcolina sau ca aceasta este tll",mmpusa prea repede.
I

I n 'rgie pentr~. nervi ~i pentru n lurele cenu~1I

111/im'le influenteaza fiecare faza 1Ilt'lilbolica. Vitamina 81 sau tiamina face p,lIll' dintr-o uria~a armata de enzime care lil'~('ompun hidratii de carbon din hrana lIo;I~1I' I~ mo~e.cule energetice de glucoza, 'IoIliI fie utlilzate. De Indata ce In corp ',I' 1111' 'glstreaza 0 carenta de vitamina 8 l' /lIO\,' ul de transformare a hidratilor de I,ll bon In glucoza nu se t1]ai poate rll'~I, . ura la parametri optimi. Insa nervii 'I l'~rlerul functioneaza pe baza energiei oblillule din glucoza ~i nu pot utiliza ,Ill olul deloc lipidele pentru obtinerea de l'lll'"gie. Cu toate ea reprezinta numai 3III

F/exibi/itatea f}1inta/a, capacitatea de concentrare ~I a memorie buna sunt e/emente ca.reya ajut~ sa pastrati contro/u/ asupra vletll profeslOna/e ~i persona/e. greutatea corporala, creierul ut,lizeaza 20% din totalul energiei noastre. Acest org~n performant preia numai energla obtlnuta din arderea glucozei. Daca ~portul de glu~oza din organism scade, la rnceput devenlm morocano~i ~i iritabili deoarece nervii no~tri tipa, literalmente' dup.a g~ucoza, iar apoi devenim obositi, c~ o gandlre lenta ~i abatuti.

40~o din

lIt'rlinirea
IITI ilcolinei

vitezei de descompunere

Vitamina B, pune in relatie creierul ~i mu~chii

In afara de productia de energie, vitamina 8 este ea Insa~i activa In dirijarea impulsurilo~

VII.II11ina 81 are capacitatea de a Incetini Ih'''l'ompunerea acetilcolinei. Cu cat aceasta 1,.,11' activa mai mult timp, cu atat mai bine ,".11' deservita capacitatea de Invatare ~i de 1lllltTntrare. Acesta este motivul pentru care III ('Icier ~i In circuitele nervoase se afla exact .11.Iii vitarnina 81, cata aeetilcolina.

/11/1/11 III

I ('IIII/lJri1e

nervoase refer.

{ro!jU} se ter-

luni telefon mobil, dar pana la Inceperea cursului nu su nt In stare sa II foloseasc . Dupa trei sau patru ore de training obositor, participantii, care se apropie de obicei d varsta de 60 de ani, abia Invata cum s preia un ape!. Pur ~i simplu, se vede cu cat dificultate se deplaseaza impulsuril nervoase - gandurile - de la un neuron la altul. Aceasta tragicomica stare de stupoare se acutizeaza odata cu Inaintarea In varsta. 60% din internarile persoanelor In varsta In caminele speciale este cauzata de deteriorarea dramatica a performantei cerebra/e. La 30% din pacientii internati In institutiile de sanatate mintala se Inregistreaza carente de vitamina B1. Celulele nervoase au nevoie de vitamina 81 ~ide colina Sper ca va mai amintiti ...45% dintre femei ~i 61% dintre barbati nu primesc prin hrana nici macar aportul minimal de vitamina B1

'11111,llldatde Societatea Germana de I hillillt' Motivul este urmatorul: 80% din IIlIllllllul de vitamina B1 din hrana 1111 I II, 'Ie pierde prin prelucrare. I, II 1IIl1'n lung, este important sa va II1I1,11V.ltinervii - a~-numitii neuroni -In lill'I>1 ,>Iare de functionare. Celulelor III 1\11101'>/' Ie place sa fie umed-uleioase. Le III II " 'Iii fie suficient aprovizionate cu 111111111,1 B1 ~i colina, pentru a putea sa 111111111(':1 acetilcolina.

Copiii au nevoie de vilf/l/l;I/(/ B 1, contra proastei di IW/I(II, dificult6tilor de can ent ItIIl' de in v6 tare.

(/
~"

I Il1ulati producerea de
t

I'olonina

NI'Il!Ollii doresc sa i~i conserve buna IlllIl'tionar ( It'\(') Iii ill' 0 mare nevoie de substante IllilllliV('. I\portul constant de energie, ,111111111111(' i vitamine joaca ~i un rol enorm In 1111'11(11\('1'\';) di pozitiei, deoarece aceste trei I'It'IIII'IIIl' unt cs ntiale pentru productia de IlIlllilolli i n urotransmitatori. Daca unul IiIIIII (' iIt'l' I el mente lipse~te, va slabe~te 111I1l'('lllr;lrl"l i aveti dificultati de Invatare. lit I ',llf(liu arata ca persoanele mai In varsta, 1.llt' inll pI' a putina vitamina B1, dau II IIllnll'rnai labe la testele de memorie, fata iiI pl'l otlllcic u un aport constant de aceasta Vll.lIllill:1. ursurile de utilizare a telefoanelor 111111111(', olcrite de unii producatori din alte loll I, It'pn'/inla un bun exemplu In acest sens. Mul(1 dllllll' cursanti poseda deja de mai multe

VITAMINA 81 (TIAMINA), FUNCTIILE PRINCIPALE:

l> In metabolismul energetic, transforma hidratii de carbon In glucoza (zahar), ceea ce reprezinta principalul suport energetic al sistemului nervos ~i al aparatului muscular. l> in sistemul nervos, ia parte la transmiterea impulsurilor nervoase,Impiedica descompunerea prea rapida a neurotransmitatorilor, este activa In formarea neurotransmitatorilor de tipul serotoninei (hormonul fericirii) ~i al adrenalinei (activatorul).

Mil :tll' copiii sunt victimele industriei IIl1il'lllrilor ~i ai produselor nesanatoase, II I, v:t1oare nutritiva, a~a-numita "Junk 1IIIlll'~ Dat fiind ca vitamina B1 se gase~te III I,pl'eial In cerealele integrale, copiii III1'/il1l~ deseori carente. Modul tipic de 1IIIIIportament al tinerilor afectati cuprinde II11111ikstari care merg de la dificultate de 111111'l'nlrare ~i de Invatare sau tulburari ale 11111111Ului ~i pana la iritabilitate ~i .11I'I''1ivitate.Numero~i adulti sunt tentati ,,) puna aceste manifestari pe seama lipsei lit' itfcctiune In familie sau a unei proaste I'llileatii. De cele mai multe ori, la ace~ti II111'Uti, dar ~i la adulti, este yorba Insa de I) problema metabolica generatoare de ill'Iieiente ale sistemului nervos. De obicei, l'illl'nta de vitamina B1 este identificata Iii ,Inalizele de sange. Din cauza aportului ',('ii/ut de vitamina B1, acetilcolina se dl''>compune mult prea rapid, iar atunci apar lulburari de concentrare ~i dificultati de IIlvatare. Oar cum se ajunge la comportament ilqresiv ~i la tulburari ale somnului? Vitamina III participa la producerea serotoninei, Itormonul echilibrului ~i al lini~tii interioare.

Daca organismul nostru are la dispoziti ' () mare cantitate de serotonina, atunci sun'\'Cl11 lini~titi, relaxati, dormim bine ~i nu sun,\,cnl agresivi. Bananele, musli ~i tabl tell' efervescente de vitamina B1 pot face minuni In aceasta situatie. Cu ajutorul vitaminei B1, productia de serotonina va va asigura. 1I certitudine, lini~tea interioara.

I\koolul consuma vitamina 81 Ik'>compunerea alcoo/ului necesita 0 III1I1T cantitate de vitamina 81, De 01 ('l1lcnea, inhiba preluarea In intestin 'I Ir;1I1portul vitaminei 81 la celulele Ill" voa e. Zilnic, cetateanu/ mediu preia ')11/11 din calorii/e sale sub forma de 0111'001, rapt care multiplica necesarul (II' vililmina 81, Momcntele dominate de carenta lol l~ de vitamina 81 Ill'pn ,I17ccelea ~naps, musculatura nu V:I 1I1<1i asculta. Traiti 0 asemenea stare lit' l'fu/iune, deoarece con~tiinta nu Vii 1I1;li pune la ureche "ce nu aveti VOI\''>,1ra eti': Amintiri/e dureroase nu 111011 pOi ri nici ele readuse In memorie. I\n' ICil unt momentele eliberate de Iwpliiceri, dominate de drogul alcoo111I1Ii, eare modifica neurotransmil,llorii din creier.

A Sfat
CONSUMATI ALiMENTE "INTELIGENTE", CU CONTI NUT DE VITAMINA 81 "
B1 Incepeti dimineata cu musli: atat pentru 0 buna memorare, cat ~ipentru 0 capacitate sporita de Invatare ~i de concentrare. Cerealelede dimineata, cu fulgi de ovaz ~i de grau, seminte de floarea-soarelui, un pic de drojdie de bere, boabe de grau ~i 0 banana, constituie Impreuna alimente bogate In vitamina B1 ~i colina. Hrana veritabila pentru creier.

MOsll:

APORT MARE DE VITAMINA

CONEXIUNEA

CEREAlE

INTEGRAlE

I ilt:I neurotransmitiitori (' i,~liimemorie

nu

1\('11111 1ntelegem cum actioneaza 0 t'oIll'lll, de vitamina 81 ~i de aceti/colina. I\I('()olul reduce ultimele rama~ite de vlloIlllina B1 din celule/e nervoase, 1,1I1[I,?ile care ar fi putut Incetini lit' ('()/Ylpunerea acetilcolinei. I, ,,I n urotransmitatori, nu exista II 1<'1 1I11 rei de memorie. f n afa ra de 01\'(':/,>1(1, nu mai functioneaza nici 11:11l'>/Yli ia de la creier la mu~ehi, lIt'JH'lId nta ~i ea de vitamina 8 IllillillTa: va clatinati ~ovaielnic. 11'lIdllc(ia de glucoza este Incetinita. Vi 'tt' I:ll'l.' somn. Drogarea cu alcool ll'plt'/inLa tabloul demn de a fi retinut, ,II Illuiliplelor funetii detinute de Vll.llllina B1 ~i de acetilcolina.

Vitamina B1 se ascunde In produsele din cereale integrale cum ar fi orezul, graul, ovazul. Fructele contin doar 0 zecime de vitamina B . l' comparatlv cu cereale/e integrale, exceptia reprezentand-o doar bananele.

VITAMINA 1:ALlMENTElE eEL MAl MARE eONTINUT

la 100 9 Drojdie de bere

eu

12 mg 2,01 mg 1,9

II t1lllineata urmatoare, articulatii Ihlll Ioase ~i indispozitie I 1111' ():Ill' nu cunoa~te mahmureala de a doua I, IIl1p:1ce ne-am uitat prea adancin pahar? llillt'li articulare ~i de cap, orice yorba 11I11I111I1(ata mai tare care parca ne zgarie III IVII~i nicio idee clara In minte. Aeeasta stare III I('qatura cu efectul alcoolului asupra 1lllIlonilor, dar ~i cu scaderea drastica a IIlwllillii acetilcolinei ~i vitaminei 8, din creier I 11111 i1paratulmuscular almembrelor. Alcoolul '"ll ,lIma vitamina 81, neuronii fiind cu desav, I'lilt' lipsiti de aceasta. Daca este necesar ca 11l1" urmatoare sa aveti capul limpede, pe I IIlJii alcool trebuie sa luati 50-100 de IllIliqrame de vitamina 81 ~i 200 de miligrame III' mlina. Tratamentul cu vitamina 81 se aplica 1,i111nci cand, din cauza alcoolului, se produce II Illriamatie dureroasa a nervilor, cum se IlIltllTlpla In cazul a 200/0 dintre alcoolici. "llll,>lantele neurotransmitatoare serotonina , I oIdrenalinase formeaza cu ajutorul vitaminei II,. Dupa consumul de alcool, In starea de 11I:lhmureala,neurotransmitatorul serotonina, It''>ponsabil pentru buna dispozitie, este la Illvclul zero. Adrenalina, neurotransmitatorul ('arC'va ajuta sa va treziti cu elan dimineata, (',>Iediminuata ~i ea, astfel ca ati prefera sa 1 ;1I11aneti In pat. Industria farmaceutica va va pune ca aveti nevoie de aspirina. Dar celulele
i

dumneavoastra nervoase nu au 11'Vll I' III aspirina, ei de vitamine 8, colin i HlllllIlllI I, pentru a produce din nou ac('lill'llllll, serotonina ~i adrenalina. Dupa ace '(I VI' I din nou In forma!

De refinut!

l>

COLINA: SUBSTANTA PENTRU SUPERGANDITO

Exemplu: Vitamina B7 este mat rl prima pentru memorie, deci ne-ar trebui zilnic 400-900 de miligram In alimentatia unei persoane obi$nUl gasesc,In medie, doar 300 de millgr Colina produsa din soia, care s cumpara din farmacie, poate fi d utilitate pentru superganditori.

"I

la 100 9 Oua Drojdie Germeni Soia Conopida de bere de grau 527 mg

408 mg 306 mg
225

mg

254

mg

Boabe de grau Floarea-soarelui Fulgi de ovaz Faina de grau Faina de grau integra/a Orez nedecorticat Fulgi de grau Banana

mg mg

Vitamina B1, a~a cum

Recomandari
/ldulti intre 19 'ii 65 de ani

recomanda expertii

,.

0,59 mg 0,58

zilnice, comparativ
"" cu preparate din vitamine (prof canf Shrimpton)

0,47 mg 0,41 mg 0,36 mg 0,20 mg

Vilamina 81 In medicina orlomoleculara

vi[nmina Bl in doze majorate, medicina 1111011101 culara trateaza probleme neurologice (I II IInlri ri ale sistemului nervos). Printre aceste plIJl>lem se numara carceii ~i durerile I Il'I VOt1 , puternice, in brate ~i picioare (polil1europatii) sau depa~irea pragului de 111111'1('. i mai multi bolnavi de diabet ~i 30% 1111111\' eon umatorii de alcool sufera de acest qt'li ell' dur ri nervoase. III plll\ i diminuarea precoce a randamentului p'.illie (' trateaza cu doze majorate de vii :l1l1i11'l B 1. In cazul alcoolicilor, degradarea
('II

psihica determinata de 0 masiva carenta de vitamina B1 poate fi influentata in mod pozitiv prin administrarea unor doze mari din aceasta vitamina. 30% dintre pacientii cu maladii psihice sufera de 0 carenta de vitamina B1, fiind tratati, ca atare, cu aceasta. In cazul pacientilor cu Alzheimer ~i Parkinson, precum ~i la persoanele in varsta, diminuarea dramatica a functiilor cerebrale este cauzata tot de 0 carenta de vitamina Bl. Chiar ~i problemele legate de transmiterea prin impulsuri nervoase, in cazul perturbatiilor de ritm cardiac, se trateaza cu ajutorul vitaminei B1.

VITAMINA 82: FORIA iN FIECARE ZI

INFO

l>
81?
I> senzatie arsuri in picioare. carcei in brate ~i in picioare I> sensibilitate marita la infectii; I> vindecare mult incetinita a ranilor. 0 0

CATA NEVOIE AVETI DE VITAMINA

1'1

!Jara survin mai multe simptome din It' ~'l1umerate mai jos, cauza ar putea 110 ('arenta de vitamina 81,

81: agresivitate; I prag de durere redus; I o~('ilatii de dispozitie. c1qll"l'sii; I Illlburari de concentrare. tlllhllriiri de invatare, IlIllori amnezie; I c111rerifrecvente de cap; I 1I1~()mnie; I ohoseala. lipsa poftei de mancare.
(Aill NIA USOARA DE VITAMINA

I irilabilitate.

FACETI PARTE DINTR-O

GRUPA

DE RISC?

Dad bifati unul din punctele urmatoare. aveti nevoie de un surplus de vitamina 81:

nergie pentru centralele dectrice din celule

I ircare celula a organismului dumneavoastra produce ~i acumuleaza ea insa~i ener~ie, la 1\'1ca 0 mica centrala electrica. Vitamlna B2 p(lrticipa permanent la aceasta productie a l'nergiei celulare. V-ati pus vreodata intrebarea ('um produceti dumneavoastra energie fara \, se ajunga la temperaturi de 100C,car.e a~ duce la explozia celulelor? Si cum depoZitatl lemporar aceasta energie pentru a putea ape!a rapid la ea? Explicatia este urmatoarea: In

0 0

(AlII

NIE GRAVE DE VITAMINA

I palpitatii. respiratie scurta;

I ,I('umulare de apa;

81:

cura de slabire pentru 0 perioada mai indelungata; D I> consumati mult alcool; 0 I> luati multe medica mente; 0 I> sunteti un pacient cu diabet sau cu Alzheimer; (] I> aveti peste 65 de ani; 0 I> sunteti insarcinata. 0
0

I> ati urmat

fnchipuiti-va ca f!e prc ("~'IIIIII~I (111/11111 11111 lui produce enelgle In P '1I/1U1I1 11(11 III 11/111 o centrala e/ectrica. V,lamil/II 1/ 1/111 \ 1/1/ mine ghideaza f!.rodLf (ia 11('(' (I'i 1'111'/1111 11111 carbohidrati, grasllnt ~I allwlIlIl/lI
I'

cuptoarele din celula prodll('(' ('lIt'1I11 datorita substantelor nutritiv' 111\'0/,1/,,1 h II, grasimi sau albumina. Unel '1111\' pol tlt'llil pana la 1.800 de asemenea UPI~)',lle,IIII'lq" este produsa in multe etap mll'l, 111 (,1111111 carora sunt transmi~i mai d"partl' \'1('\ Iltlll incarcati cu energie. Intr-o anumil. 11101'.1111,

(,iI/(' practica in mod regulat un 'l)(Irl de rezistenta are nevoie de IIwi multa vitamina 82 pentru a flllll forma grasimea in energie.

[> Obositi

prea repede in timp

ce face1i

82, Analizele de sange ale f meilol (',III alearga regulat, 30-50 de minuL '. <Ill "',11.11 ca nivelul vitaminei 82 este ILIt. /\ 111',1

sport? Pentru 40 de minute de sport in a r libel', zilnic - spre exemplu, de alergat - sl' dubleaza necesarul de vitamina 82 care nu Eransforma grasimile in energie, prin arder . In cazu 1 in ca re aceasta a rdere functioneaza, obositi mai repede.

VITAMINA 82: ALiMENTELE L MAl BOGAT CONTINUT

la 100 9

CU

necesara 0 cantitate dubla d vil;lI11lll111\ pentru a aduce din nou valori!

cl\'

11111

IlrlJ]die de bere

la valoarea normala. Pentru al 'rfJ' 1111 ,I recomanda deci, pe langa alill1l'III.I(.1 bogata in vitamina 82, ~i un urplll farmacie. dil.l

3,80 mg 0,90 mg
0,72 mg

VitalJlilJ.a 62 pentru arderea graslmll

Cele 30 de miliarde de celule de grasime ar trebui sa depoziteze grasimea doar temporar, pentru a 0 transforma hormonilor, expediaza glanda un ulterior in energie. In cu ajutorul de exemplu, hipofiza, cazul stresului sau al sportului, mesaj

I 'It
I"

pi

de pui

Imeni de grau

( ILlperci champignon 1I1,lnzaslaba de vaci

0,40 mg
0,30 mg 0,23 mg 0,18 mg 0,18 mg

Protectie pentru ochi

Vitamina incidenta multi 82 protejeaza ot'hii.

I'I III

luminii, Indeosebi in 0('11 11'11

radicali liberi. In cazul in ('nl\' I1II

la proprie_celula grasimii a fi arsa din ~i III \'illul unei insuficiente I'l'm, centralele dl)1I1 la jumatate

0,15 mg

sunt fixati, ace~tia produc 0 lullllli III a cristalinului. La nivelul 01'11lilli, glutationul este unul din'tre ('(' 11111
III

_de_g rasi me@g rasi me_de_pe_~o Id u ri. roo Acesta determina celulele speciale, transformata aducerea pentru de vitamina 82, sa de ardere functioneaza lor. Prin grasime

importanti consuma carente tulburare

captatori

de radicali. II ill~,j ',I

<JIll I II lit'
II

cand face acest lu ru. Villlill de aceea, In produce se poate mai rept'tit'

in energie.

Fire~te, pentru

din capacitatea

82 II regenereaza,

acest lucru este nevoie de diferite vitamine.

1III1Iare, pentru a arde suplimentar

dill l'clulele de grasime, un oarecare surplus dt, vitamina este necesar in hrana zilnica, olq;mismul 1'llIimcle vitaminei 82 sunt purtatorii (transfel, in finit. cu nedepozitand vitamina 82, care 1'~ll' hidrosolubila.

a cristalinului.

/lollorii) electronilor. Produsul final se nume~te

1\1/
II

(I rifosfat

de adenozina)

~i, intr-un

Ilivaleaza cu benzina, fiind disponibila

VITAMINA 82 (RIBOFLAVINA): PRINCIPALE

FUNCTIILE

Ilt'osebit

de important reduse

In cazul unei reduse va

elide cu calorii

10.11(1 celula, in calitate de combustibil

( 11111 se prezinHi
I

Ill'rgie

situatia alimentarii in cazul dumneavoastra?

Vii s.imtiti obosi? In cazul lipsei de vita-

111111,1 B2, produetia de energie ,,~chioapata", iii ('c1ulele organismului se afla in mijlocul IlIlt'i l'rize energetice de ATF. /\rderea pernitelor de grasime de la IlllILlri este aproape imposibila in cazul 11111'1 insuficiente de vitamina 82,

Participa la metabolismul carbohidratilor ~i al grasimilor; J> Este importanta pentru productia de energie din celula; J> Transforma vitamina B6 in forma sa activa; J> Mentine stratul de protectie care inveleste celulele nervoase; J> Imbunatateste protectia rmpotriva radicalilor liberi, deoarece regenereaza antioxidantul propriu organismului _ glutationul.

J>

('IIlC urmeaza 0 dieta cu calorii

" imila mai putine vitamine. Tocmai intr-o N'menea situatie este important sa acordam "Il'ntie vilamina unei aprovizionari 82, daca suplimentare sa cu vrem dispara

kilogramele suplimentare. Alergatorii au nevoie de mai mult cu spor, dupa 20 de minute Luati-va a/bumina ~i vitamina I), (//1/ shake-uri/e eLl lapte. Ce at) SPUIJ(~ (Ii exemp/u, de un shake de mango I portoea/e sau de migdale ~i coi ('I

Iransformati-va intr-o ma~ina de ars grasimile: <laea alergati qrasimile incep sa arda sub forma de energle ,?iastfel se majoreaza consumul de vitamina

lIrs bune
1IIlII'()\('bi produsele lactate asigura, de regula, 'IIl1l1vi/ionarea cu vitamina B2. Tn cazulln care 111I1'.l1l1l<lti putine astfel de produse sau sunteti IlIlw{Jelarian strict, poate aparea mai des 0 II1',111 Il'ienla de vitamina B2. Oricum, ar trebui '" I'oll"umati zilnic 1,5 kilograme de legume VI III, eu frunze, pentru a putea obtine 0 IIIIovi/iona re suficienta. I'llll'li I'XP rimenta la nesfar~it shake-urile cu I.lpll', Ill' unt pline de vitamine din fructe, ill' vilnmina B2 din lapte ~i de albumina de randament ~i II.ILII()ilf'(' de vioiciune. Vitaminele B ~i albu1111101 limuleaza hormonii 'JlI lill< i temul imunitar. Singura achizitie ill' I'ilf'(' ,IV ti nevoie este un mixer. Important I II'." nu cumparati lapte In recipiente de ,1111.de 'uloare deschisa. Lumina distruge 111111/11din vitamina B2 In doar doua ore.

VITAMINA 83 PENTRU ODIHNA ~I ECHILI8RU

CATA NEVOIE AVETI DE VITAMINA 82? "
Dad va apar mai multe dintre urmatoarele simptome. acest lucru ar putea sa indice 0 carenta de vitamina B2,
CARENTA DE VITAMINA

B2:

Oboseala, lipsa de initiativa; Colturile gurii crapate; Piele uscata, cu descuamari, Inro~ita In jurul nasului, gurii ~i urechilor; I> Limba Inro~ita, dureri de gat; I> Probleme cu ochii: sensibilitate la lumina, ochi Inro~iti, lacrimand, tulburarea cristalinului.
APARTINETI UNEI GRUPE DE RISC?

I> I> I>

VlloIlllill'l

Ik.,('op 'rita In lapte B2 a fost pentru

,Ill' l)nlb ne, mai Intai

prima data izolata a fost denumita

iI II 1'lIll(' In anul 1934. Ca urmare a culorii 1,II1l111nvina(Iacto = lapte, flavus = galben, loll) Itl industria alimentara, vitamina B2 este 111111/nl:1 p post de colorant
II II

natural E 101.

1I,ll ,I 11I:lliLablete de vitamina B2,lntotdeauna p,lI II' a acesteia este eliminata, provocand 1I1l),llbl'nire puternica a urinei.

Dad unul dintre punctele de mai jos vi se potrive~te. atunci aveti nevoie de 0 cantitate mai mare de vitamina B2, I> Practicati In mod regulat 0 forma de sport de rezistenta; I> Tineti 0 dieta; I> Sunteti un vegetarian strict; I> Suferiti de 0 alergie la lapte; I> Aveti varsta de peste 65 de ani; I> Sunteti diabetic; I> Sunteti gravida; I> Luati anticonceptionale,

Albumina pentru producerea vitaminei. B3

Mai mult de 200 de enzime sunt dependente (Ie vitamina B3. Tn productia de energie, adica in arderea grasimilor ~i a carbohidratilor, vitamina IJe langa ITsponsabila B3 (niacina) nu se Intampla aceasta, vitamina B3 eu repararea fara nimic. este

Lini~tea interioar6 depind {at (/(' V/{Uill/I/l Fentru acest /ucru este respomtlIJi/u, 11/1/ mare m6sur6, vitamina p ihi '0 IJ I'
Cauza a reprezentat-o 'llitlll'III.I!1I

II

Vilamina B2, a~a cum

,ltllI/(1

recomanda expertii

unilaterala cu porumb ~i cu pr a pulill I.lpll sau prod use lactate. Astazi Insa, printr-o cu albumina, produce aprovi/!llll.lli 0 a ('IIIl'III'.1 III 1111 Imbunatatita nostru poate

lit l'Olllandari zilnice, comparativ

il//re 19 Si 65 de ani cu preparate din vitamine (prof conf Shrimpton)

carenta apare foarte rar, deoaree orIJillil',III1i1 vitamina elementul structural al albumin i, triplllldlll!1 Teoretic, din 60 de miligrame d tripl()lnll ,I produce un miligram de niacina. Unul p, 11,1 la doua procente din aprovizionarea cu albumina constau din triptofan. lilllll,

~i construetia

"lructurilor de albumina din cadrul celulelor. Inca dinainte de cel de-al doilea razboi mondial, aproximativ 200.000 de oameni din SUA sufereau de insufieiente grave de vitamina B3, 10.000 murind din acest motiv.

f)(umi(i bine cu triptofan! Elementu/ structural 1I/11/lJuminei ajut6 organismu/ s6 produc6 /wllllonii de somn serotonina ~i me/atonina.

agresivitatea, migrenele. deseori vitamina menstrual un simptom In

depresiile, cazul femeilor

frica apar' pre-

I!lumina ~i vitarlJil]a .B3 I' Illru un somn 1In1~tlt

I I vl/IIa 1111 Ii II 1 ill' medicala, fiecare al doilea
jlll /1'111 se plange de tulburari

a~a-numitul

sindrom

(PMS). Astfel, 0 carenta d B3 se manifesta mai ales ca de carenta de triptofan.

de somn: mult prea greu ~i cele patru pana

/11111('1 faze de somn adanc din 1111111111 noptii nu 11111 tI( tul de

Cat

de mare este productia de serotonina? vitaminei asig u ra B3, corpul ma i Inta i triptofanul In

dumneavoastra Cu ajutorul dum neavoastra productia functie urmeaza vitamina de sa B3,

11111111 pentru I ',1' putea 11I1(lodihnit I 1I111I,] zi. lt1I111:li lil/l'l(' In adanc se regenereaza Completati-va Cu cat aveti rezervele de serotonin. mai multa serotonin, 111 de somn

de energie vitala. Astfel, In necesitati, fie transformat

IIlqdlli<;mul ~i sistemul imunitar. In timpul unui ,1111111 u~or, nervos ~i nelini~tit, cei chinuiti se !tll' ('In pat sau viseaza dinamic, deoarece I 11111111 prea multa vreme In somnul u~or, de corpul cu mai I II III M (Rapid Eye Movement). /1111 :Icest motiv se cheltuiesc anual miliarde tll' curo pentru somnifere care creeaza cu adevarat Ih'pcndenta pe termen lung ~i doar In 200f0 Imbunatatesc B3 din hrana, cu atilt va ramane pentru ~i, astfel, pentru produsa din resturile

Abia pe locul doi se situeaza fericirea: cu serotonina de triptofan. multa vitamina

anumite zone ale creierului, cu at~1 (101111 ( mai profund. In timpul fazelor d' 0<111111. din timpul noptii, nivelul ac teia (' II deosebit de ridicat. Daca acest nivcl Cil(it', se instaleaza tulburari de somn. \k l a lHIII, este ca puteti sa va stimulati produ Uti <II' serotonina, Mancati deci aliment boe:lll In albumina vita m i na sacrificati ~i umpleti-va depozit 1(' <II'

Cu cat va alimentati mai mult triptofan forma rea serotoninei odihna ~i calm.

1I1111rrcazuri lI,msla Itlllillitar

Merita sa numaram macar 0 data biomoleculele de care avem nevoie In fiecare pentru II" 01:111 I't'n I ru
',I'

I dilialea somnului. Consecintele somnului de calitate sunt oboseala, performanta (~i implicit predispozitia la infectii). ',(':IIL1ta~i, pe termen lung, slabirea sistemului

B3,

ca sa n u trebu ia pentru

c<

triptofan

prodUCCI'l'iI

It
(I

zi pentru un somn un psihic echilibrat: (aproximativ

lini~tit ~i In 60 de 700f0 din

rotonina daca, din cauza unei

acesteia. In plus, aveti nevoie ~i de sufi icnL vitamina B6 (vezi Incepand cu pagina ~);, Beti somn! Paharul de lapte cald cu miere este la mml'

grame de albumina

1111, IlIpl,

ell p ihi ul ~i cu sistemul

tllllllllt'dVO:1 II', nervo .qllIlV /1011,11 i pre;1 ("

albumina zilnica) se afla 600 de miligrame de triptofan. Din aceasta miligrame cantitate de vitamina puteti produce 6 B3 (aproximativ minim).

lute

cu vitamina

B3

till 01111111'1111', i1nil'li pr-a mult triptofan 111111111 1I10(/11('('1'\'(1 ,1(T t i vitamine? 1111 II '''Il'lili('(I(i l11:1imult triptofan pentru ItIiIlHII'( 01III' vil;lI11ina B:1, cu atat mai putin I. III, Ill' 011'1",1:1 1H'lllrLl a produce hormonul tit 111'11, ',I'lo!ooin'l, i hormonul de somn, /1111.111111111,1, i;II' :I('e ti doi hormoni pot fi /Ilil
I .Ill

apreciere

ca somnifer,

Inca de pe

VI'

m '(I

300f0 din necesarul dumneavoastra

Pe baza acestui calcul puteti recunoa~te ca, daca ardeti cea mai mare parte a triptofanului pentru transformarea In vitamina B3 nu va mai ramane prea mult pentru fericirea dumneavoastra. Nicio alta vitamina nu intervine vitamina In mod B3. indirect atat de mult precum In metabolismul

VITAMINA 83 (NIACINA): FUNCTIILE PRINCIPALE I> Participa la productia de energie; I> Participa la sinteza proteinelor ~i grasimilor. In cazul diviziunii celulare; I> Este importanta pentru reparatia materialului genetic (ereditar).

bunicii.

Acum ~titi de ce: din triptofanul

lapteiui se produc serotonina ~i melatonin~. suplimentar, zaharul din miere contribui

i,
('tI

triptofanul din lapte sa fie asimilat mai rep de In creier. Cui nu-i place laptele, sa manance pur ~i simplu, 0 banana. Dintre toate fructcle, ea contine Continutui stimuleaza, serotonina cele mai ei ridicat multe de vitamine vitamina productia 5i continutul

110:11' din lriptofan.

Consecintele ~i nelini~tea,

B,
BII
d' ci

111111,111111, li prca mici de serotonina 1I11'I.III1I111I,I~L1nl insomnia,

ca ~i triptofanul, ~i melatonina.

dumneavoastra,

11111(':11 de vitamina 83 asigura ca triptofanul '. 1 1111 fie risipit pentru producerea acestei vll,lIl1inc. Pe langa aceasta, bananele ({II I(ill cantitati mari de serotonina, care 1111 ~llill a imilate In creier, dar calmeaza. Clllliialea de elemente stimulente

Migrena ~i indispozitiile PMS pot indica un nivel prea scazut al serotoninei. Pentru ameliorarea acestor simotome sunt de folos vitamine/e 8.

./k /l/wi somn bun, din banane,

III/('/'(' i lapte 1.1 IO() ml lapte: I 0, III mg de vitamina 82 (productie III' wrolonina), 46 mg de triptofan (1JII'('lll~orul s rotoninei ~i melatoninei). 1.1I()() 9 hanane: I n,n!) I11gde vitamina 83 (economise~te Illpllllilll), 18 mg de triptofan, 0,36 mg III' VII:1I1Iil1'lB6 (productie de serotonina), /,IIIICJ (Ie rotonina (calmeaza nervi i).

1111111'11 \ubstante nutritive necesare productiei dl ,I'llllonina. Poate vi se pare absurd sa apelati II Iililillnina ~i vitamine contra depresiilor. La lli.llilksearch Center din New 't6rk vitaminele 1IIIIIlliope sunt folosite cu scopul precis de a "'Iillillill~lti productia de serotonina. La persoaIII II picdispuse la acte sinuciga~e au fost dlM'llile niveluri scazute ale serotoninei. I I p,lrientii depresivi, valorile de serotonina, Ilillililla 86 ~i vitamina 83 din sange sunt dl ,('I)ri prea scazute. Din pacate, acest lucru I Ii' olJscrvat mult prea rar ~i nicidecum tratat III 1II1 ~('Qpprecis.In schimb, se prescriu medica111l'lIlt'Il11potrivadepresiilor. Acestea impiedica 1IIIIllolismui prea rapid al serotoninei ~i 1IIIIinarea triptofanului. Multe studii II '!llollstreaza utilizarea cu succesa vitaminelOl' t111111l11ineIOl'ln cazul depresiilor,1nopozitie cu 1I1t1loriLatea medicamentelor. ('Iolonina impotriva ciocolatei l'l'lllru multi, refugiul1n ciocolata reprezinta ,ollilia Impotriva tristetii. Ciocolata cre~te Illwlul serotoninei ~i asigura 0 senzatie rapida ill' fericire. In schimb, hormonii fericirii 1n ItlllliLati suficiente din albumina ~i vitamine 1Ii1liineaza pofta de mancare. Indragostitii ('.111' plutesc 1n cel de-al ~aptelea cer de '.l'IOLonina cunosc acest lucru. In cazul lor, polla de mancare scade vizibil. Acest efect al ',l'I'otoninei este exploatat Intre timp de catre I'xpertii In probleme de nutritie ~i, astfel, 1n l'i1/UI curelor de slabire sunt 1ntrebuintate Illulte vital11ine ~i albumine, tocmai pentru a Ii pastrata buna dispozitie a participanti1or. Iriptofanul din albumina stopeaza senzatia lil' foame ~i Infraneaza pofta de mancare. $i, dupa cum 5-a subliniat deja de mai multe ori, t'll cat va alimentati organismul cu mai multa vilamina 83, cu atat economisiti mai mult Iriptofan pentru hormonii fericirii.
I

Vitamina B3 contra stresului i dependentei De ce se apeleaza la tigara, 1n a/ul ,-11('11111 Pentru ca, In acest caz, triptofanul i viLllllliti 86 din ficat sunt distruse. AsH'I, '11111111 "I lipseasca cele mai important ,-"I! 1.111 I necesare pentru producerea roionilll' II II creier. Consecinta: apelarea laUg~lri. 1)(>1'111 mai multe ori, fumatorii, alcoolicii i lil'pl'lI dentii de droguri au 0 produ ti pr('(l t',/lIII\ de serotonina. Deoarece vitamina B:1 ('1'0111111 II se~te indirect triptofan, ea est Inlrl'l)\III(t111 In c1inici la ameliorarea probl 111 'lor lip, lillI' 1n cazul curelor de dezintoxi arc 1(1 Itlill 1111. alcoolici ~i dependenti de droguri.

INFO

[>

Este suficient nivelul dumneavoastra de serotonina?

VITAMINA 83: ALIMEN CEL MAl BOGAT CONTIN

Necesarul de vitamina 83 est mare parte prin intermediul albu male, vegetarienii fiind predi pu la 0 insuficienta de vitamina 83. Drojdie de bere Alune Cafea Piept de pui Sardine Orez natural Ciuperci

A Sfat
III \I ,Ii<lk('-uri bogate In albumina, pentru ca Itlq.IIII\lnul sa poata produce vitamina B3 din 1111I/IO;H'idul triptofan. De exemplu, amestecati un p,IiI,1Idt' lapte cu 0 banana mica ~i mai adaugati 'II q dt' praf de albumina de zeroDin acesteaIn I 1pili cl!lInneavoastraval' fi produse 5 mg de vii IIIill<l 83, Doua pana la trei linguri de cafea I 1/1,dd<'lugatela shake,va val' aduce suplimentar, 1111111 p{lt1illa 2 mg de vitamina B3. I I ',III dt' triptofan care nu este utilizat pentru 1"(ldlll'(i;l de vitamina B3 majoreaza productia II"IIIllllllllui de lini~te,serotonina. Mai u~or nici nu 1'/1 I Ill/leU sa atingeti fericirea!

M DICAMENTE PENTRU FERICIRE, ROTONINA ~I VITAMINA 83

Sunteti agresivi, nelini~titi ~i irascibili? Daca da, acesta ar putea fi un semn de insuficienta de serotonina. Durerile de cap ~i migreneie sunt alte simptome ale acestei insuficiente. $i SPM-ul (sindromul premenstrual) care va da batai de cap dumneavoastra, femeilor, cu schimbari frecvente de dispozitie, pofta violenta de ciocolata sau u~oara irascibilitate, se pare ca este cauzat tot de 0 insuficienta de serotonina. In cazul migrenei ~i al SPMului se folosesc cu mare succes preparatele de vitamina B (vezi pagina 58). Serotonina impotriva depresiilor Daca proasta dispozitie se instaleaza, Inainte de a va administra produse psihofurmaceutice, alimentati-va organis-

Piept de pui Lapte

Avocado

M('(licamentele care scad nivelul I//(I\imi/or din s6nge sunt scumpe. Vi/wllina 8] ar putea contribui 10 \mt!crca costurilor pentru oceste II/('(Iicamente.

Vitamina B3 determina reducerea pe cale naturala a colesterolului din sange

Vitamina B3 scade excelent nivelul grasimilor din sange, dar nu poate fi patentata ~i, fara patent, nu este profitabila pentru industria farmaceutica. Pe baza acestui exel11plu puteti Intelege de ce vital11inele nu sunt promovate pe piata de catre industria furmaceutica, cu toate ca sunt eficiente. Institutii neutre impotriva industriei farmaceutice Valoarea vitaminei B3 In calitate de ameliorator al grasimilor din sange este aceea~icu a l11ultor prod use farmaceutice. Aceste institutii nu I~i pot permite gre~eli, deoarece fiecare al doilea american moare din cauza unor boli ale aparatului circulator. S-a demonstrat faptul ca vitamina B3 este superioara amelioratorilor medicamento~i. Si mai exista un punct In plus: inositolul nicotinat, 0 varianta chimica a vitaminei B3, nu are aproape deloc efecte secundare.In schimb, statinele, cei mai utilizati amelioratori ai grasimilor din sange, produc deseori nevrite, senzatii de surzenie, dureri musculare ~i slabiciune. Costurile ridicate de tratament ale acestor efecte secundare ar trebui adunate la costuriie deja destul de mari ale medicamentelor.

i colesterolul "rau" (LDL), cu 23%. In IiIIlib, In opozitie totala cu medicamentele, tl!lll"" nivelul colesterolului "bun" (HDL) cu 1111/11. Cu cat curge mai mult colesterol "bun" plill <;;'mgeledumneavoastra, cu atat riscul Ill' Illfarct este mai scazut. Colesterolul "bun" llll,i(il sedimentele din circulatia sangelui. III plu , vitamina B3 reduce cu 33% nivelul I p(;!), lipoproteina(a), 0 cauza principala a 1111,IIl'Lului. In cazul acesta, l11edicamentele ,II/II ineficiente. Reducerea diferitelor valori ill' (jI"asimilor din sange cu ajutorul vitaminei 1\ I ('"Ie excelenta.
',()II/II ,I

CATA NEVOIE AVE VITAMINA 83 ?

Daca aveti mai multe din simptome. acest lucrll al:' suficienta de vitamina B3
CARENTA DE VITAMINA [>

B3:

Bautorii de cafea sufera mai rar de infarct

Ie buna pentru bautorii de cafea: cerceIdlori . C'Otieniau descoperit faptul ca ace~tia '.111\'1'<1 l11ai rar de atacuri de cord fata de II('('un ul11atori. Cert este Insa faptul ca vil:lI))im B3 are un efect pozitiv asupra ql,l imilor din sange. Indragita bautura se /1111)). r, printre cei l11ai mari furnizori de vlI.llllina B3 0 cea~cade cafea contine 1 pana 1.1') I11gde vitamina B3 (aproape 10% din /u'I'c<,nrul zilnic).
() V('

Vilamina B3 pe post de medicament 11l1;lllnvechitaeste administrarea de vitamina 1\I III stare pura, deoarece cauzeaza Inro~iri ,ill' pielii.ln schimb, inositolul nicotinat este Il vmianta moderna a vitaminei B3, care nu .III' acest efect. Aceste mesaje negative, bine pl:l<,ate, au reu~it sa elimine de pe piata 1ll:Irca majoritate a produselor mod erne de vllamina B3. Administrarea a 3 x 600 mg de inositol 1lll'oLinat, dupa masa, reduce eficient nivelul ql<lsimilor din sangele dumneavoastra. Iillportant: administrarea terapeutica a vililminei B3 trebuie sa se efectueze doar sub '.lIpravegherea medicului.

Tulburari de somn; [> Iraseibilitate, agresivitat I [> Nelini~te, depresii, fri a; [> Sensibilitate ridieata la dur r [> Dureri de cap, migren~; [> Sindrom premenstrual, [> Predispozitie la alergi cu piele aspra, lnro~it~; [> Piele erapata, eu descuam rl [> Formare excesiva de pigm n I, [> Modifieari ale mucoas i gurU, [> Tulburari de digestie; [> Greata.
APARTINETI VREUNEI GRUPE D

Daea unul dintre punetel d potrive~te, aveti nevoie d 0 mare de vitamina B3. [> Sunteti un vegetarian tri to [> Va hraniti cu aliment u ntl scazut de albumina.

Vitamina B3, a~a cum 0 recomanda expertii

Ikcomandari zilnice, comparativ
cu preparate din vitamine (praf canf Shrimpton) !\(iU!l;i intre 19 $i 65 de ani

Vitamina B3 'in medicina ortomoleculara

In ceea ce prive~te scaderea niveiului grasimilor din sange, rezultatele sunt hotaratoare: prin efectul ei global, vitamina B3 se numara printre cei mai buni amelioratori. Ea scade trigliceridele cu 30-

VITAMINA 86 VALORIFICA AL8UMINA

II 11'.llficienta care apare des

r Iii I 1I,lmeni sufera de simptomele unei illlIll'lIl,lri insuficiente cu vitamina B6, fara I 1lllIoa~te cauza. 53% dintre barbatii ~i 111'111 dintre femeile din Germania nu ating 11111111, car nivelul minim de aprovizionare III vll.llnina B6 (vezi graficul de la pagina lid () insuficienta medie de vitamina B6 1'"111' Ii Intalnita mai ales la gravide ~i 1',llIiei. 0 insuficienta acuta, aflata in Ililll.,a legatura cu slabirea sistemului 1IIIIIIIilar ~i a celui muscular, apare deseori II Illlltwvii cronici.

Vitamina B6 treze~te albumina la viata

Ce legatura exista acum Intre acest iITlDI()l)H' diferite? Conform planului d on Irll('(i\' ill genelor noastre, albuminele din hran, I1II1 transformate In mii de stru turi dirl'l ill' dl' albumine necesare vietii, In pul r 'plll, I I ?i reconstructiei celor 70 de miliard(' ell' 1'1'11111 ale organismului, pentru r art',l ('('11111'1111 sistemului imunitar, p ntru (/('/voll.llt" mu~chilor ~i pentru crear a hOrtllOIi 1111 'I " mediatorilor. Vitamina B6 t rC'i!l0ll 111111, III valorificarea albuminei din hWII, 'I, I'" II componenta a mai mult d 100 lI(' \'11/1111, este responsabila ~i cu amlllolh'lllIl I catabolismul tuturor structurilor (i(' :illllllllllrl Ceea ce diferentiaza viata d m'!l('I'i:lllllllllti este tocmai formarea de tru luri (/(' nllllllllll.l - metabolismul. De aceea,yom Inl.hlj vll"lll na B61n toate organismel vii. in lilli'h'lll,l de vitamina B6 are acelea~iI' p r'lI ililli d'llIpl,1 metabolismului ca 0 insufi icnl, nl'lll.l ill albumina. Deoarece,fara vitamin~1 1311,111'1"11 '. mul nostru nu poate valorifi a cill)lllllilitl I" va fi eliminata odata cu urina, fe rt il l1ull/.Il.1 Insuficienta franeaza formarca l1oil()1 celule In cazul unei insuficient de vil:lIl1illd 1\1/' mediatorii celulelor nervoas unl ('('j ('1111' II " cel mai repede din echilibru, dCO;lI'l'l'I' ',11111 creati din albumina. Din acest III till, Vlllilllltill din cadrul experimentului au d venil IUlII",IVI, lipsiti de concentrare ~i cu in mnii. In etapa urmatoare a carent i, 1 i i 11'.1/.1 reconstructia celulele care se reg n '1'(':1/, 1'1'1 mai repede: Intre doua ~i?asezil - IlHIt'II"',,1 stomacului, simptomul fiind de grcal" dlljlol trei zile mucoasa intestinului 1IIIllIl', simptomul fiind de diaree, iar dup'l 1'11II1

e retinut!

l>

ITAMINA 86 (PIRIDOXINA): UNCTIILE PRINCIPALE

I\n'(Ista vitamina participa la cataboIi' mul ~i anabolismul tuturor structmilor de albumina din organism. De .II( I rezulta urmatoarele functii: I forma rea celulelor care se reIJl'l1ereazarapid (cele ale pielii, mucoa(I, stomacului, intestinelor, ficatului ~i qillbulelor ro~ii); I constructia sistemului imunitar; I crearea mediatorilor fibrelor nerVll(lSe:dopamina, noradrenalina, seroIllnina; I asimilarea albuminei In mu~chi; I catabolismul homocisteinei, a albuIllina care este responsabilacu 10% din Illtalul infarctelor (vezi de la pagina 68); I sinteza vitaminei B3 din triptofan; I controlarea metabolismului apei din organism; I> punerea la dispozitie, pe termen scurt, a zaharului din depozitele de glicogen ale mu~chilor; I> participarea la metabolismul grasimilor ~i al carbohidratilor .

1111 lXp

riment relevant

III I I'xpcrirn 'nt al Universitatii Iowa (SUA) a 11.11.11 ('I' urm ri are privarea de vitamina B6. ( I I 1';111' .,-tlU oferit voluntari au avut parte ilt II,ililllcnlali fara aceasta vitamina. Dupa ill 1.11 II ,pi; mana, s-au plans de dureri de 1.1/1, "" dcw/ it u~or iritabilii sau apatici, lipsiti ill "V, III . i obositi. Aveau probleme de 111111 ('llllme i sufereau de insomnie. Toate tlll",I('n I't'!llwinta simptomele clasice ale unej 11'110111 t':II"('nl de vitamina B6. I tI '.1,11111I1 c lei de-a doua saptamani au '1I1tll1ll ('('/em ,buze crapate ~i piele Inro~ita. ( II ilt",t'11:1I1Wri. In cea de-a treia saptamana, 11 (".1111 .,ilnplome Ii s-au adaugat diareea, lilt'tlltl i v;i 'turile.ln plus, s-a mai constatat

Buna dispozitie, constructia mU$chilor, dezvoltarea f6tului, dar $i starm de san6tate la b6tranete - toate aces tea depind de dezasimilarea $i asimilarea albuminei $i a vitaminei B6.

o eliminare tot maj crescuta de albumina prin urina. Mu~chii au slabit rapid. in cea de-a patra saptamana s-a Inregistrat anemie, jar sistemul imunitar s-a prabu~it partial. Legat de aceasta s-a constatat 0 reducere drastica a globulelor albe (Ieucocite), a anticorpilor ~ia celulelor "uciga~e" (Iimfocite). Experimentul a trebuit sa fie abandonat. Detinutii au fost recompensati cu reducerea promisa a perioadei de detentie. Acest parcurs rapid, de patru saptamani, arata cum se manifesta 0 carenta grava de vitamina B6.

llll/l'lc crapa ~i pielea devine uscata. In !llTIIi ul a doua pana la 20 de zile, regenerarea 1'l'lllIclor sistemului imunitar devine tot mai -,I:Jllt, In cele din urma, sistemul imunitar ('('(ltind. Formarea globulelor ro~ii aproape ca 1111 mai are loc, ceea ce se manifesta prin dlll'lnic, In legatura directa cu 0 stare de ollo~l'ala, deoarece globulele ro~ii sunt cele (';111' Iran porta oxigenul.

Nl'lIrolransmitatorii

va determina

ladle psihice M,'dialorii chimici joaca un rol extrem de IlIlporl,InL In ceea ce prive~te starea psihica: 1,1to 0/0 dintre pacientii cu depresii severe po:ill' Ii demonstrata 0 carenta a vitaminelor III' II" 131;, Ba ~i B12 De cele mai multe ori, apar Idll'l1(C simultane ale unor vitamine B.

Vitamina B6 participa la formarea mediatorihll chimici (neurotransmitatorii). Lumea s nl mentelor dumneavoastra, actiunile ~i somllll1 sunt determinate de ace~ti mediatori chimi(' [> Serotonina este mediatorul chimic pen'lill lini~te ~i armonie. a insuficienta produ('\' nelini~te, agresivitate ~i insomnie. Noradrena lina reprezinta hormonul victoriei, hormonlll pentru 0 sete exaltata de fapte mari ~i pen'll'\! o mai buna performanta in gandir('. Noradrenalina este mediatorul chimic 'jl Indragostitilor. a insuficienta cauzeaza apati(', dificultati de concentrare ~i lipsa de motivati " [> Dopamina este mediatorul chimic ,1 creativitatii ~i este responsabila, In acela~itimp, cu 0 stare de spirit Iipsita de griji. cantitat insuficienta produce depresii severe. Cocaina ridica nivelul dopaminei, de aceea acest drog of era, temporal', un impuls de creativitat ~i buna dispozitie. [> Taurina calmeaza nervii ~i reduc predispozitia la stres.

111.1 11\'(]Ii contin ~imai putina vitamina I 1(',I rC acutizeaza aceasta carenta, 1111111 111I1I-sela reducerea numarului de 1 Ii 1111111111 :Ii fericirii.
iii

Cine dore'jte sa-'ji dezvolte mu ("/,ii i IWIIIIII aceasta consuma alimente bogOI(' It/iiI/III mina, are nevoie de mai muM vittl/IIIIIII I'i,

/111 1/1

VITAMINA 86: ALiMENTElE CEl MAl BOGAT CONTINUT

la 100 9 0,98 mg 0,96 mg 0,53 mg 0,53 mg 0,46 mg 0,36 mg I
11111)

CU
Formula fericirii: albumina + vitamine In conditii de stres, vitamina B6 ~i triptofanul din ficat se consuma. Productia de serotonina este In primul rand afectata de acest lucru. Alimentele intens prelucrate

/1I/11'IIliI(iain afara casei: .",sa pentru III II/tllfansmitatori Iii I \III !I\' munca la care aveti norma Iilll( 0111,1 aduce cu sine faptul ca cel 1'11111 Ima dintre mese este 11111',1I111:tla In afara casei. Problema 111111,1 () cileaza adesea Intre chifle, 111[('1, prrtjeli, carne ~i batoane de 11111111.11,1. Putinele legume care sunt lilt Ilk Ii pierd vitaminele B1, B6, C I .l111I1I1 folic, termosensibile prin I It Illl"i"l'a In multa apa ~i, In final, ~i 111111 pa trarea la cald. Restul dupailllll('/ii, cei satui ~i-I petrec apoi cu II tI" lia pranzului gras ~i lipsit de vitamine. 1\'[('11'morocanoase oglindesc situatia in care ," :illa metabolismul energetic ~i cel nervos. 1'I'lllru mediatorii chimici invioratori nu raman I ,lllliLati prea mari de vitamina B6 ~i acid folic

De refinutt

I>

Si temul imunitar slabe~te In absenta vitaminei B6

Pentru a combate eficient 0 infectie, celulele sistemului imunitar se pot inmulti cu sutele, in decursul a doar cateva ore. Daca intrusul este necunoscut, impotriva lui sunt montate mai intai celulele fagocite care II devoreaza.

AlBUMINA PENTRU VOlTAREA MUCHll DOAR CU VITAMINA

eu dlt eonsumati mai mull albuml eu at;"3t aveti mai mult~ nevoi d vlt mina B6 pentru a 0 preluera, In t1tut german a faeut un ealeul minim,ll pentru aprovizionarea eu vitamin I bazat prin urmare pe alimentatia u albumina a populatiei nobi$nuit n,D II Insa pentru dezvoltarea mU$chiior dumneavoastra luati eantitatt> dubl. II albumina, sub forma de praf d\' albumina aveti nevoie de un prt par.11 suplimentar de vitamina B. In \'011 eontrar, aminoaeizii nu ajung In nlll \ hi, ei sunt eliminati In eantitati m:lri\l'

integrala de secara fi

0,35 mg 0,19 mg

\. III

o h,III;1I1~ contine de 36 de ori mai multa II 1111111<1 B6 dedit un mar.Datorita cojii groase, VIt.lIlIlIll'le B din pulpa fructului sunt excelent PllIll'Jilll' de distrugereaprin aer ~i lumina - un I1lIl1illiljnatural extremde eficient.

Pentru a fi n:ai rezistent, i\ temullmunttar are nevoie (It, a/buminii

111111111.11 rolosesc aceasta albumina II I ill' combustibil 11/11/,11 de constructie. 1111111 1lllarct, ,"I ill1ediat pierdeti energetic, imediat De aceea,ln din

atat pe cazul masa

fagocite, anticorpi, proteine al fa/('IOI .11'\1/1 ~i mediatori chimici. In cazul un 'j hil('(

cat ~i ca

primul lucru pe care ar trebui

'1-1 1<iI'I'l 011

11111 IliI:II~. In aceasta situatie cu albumina I II IIlului imunitar.

ar trebui sa In sprijinul

fi sa completati alimentatia u'IIIHIIIIII.I vitamine prin tablete de vitamin!', III (' 11111 unei boli, vitaminele trebui administrate B solubilc' rapid. elc'(':111.1/1 u do/c' I
ill

,Ip.l ,II I,

Oeoarece, cu cat

va

de mai multc' Oil pi

1Ill',l'IVnli mai multa masa musculara, cu II I 11I;li repede yeti redeveni apt. Oar 1II1I1IIIil1Cleste lipsita de valoare fara I 1111 1.1(ilcsuficiente de vitamina B6 necesare Ilhilllliismului I It'lliului armatei de albumina din limfocite, a imunitar, formata

deoarece sunt consumate un preparat de vitamine

De aceea, un praf de albuminc

('III' .II

trebui sa faca parte din dOltll'('i! d(' 11.11 I oricarei farmacii (ortomol clIl;1I1') d' 1,1' (vezi pagina 126).

AT "A
/).1(','. . i temul imunitar este deja 1,'llIillilrl/at u mtrusul, se formeaza imediat . .III I('or.pl, care se fixeaza pe intrus ci " "1 " I 1';) I II aza. Pentru toate aceste reactii 11('11 / I t' :I/>, r~r este necesar anabolismul rapid .II 1I1('c/1 lonlor chimici ~i al celulelor '.I', I ('Illului imunitar dlillmlli vitaminei B
6'

NEVOIE AVErl DE VITAMINA 86?

[> Predispozitie la inf

}O% mai multa albumina I n cazul unui infarct, pentru ca organismul d U m neavoastra sa poata genera destu'l m.ediatori

1l.ldl aveti mai multe dintre urmaloarele simptome. acest lucru ar putea I mdice 0 carenta de vitamina B6.
( ARlNTE DE VITAMINA

tii:

[> Valori de laborator: niv I rid I

homocistei nei. fulburari de somn; 0 Irascibilitate, agresivitate; 0 Nelini~te, depresii; Frica, apatie; 0 Dureri de cap, migrene; 0 Probleme de concentrare; 0 Dureri ale nervilor, furnidlturi; 0 Sindrom premenstrual; I Piele Inro~ita, cu descuamari; > Dermatita, eczeme; 0 t> Buze crapate; 0 [> Probleme intestinale ~i la nivelul stomacului (greata. varsaturi, diaree); 0 [> Scadereacantitatii musculare (integrarea scazuta de albumina In mu~chi); 0 [> La copii: probleme legate de cre~tere; 0 [> Oboseala (cauzata de anemie); 0

B6

chimici

~i suficiente

celule ale

din

albumina,

cu

slstemului imunitar, cre~te cu 30%.

Tn

necesarul de albumina acest caz, albumina

necesara este adusa din depozitele de albumina ale mu~chilor. Celulele sistemului

~l.amjn~ ~~, ~~a cum

HI (omandan
rllI/(1 IIIIre

recomanda expertii

zllnlce,

comparativ
** . cu preparate dm vitamine (prof canf Shrimptan)

19 si 65 de a . nI

IIlmulll

inferior recomandat de Societatea G

ermana

- d N
e

utntle*:l,6-1,8

..

mg

[> Sunteti supus unui tr rl I [> Sunteti mai tanar d 19 mai in varsta de 65 d ani; [> Practicati sport; [> Sunteti fumator; [> Consumati regulat alcool; [> Sunteti diabetic; [> Aveti febra; [> Luati antibiotice; [> Luati anticonceptionale; [> Sunteti gravida sau alaptati.

ELE MAl BUNE CINCI SFATURI

I VITAMINA B6 SI TRIPTOfANUl MF.lIOREAZA SIMPTOMElE SPM IIldromul premenstrual (PMS) nu este intotd IIl1la atilt de acut precum a pretins un CMlcat III ( I/ul unei crime din 1982, petrecuta in SIJI\, Illd <iceta a incercat sa obtina circumstante III IIU,II1tepentru c1ienta lui, pe motiv ca II I la ~i-a ucis soM pe fondul unui sindrom I'll JIll n trual. In sapUimana de dinaintea JIll JI truatiei, una din trei femei cu varsta IIIflllJl5 intre 30 ~i40 de ani sufera de IlIlfllom precum oscilatii ale starii de spirit, IIldl pO/itii depresive,sensibilitate crescuta a IIIllor, dur ri in zona abdomenului, potta 11j( rata de dulciuri, acnee sau cre~teri ale If/( III tii cauzate de retinerea apei. Deoarece JIll II Iluatia se afla adeseain acord cu fazele IIIJlII, lIlulti cred ca tulburarile de $Omncare IJlII <iravra de-a face cu acestea.Simptomele IIII( pund insa celor ale unei carente de IIIIOIlIn~ ~ivitamina B6. Si cre~tereain 'I' III lit- cauzata de retinerea apei sau de edeme I( un scmn tipic pentru aceasta insuficienta. IIIIIIlllc( I( (medicamente deshidratante) care III I I IlIlrt'buintate deseori in acest caz, inlatura, I dll pI, simptomele, dar nu ~icauza. Cu totul 1111111 ( It- informatia ca, din cauza readaptarii 1IIIIIJlIIII.II(',in cele zece zile de dinaintea !III 'hltu<i(iei se consuma sporit vitamina B6 ~i III 1I11111ul constitutiv al serotoninei, triptofanul. I I( II alil~ti i-au provocat pe cercetatori sa III,ill 1'/(' ac(iunea vitaminei B6 in cazul PMS. III d('('lual teste cu vitamina B6 in cadrul a I ) ,llIdli, reali/ate cu peste 1.000 de femei. H, 111.11111 a noua dintre aceste studii: vitamina 11,,1"10111' al1leliora simptomele PMS cu 401111"111 1'('lIllu accst lucru a fost necesara 0 I 111111.11(' lillliea de 50 - 200 mg de vitamina B 6 11111 1IIII,II1'an.' imtindu-se peste aproximativ d'"111t1l1; I /('cte secundare placute pentru 40% dintre participantele care sufereau de acn influenta vitaminei B6 s-a imbunatatit ~i calitatea pielii lor. Si celelalte vitamine B s parta~e la carenta de serotonina. 90% din tinerele femei duc Iipsa, de exemplu, de aCI folic (pagina 63). De aceea, un complex de mine B (toate vitaminele B intr-o singura ta tal trebuie sa faca parte intotdeauna dintrprogram anti-PMS. In plus, administrarea su mentara de magneziu Imbunatate~te randamentul vitaminelor B ~i, din acest motiv, se utilizeaza In cazul PMS. 2. CINE IA ANTICONCEPTIONAlE ARE NEVOIE DE MAl MULT Anticoneeptionalele scad nivelul vitaminei B 6 din silnge cu 20%. Ca ~i In cazul PMS,se ajung astfel la 0 scadere a productiei de serotonina, fenomen cunoscut ~i sub numele de "depresie a pastilei anticoneeptionale'~ In plus, anticoneeptionalele reduc nivelul acidului folic (pagina 68). Acest lucru este primejdios atunci cand 0 femei j'~idore~te un copil imediat dupa Intreruperea anticonceptionalelor: In primele patru saptamani de sarcina, 0 insuficienta de acid folic poate duce la grave malformatii ale embrionului. In SIJI\,daca un medic prescrie antieonceptionale Taraa indica, In acela~itimp, acid folic ~i vitamina B6, acest lucru este considerat malpraxis. lar acesta II poate costa scump! 3. VITAMINElE B ATENUEAZA DIFICUlTATllE SARCINII Pentru ca fatui sa se dezvolte, organismul trebuie sa creeze miliarde de molecule de albumina. Cantitati uria~e de vitamina B6 sunt n acest proces, iar pe acestea copilul Ira din silngele mamei, chiar daca sunt h ; rezerve! Nu este de mirare ca femeile ItI.JI<duc lipsa adeseade vitamina B6 1"/,dintre ele iau doza zilnica ,"data) ~ica mamele cu insuficiente 01 de vitamina B6 aduc adesea pe lume III 0 greutate sub cea normala. Un nil II secundar neplacut, care insote~te hid ; de care sufera unele gravide, este (I \Iudiile efectuate pe un numar de peste d, Il'mei Insarcinate au aratat ca Itll~!rarea a 50 - 100 mg de vitamina B6 II' 1111<:'ltura aceste probleme. Si anemia din plil ~<lrciniieste tratata eu succes cu 1I1111t'le B6 B9 ~i B12. Unele dintre viitoarele 1111 dezvolta diabet in timpul sarcinii ~i au un I l(Jarte ridicat al glicemiei. Vitamina B6, care III Ipa la reglarea nivelului glicemiei, s-a dl! efieienta in cadrul studiilor cu privire la IlllUI aparut in timpul sarcinii. BEBElUSJI este mai mare insuficienta de vitamina B6 nwne; care alapteaza, cu atilt mai scazut este
II

f ROTONINA lINISTESTE

ACIDUL PANTOTENIC (Bs) ~I BIOTINA (B7)

Fara prob/eme
Oaca vine vorba de piele frumoa par stralucitor, atunci sunt adu~i ('tI placere In discutie biotina ~i acidtll pantotenic. Astfel se poate obtine UII ~a~tig, mai ales In cazul ~mponulul, Intr-adevar, toate vitaminele B, dar I vitamina C ~i vitamina A, participa III formarea constitutiei pielii ~i a parulu;, ele lucrand oarecum In echipa. Frumusetea are legatura metabolism sanatos. Vitaminele mediatorilor B participa fericirii. cu
1II1

Biotina pentru piele, pr.r, ungh ii ~i energie mu cLlIra

IDUL PANTOTENIC VI AMINA 85): FUNCTIILE INCIPAlE
( te important pentru metabolismul III ICjetic al tesuturilor; participa la catabolismul ~i transfor11I,1I('a grasimilor, carbohidratilor ~i alhllllllnei; I leprezinta un stadiu preliminar al (Ilil'sterolului ~i participa astfel la forIlIdlca hormonilor sexuali ~i de cre~tere; I participa la productia de vitamina D; I joaca un rol important in cre~terea I pigmentarea parului ~i In metabolis111111 celulelor pielii; I cste important pentru productia anIll'orpilor din cadrul sistemului imuni1.11.

Biotina mai este cunoscut i lit) 1111111111 III vitamina pentru pielqi par. ill lill(' ('lll,l ill biotinaaproapecanuselnr i 111'11/, lildlHlilid In mod normal, 0 alim nLCllil' Obl'lill 111 aprOJizioneaza organismul u ufid('I1I,ll,llllill ~i, In plus, ea este produ, intestinala sanatoasa. In aceasta flora este distru . i i1('
111 \,:1/111111
II

v,

11111
IIII1

,(it' ('X('IIlIII11 III II

antibiotice, consecintele apar de '('1)1 ',1111 111111 hi pielii uscate, cu descuam5ri, i flllllqlillill se rup u~or. Aceste simptome pol "Iii ~i0 insUficienta de alte vitamill(' II, Oeoarece biotina particip,
I'll

\'111

III
,

la productia a Oar multc

noastra de energie ~i la formar

In 1111111111 1 Iii

glicogenului muscular (d pO/il\' (1('I'llIllj mu~chilor) ~i a glucozei (zah<:lruld 11'11111111

substante biologice au grija sa aveti un par frumos ~i 0 piele frumoasa, In niciun caz doar biotina pantotenic. cantitati suficiente ~i acidul

I, II

( INE ARE NEVOIE DE MAl WTENIC?

MULl

ACID PAN-

Aceste doua vitamine se regasesc In In alimentatia noastra ~isunt produse In parte chiar de noi In~ine,In intestin. 0 insuficienta aproape ca nu apare niciodata, de aceea, In aceasta carte nu prezentam acidul pantotenic ~i biotina decM pe scurt.

I Diabeticii; I Oamenii care consuma In mod reguIdt alcool; I Femeile care iau anticonceptionale.

()Ili~nuita

va aprovizionati

organismul

cu

lIricient acid pantotenic. /\cidul pantotenic este inclus In special In ochi sau ten, precum ~i In ('ITmele pentru

A~id pantotenic pentru

ple/e, energie ~i hormoni

produsele destinate protectiei solare, sub forma dcxpantenolului, Imbunatatind vindecarea l:1nilor pielii ~i ale mucoasei. In cazul arsurilor, ('czemelor ~i pentru 0 mai buna cicatrizare ~unt folosite /\ceasta creme care contin este pantenol. fara substanta absorbita

Tn

limba

greaca, "pan"

Inseamna

"raspandit peste tot': Cu toate ca, In timpul prelucrarii alimentelor, acidul pantotenic se pierde In proportie de tr61ucitor $i 0 pie/e frumoas6. 1'/(1111 pantotenic $i biotina au 0 contlll!ll(ic la aceasta, dar nu sunt singurii InlJ(JII~abili. aproape 50%, carentele nu prea apar, deoarece aceasta vitamina este prezenta In mai toate alimentele, Automat, indiferent de concentratie. printr-o alimentatie

I'rl/ de,

probleme pana In straturile mai profunde ale pielii, acolo unde I~i dezvolta actiunea curativa. Celelalte functii ale acidului pantotenic Ie gasiti In chenarul de mai sus. Unghii~e oglindfs 6/ III /1/1/1 suntetl. aprovlZlonat ('1/ Vltu mll1e $1mll1erale.

1I1',llIwim c manifesta adesea~i prin 111111 l'ill, .

('111(' ill' ' 0

INFO

(>

III FOLIC

(89)

PENTRU CRE~TERE ~I PSIHIC.

..

\;III:Jlo<! ,Iplovi/ionat
(J II00n inl

flora intestinala este automat bine 810TINA (VITAMINA 87 SAU FUNCTIILE PRINCIPALE

Acidul folic: ved ta

vitaminelor

H):

tinala sanatoasa of era ('('11IlHii buna premisa pentru ca IIIq:II1i<,mul sa produca suficienta hill/III, si pcntru 0 asimilare optima 01 111/111'01' elorlalte vitamine. in 1'f111 ITin( ,d'Ka flora dumneavoastra 111/('lillt"( te deranjata de bacterii ',.III l'il'lwrei purtatoare de boli, apar Ihtl()I1:1ri,diaree, constipatie ~i scaun III, / IIliro itor. in cazul in care pre/I'lilil(i <Icete simptome, flora intesti11,11,!lOi.llc fi asanata cu ajutorul 1100(lt'riilor intestinale de cultura II" jlollibilc la farmacie. astfel de ('1111111', intc tinala de ciuperci ne 1,]IIIlII(,~[Cdaca exista 0 infectie care VolIrl'!)ui lratata corespunzator. a 110/,]il1le linala restabilita face adesea t 01pmllicme de piele ~i oboseala sa III 11.11'; de la sine.

[> Este importanta pentru productia de energie din carbohidrati $i grasimi; [> Participa la productia glicogenului muscular (depozit de energie) $i a glucozei pentru reglarea nivelului de zahar din sange; [> Joaca un 1'01 important in anabolismul acizilor gra$i$i de aceeaeste importanta pentru membranele celulare$i pentru continutul de grasimeal pielii; [> Esteindispensabila pentru forma rea hormonilor; [> Participa la procesul de inmultire al limfocitelor (politia imunitara) $i al anticorpilor; [> Stimuleaza asimiJatia sulfului pentru 0 cre$tere saniltoasa a parului $i a unghiilor. CINE [> ARE NEVOIE DE MAl MUllA BIOTlNA?

IIl1llill<l
, I ;I(/ilt

intare~te

unghiile

Oamenii care au 0 micoza$i/sau 0 colonizare gre$itacu bacterii intestinale. De exemplu,din cauza unei administrari prelungite de antibiotice, laxative sau din cauza unui consum excesivde alcool; [> Oamenii carora Ii se administreaza medicamente antiepileptice (75% dintre epileptici au carente de biotina); [> Femeile gravide; [> Sugarii; [> Diabeticii;

V .I (i Irnbunatatit flora intestinala, 1l.1I Illl capati totu~i de unghiile fragile I'dll' <,e rup u~or? in cadrul unui studiu, poI(,;('I1(ilor care se plangeau de unghii II.lqiit' Ie-au fost administrate zilnic cate '11ll) de micrograme de biotina. in cazul a 11 '11 /11 dintre cei afectati s-a constatat 0 IIllhllll< l, tire a simptomelor, precum ~i 0 1I1!jl'O'ltlI' a unghiilor cu 25%. Aceasta 1I1l1i1r('pur terapeutica nu 0 puteti realiza 111'1', 1 ('u ajutorul unui preparat de biotina 111'1.1(<lrmacie, care va fi administrat pe

parcursul a mai multe saptamani. Nu se cunoa~te ca biotina sa aiba vreun efect secundaI'. Daca unghiile dumneavoastra sunt fragile, se rup u~or sau prezinta alte probleme, acest lucru poate avea legatura, ~i cu 0 insuficienta de alte substante nutritive. De exemplu, 0 insuficienta de vitamina A sau de calciu poate determina ca unghiile dumneavoastra sa fie uscate ~i aspre.

Din cauza modului de depozitare ~i prelucrare, acidul folic din salata verde, de exemplu, aproape co nu mai este prezent in alimente/e noastre

Numele de acid folic (It'livi till latinescul ,.folium" i 111',1'111111111 frunza': Mai demull, 'lcid,,1 1111 I ,I fost cunoscut ~i ub dtnUII11I'1i tit vitamina B9- Aceast vilanlill, '1111111,11 in apa se gase~temai ale III Will, III precum salate, paniK', IlHlllllllld I mai rar, in fruct . Acidul folic est xtrelll d(' ',t'li' I, I jumatate din el piml('111 lit' III de depozitare. lar 9 U/o I' d ',1111111 printr-o fierbere d dO.u, 11111111, Acidul folic r pre/III!. VI lit Iii pretentioasa din randul vil(lill III 1111 nu suporta caldura nlilil', 1111111, lumina, depozitarca all iIl'il ( lid natura a inventat acid,,1 11111III procesul evoluti i, nu ,) (:IIPI 111,111 planul ei ~i transporl~1 prill 1111111"1, depozitarea sub lamplle 1111011"1111111 orbitoare din cadrul 111'('111111111 turilor, cojirea, marun(in'iI, 'Pi 1.111 II, fierberea, pastrar 1:1 (',1111 puternicele bai de a id in 0(('1 Spre deosebire de a idul (olic 11.11111111, extrem de sensibil, din nlllllllll, varianta produsa p '1It' illl('II.] 01 acestei vitamine - addul [oli!' I' ,II rezistenta la caldura m(1I'(',ox !jlll 'I poate fi depozitata. Din ;1('(' I 1111I1 V. acidul folic sintetic - tall, 1I!j1l1I II supliment in aliment i prodll',t' lit vitamine.ln ceea ce prive 11'11'11 l II din cadrul organismului, ntl I '1,1 vreo deosebire lntre forma nCllur:i1, '"III artificiala a acestei vitamin.

( iliaI' ~i aprovizionarea minima greu de realizat 1'('lllrLl aprovizionarea zilnica llllllimi'l (400 de microgrameJ ar 11t'l)!li .~ consLlmati aproximativ I,'. kq de paine integrala de 1/1,111,300 9 de spanac sau 700 1/ dt, \ldata verde, preferabil '.1111 form de sue.
l h

1'"l'lIlatiei germane reu~te sa-~i aprovizioneze l!tlll' organismul cu cantitatea minima recoIlIdildata, de 400 de micrograme. De cde mai 1111I11l' ori, cu alimentele din ziua de azi, 0 1II'IoviLionare minima cu acid folic nici nu mai , '.It' posibila. lllrenta IIramatice AVllrLurile, malformatiile 1i11i1rctele, oboseala Iliovocate de 0 insuficienta la nou-nascuti, pot fi de acid folie. La ~i depresiile de acid folic are consecinte

aamenii

mai in varsta pot ap IT;I 1IIIt'Ili

anemii ~i 0 predispozitiemairidial Iii illll'( II In SUA.,insuficienta de acid fali Pl'OcJllt'l'ill III II 56.000 de infarcte ~i 2.500 de cc:lluri (h' ('(ill cu malformatii congenitale. A Laill'OII',1 III I motivul pentru care politi i nii IItllt'1 1.1111 eficienti au adoptat a lege ar a <Ihpll" I.lt incepand din anul 1998, alim n l '10f 1Il' 11.11,1 precum faina, malaiul, orezul, It ilcii, In schimb, politicienii degraba

I)d('il vnd

turile sunt vechi de

Iwi lilt', c dubleaza cantitatea

dc' pilna sau salata verde pe ( ./1(' In'buie sa 0 consumati IWIIIIII <l va acoperi necesarul IIIIIIiIIl de acid folie. Dar trebuie ',,11IHtiweti in vedere ceva: spanacul 'I \"lIill(l v rde sa fie crude ~i proaspilt 1111(' t', i;1r lata preparata Tara atet, deaarece d(,(,,,I; diva i~i sisteaza imediat activitatea in 111111.'1 ('onLactului cu acidul acetic ~i dispare /11/1111. d' pe scena metabolismului.

I till(1I

prod use din cereale sa Ii s adaugc;1(' II loll

9 rmani UdOltl1
brimlt'il/,lllhi 111101 .II II

casele de asigurari de sanatat

pe marginetl

administrative t rile: 1',111'/1I onorariului exami-n' rilor Illt'li I'ilit"

Continutul real de acid folic din alimente este foarte scazut

Deoarece continutul mult in prelucrare de acid folic variaza de modul de al alimentelar, pentru functie

Sfat
CUM sA vA COMPLETATI NECESARUL DE ACID FOLIC
Mancati multe fructe ~i legume. pentru a va aproviziona organismul cu substante vegetale secundare (substante bioactive) ~i cu majoritatea vitaminelor. I> Acidul folic II luati cel mai bine suplimentar, ca element component al unui complex de vitamine B; I> Cititi intotdeauna cu atentie indicatiile de pe ambalajul de vitamine cu privire la substantele continute.
AVETI

taierea consulta-rilor la realizarea unor Fara acid folic

1)('

ploillt'1I1

de alimentatie ar tr bui , illlll(', I It nOl1lii..,

.I,

nu cxi'la

lrl (' II

Cu exceptia ficatului, nicitlll i111 I III/till nu contine atat d mull :It'lli 111I1t precum creierul. Exi l () 111Il1 v.lli pentru acest lucru, dCOfll'l'('I' nt' 11111 folic poate sa indue, 1'1'11111'1111 dumneavoastra extaz. mediatorilor nerv feri
{I'

aceasta vitamina

nu am realizat un

ACID FOLIC (VITAMINA f UNCTIILE PRINCIPALE

89):

tabel cu informatii, abaterile fata de valorile analizate in labarator fiind pur ~i simplu prea mari. Nici la celelalte vitamine valorile din tabele nu carespund intocmai tul efectiv de vitamine tele corespunzatoare, cu continudin alimendar abaterile

0 1.1/1'I" ,I

I 1';11 I iC'ipala formarea materialului genetic AllN,

EI particip irii:

Iii plolllll

I I."t' important pentru cre~tere, dezvoltare ~i iI,Vi/Il11le celulara;

/OOlI'a un rol important In formarea elemen1l'llll figurate ale sangelui din maduva osoasa; I 1';11 licipa la reinnoirea mucoasei; stomaeul, in1l",IIIII'I(' ~i plamanii au nevoie de mult acid folic I 111'important In eatabolismul ~i anabolismul ,llllt'lllrilor de albumina, catabolismul homocisI( 111('1, una din cauzele majore ale infarctelor, 1II00liClImatiilor,na~terilor premature; I 1'0111 ieipa la productia neurotransmitatorilor ,I folllilina, noradrenalina ~i dopamina.

1'/011111 III ,

noradrenalina ~i dop min" III .11'1',1 proces, vitaminele car condiloll('01 .1 psihicul, vitaminel colaboreaza strans cu

nu sunt atM de grave ca in cazul acidului folie. Nicio alta vitamina nu este insa atat de sensibila.

IN

VEDERE

cii.:

B" HI, 'i

Cea mai rar I'ntalnita vitamina

Nicio alta vitamina nu este atat de mult distrusa prin prelucrarea alimentelor precum acidul folic. Potrivit statisticilor, abia 1% din tatalul

I> Cel putin 200-400 de micrograme de acid folic ar trebui sa fie continute Intr-un preparat de completare a necesarului de vitamine. La oamenii mai In varsta ?i la cei cu probleme intestinale ~i de stomac aceasta cantitate ar trebui sa fie intre 400 ~i 600 de micrograme; I> Acidul folic din tabletele de vitamine este asimilat de catre organism in proportie de 95%; in cazul alimentelor, gradul de asimilare oscileaza intre 20 ~i 50%.

II, ' tit/III 101"

Cand scade nivelul a iduilli 10/11111/1 creier, se instaleaza rapid () lilll'lI( indispozitie. Fetele mor pe strazile noastre tip dupa acidul folie. In cazul unoI' carent ',II(HI~I' 1I1 reill1l1l'1I11

<mVl' ',I

instaleaza chiar ~i depre ii. UII 11'11 dintre oamenii depresivi LIfer, 111'11 carenta. Mai ales in cazul
Vrll

Illlt'll!

II,

!lI'llIl,.,iilc

batranetii

apar deseori din

1.lII/il lipsei de acid folic ~i nu pornind !II' Iii pove tea vietii lor. Oamenii mai In v,I,'I:! me nanca mai putina hrana pIOil.,p, ta. Acestei stari i se .Id.lllCj: ~i realitatea vll.llllinci
111,11

Multa homocisteina prin carenta de acid folic

Acid folic, vitaminele B12 participa anabolismul trei B6 ~i decisiv la ~i cataboun

osteoporozei. Tncazul unei sarcini, se dubleaza riscul malformatiilor fatului, precum ~i riscul unei na~teri premature. Din aceasta cauza, homocisteina se afla, pe buna dreptate, In centrul atentiei cercetarii Biblioteca din domeniul Medicala vitaminelor . la Documentarea noastra efectuata Nationala

ca de

lismul albuminelor. Toate dezasimileaza prod us intermediar albu-

sunt oricum

lJl'l'U asimilate

de la

1,111' un organism mai III ViII 1:1,

"11/11111'

foarte periculos In cadrul metabolismului minei: homocisteina. \kllorile ridicate ale acesteia reprezinta Intotdeauna un semn al unei carente de vitamina B12 ~i acid folic. B6,

Washington a constatat

urmatoarele:

ea ce duce digestie, nemaiatat de

In anul 2000 au fost publicate 780 de tudii pe tema homocisteinei. Tn ultimii /ece ani, 5.490.

.Idl' l'a la 0 lipsa de dc Itlll'

llilil',

linul

1IIIIt'li()n~lnd

Asigurati-va ca aveti in organism cat mai putina homocisteina uciga~a

Cat de mare este riscul de a muri Intr-un accident de avion? Scazut. dar tot nu v-ati urca Intr-un valori ridicate avion care nu este este sigur. Riscul de a muri din cauza unor de homocisteina fnsa. cu siguranta, de 1.000 de ori mai mare. Cei care depa~esc 45 de ani ~i femeile care I~i doresc copii ar trebui sa I~i verifice homocisteinei In cadrul unui nivelul consult

1I'IIIdi ' sub 40 de

.1111 all

Homocisteina reprezinta o adevarata planificata. molecula uciga~. \kllorile ei ridicate semni-

n voie de acid
nu este Intotdeauna

1,,111'
II '"lIrin, lit
II 11'111

fica 0 dublare a riscului de infarct, precum ~i un risc de patru ori mai mare de atac cerebral. Tn plus, se Inmultesc cazurile de aparitie a

i, pur i simplu, se Intampla. Orice femeie fara d complicatii. insa datorita lume la in SUA,

1'1 t!OII''1ICIn primul rand un copil sanatos ~i

',illl'ill,

I dll'lIll'i

acid folic se nasc anualln anual anilor al acestora

100,000 de copii cu malformatii. 1IIIIII,I'ui IIIt'l'plilul 111111', I, r 1.I'II'wlllel'

I .I/1t1llllei

se ridica

preventiv. Daca valoarea acesteia este prea r;dicata, veti ~ti ca aveti nevoie de cantitati

'90 la 2.500. Cre~terea ~i

nu se pot reproduce genetic. in

dlVI/IlII1l'a celulara functioneaza doar cu acid acesta lungi ale materialului

CINE ARE VALORI RIDICATE DE HOMOCISTEINA?

I> Deseori, femeile care iau anticonceptionale; I> 10% dintre cei trecuti de 40 de ani; I> 30% dintre cei trecuti de 65 de ani; I> 500/0 dintre cei trecuti de 80 de ani; I> 50% dintre pacientii cu infarct ~i atac cerebral.
CUM SE INTERPRETEAZA DIN SANGELE VALOAREA HOMO-

mai mari eventual, individual valorile

de acid folic, vitamina B12. din

vitamina Acest

B6 ~i, necesar de

META-ANALIZA iN CAZU L1LORDE INIMA ~I DE CI LATIE ~I A HOMOCISTEIN I

In anul 2000 au fost evaluat 21 d studii cu privire la homocistein I atacul cerebral. Rezultatul: valorll ridicate de homocisteina mar patru ori riscul unui atac cerebr I , cadrul a 16 studii s-a reu~it scad r acestui nivelul: In cazul a 12 stud II, U aproape 25% prin ajutorul acidulul folic; In cazul a patru studii, cU 600/0 prin ajutorul combinatiei din r acidul folic, vitamina 86 ~i vitamin o asigurare medicala mai buna i m ieftina nici nu prea poate fi imagin

este dependent, vitaminelor

eventual,

carente, In prima luna de sarcina se

sange care use

dllllllll'Iii malformatii ale fcitului - a~-numitul Ilt'll'l'l n('uronal.

Incadreaza In norma':

Nd

II, ('ar 0 administrare ulterioara de tablete

Cum sa reduceti nivelul homocisteinei

Combinatia dintre 0 doza ridicata B6 ~i vitamina de acid cu folic, vitamina B12, de la

d,' ,I('id rolic nu mai schimba aceasta stare de Idpl Din cauza acestor malformatii, Intre 1991 I 11)!l'1. In Anglia s-au efectuat
,1VI1I11II'i.

4.000 de

farmacie, reduce nivelul

homocisteinei

CISTEINEI

DUMNEAVOASTRA:

30-600/0. Prin continutul

B din fructele

redus de vitamine

1),11, r, man ti Insarcinata ~i doriti sa aveti un '''pll ;In, los, ar trebui sa va aprovizionati 'lllpllllH'nlar organismul cu acid folic.

I> bine: sub 10 I1mol{l; I> rau: 10 - 100 I1mol {I.

depozitate ~i legumele fierte,

acest lucru nu se prea poate atinge.

VII:Jminele antihomocisteina:

I ')0-100 de miligrame de vitamina B6; I 1100-'1000 micrograme de acid folic; I !) l!l micrograme de vitamina B'2'

putea Impiedica 15.000 de cazuri anuale de infarct. Homocisteina este ascutita precum lama de ras ~i produce minifisuri circulatie de~eurile de albumina In caile de se ale sangelui (artere). Consecinta: ~i grasimile

Illocheze aprovizionarea

cu sange a inimii

bolismul multorvitamine.

Nivelul a iduhli lilll

(consecinta: infarct) ~ia creierului (consecinta: ;Ilac cerebral). infundarea cailor de circulatie ,I sangelui (ateroscleroza) este un proces care se dureaza 10-20 de ani. Pe cine sa credem? dau raspunsul Nu toate studiile legate de vitamine au ;Icelea~i rezultate. Acest fapt are drept cauze: dozari diferite, perioade diferite de urmarire ,?i multi moment alti factori. in presa, cititi folic la un dat ca acidul reduce riscul Meta-analizele ne

din sange scade din cauza anlic'OII('C'1' tionalelor cu 200/0. Deoarece acidul foli(' 1",11 utilizatln femeile productia de serotonina, unt'lv li III1I care iau anticonc ptionalc'
'1,

',11111

Addul. folic mentine libere diile

. angvme
11l'(';II{' <IIdoilea german moare de infarct sau
"Lit' cerebral. Expertii sunt de parere ca 0 mai 111111,) aprovizionare cu tablete de acid folic ar

acumuleaza foarte u~or pe peretii arterelor, pana cand acestea se astupa. Masuratorile efectuate la pacientii cu un nivel ridicat al homocisteinei au aratat ca artera carotida era vizibillngustata. Cel mai mic cheag de sange poate apoi sa Infunde complet circulatia ~isa

predispuse la depresii. De ace pilulele anticonceptionale un preparat de acid folic. In a

111 11/\ ',I III

considera malpraxis daca medi ul nu PII' ,('I I 1<1 i lilllll

Mai ales cand renuntati la anti on . 'pl 01hilI, Inainte de a deveni gravida, ar Lr 'lllli ('n IIIIJI de opt saptamani sa va umpl ti rC/I'lvllIlII'11 de acid folic. Un studiu efectual 1)(' ~.II", ill femei care au dorit sa raman'l gr,lvi<lc I ill I II ca frecventa aparitiei de malfom1illii In 111111 nascuti poate fi redusa cu r.:00f0 prill IIdlll nistrare de acid folic Inainte d Un rezumat al tuturor studiilor ,tn'ill,.

infarctului. Peste cateva saptamani, Intr-o alta

CAT.A.

NEVOIE AVErl DE ACID FOLIC?

publicatie, se exagereaza cu atentia acordata unui studiu marunt, efectuat cu doar cativa participanti, care afirma tocmai contrariul ~i care este prezentat drept ~tire de senzatie. Ce

11;11":1 eJparmai multe dintre urmatoarele \lIlIplome, acest lucru ar putea sa indice II Illsuficienta de acid folic:
( /lill N iiI. DE ACID FOLIC

(0 1IIl'Id

Ir<lscibilitate, agresivitate, nelini~te; I 1lewesii, frica, apatie; I IJllITri de cap; I I'mbl me de concentrare; I 1':i1oare,buze albicioase; I Dilo ala, slabiciune; I IJlspn e; I I'n'di pozitie la infectii; I 11111<1matii la nivelul gurii I I'lObleme de digestie; I 11,<11'("; I lip a de pofta de mancare; I \l.i1ori de laborator: nivel ridicat al 1ClIIIO('isteinei; I '-;;IITina: Malformatii ale nou-nascutului; I\vorturi ~i na~teri premature.

0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0
0

1\ 1'/1111 IN ETI VREUNEI GRUPE DE RISC? 1l,1l'a unul dintre punctele de mai jos vi I p()lrive~te, atunci aveti nevoie de 0 1.lIllilate mai ridicata de acid folic. Ik(Itll.'(i ca aproape 99% din populatie

I> Ati depa~it varsta de 65 de ani (1250% dintre cei peste 65 de ani nu au 0 aprovizionare suficienta cu acid folic); I> Nu omiteti nicio dieta; I> Sunteti fumator; I> Consumati regulat alcool, In cantitati mai mari (50-70% dintre alcoolici prezinta 0 carenta de acid folic); I> Luati In mod regulat medica mente (ta mpoane aIe secretiei gastrice, aspirina, calmante); I> Apelati la somnifere (barbiturice); I> Ati urmat 0 profilaxie a malariei In vederea unei calatorii Intr-o tara tropicala; I> Luati diuretice; I> Suferiti de 0 boala intestinala (Soala Crohn, colita); I> Suferiti de diaree prelungita; I> Sunteti diabetic; I> Luati anticonceptionale (30% dintre femeile care iau anticonceptionale au valori prea mici de acid folic); I> Sunteti Insarcinata (60% dintre gravide prezinta 0 insuficienta de acid folic).

sa credem acum? /\~a-numitele meta-analize ne dau raspunsul

analiza), care a analizat legatura c1inll(' VUIIlI It ridicate ale homocisteinei, insufi k'llln lic " II folic ~i na~terile premature, a arc Inl (', III II administrarea de acid folic poat 700/0 probabilitatea de pierd rc urmare a unei na~teri premature. in Germania, majoritatea fem ilor lilll'I(' ('II I~i doresc copii nici macar nu lill I'C' 1".11 ( (H)
('/1111

0 0 0

In acest caz. studiile

meta-analiza

campara toate tema ~i ia In doza ri Ie ~i concluzia la

legate de 0 anumita precu m de timp, subliniind

n Ic'lill'"
f1

I'll
1'1

considera re factori intervalele

LIIII!I,

0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

care au ajuns majoritatea

studiilor.

Pentru 2,20 euro pe luna Pilula anticonceptionala intervine In meta-

acidul folic. 0 doza zilnica suplimClllill', de micrograme) costa lunar doar :J,;!O

Addul folic, a~a cum il recomanda expertii

Comparatie
'adulti,

intre

dozele zilnice

recomandate:

19-65 ani

"cu preparate de vitamine (conform prafesorului Shrimpton)

NTERVIU
VITAMINELE B: PRQTECTIE iMPOTRIVA BOULOR DE INIMA ~I E CIRCULA TIE A SANGELUI
ANIJHI AS Jopp: CE V-A DETERMINAT LA ACEASTA SA NUTRITIEI ~I (II VI Nill
I

CERCETATOR

iN DOMENIUL

I ANIIMf

VA FASCINEAZA

111ll11~1I? , loll \orul Pietrzik: Lucrez de 30 de ani la 111'111111111 stiintific In Domeniul Nutritiei din 11111 III lJniversitatii din Bonn. Dintotdeauna am IVIII 1111 l'l1luziasm deosebit pentru microII" ,loIlIll'll' nutritive. Pana la mijlocul secolului , I I'f('l'tarea din acest domeniu a avut parte III pi 1111111 sau punct culminant. In aceasta Ill'liI);IIW au fost deslu~ite functiile vitaminelor. 1111 .i1 doill'a apogeu a fost la sfar~itul secolului III ;I(,l'a faza s-a demonstrat ca microII"',LlIlll'll' nutritive pot contribui major la I '11111 a lInor boli. Vitaminele antioxidante, dar I vii ,lIninl'le B, care reprezinta centrul de greuI Iii ,II (,l'rretarilor mele, sunt foarte importante III 1111 Vl'llirca cancerului Si a unor boli ale inimii I dl' !'Ir('ulatie.
( III [II II ell REZULTATELE 1111 I IAll! N A"IICARE DE MEDICINA INSTITUTELOR PRACTlCA? DE SUNT PUSE

faptul ca printr-o aprovizionare optima cu acid folic se poate reduce nivelul homoeisteinei Si astfel se diminueaza un factor de rise important allmbolnavirilor de inima ~i de circulatie. Legat de acest subiect, am realizat acum cativa ani un sondaj pe baza de chestionar in randul medicilor generali~ti ~i internisti stabiliti in regiunea Kaln. Bonn. Rezultatul: doar 5% dintre medici euno~teau legatura dintre nivelurile ridicate de homocisteina, aprovizionarea eu vitamine B ~i riseul unor boli de inima ~i cireulatie.
DE CE CUNO~TINTELE CU PRIVIRE LA LEGATURA DINTRE

r1eeat la farmaeie. Aeela~i lucru nu este posibil, desigur, ~i in eazul medieamentelor patentate.
IN CE MASURA III Rise PENTRU ('IReULATIE? ESTE HOMOCISTEINA BOll DE INIMA UN FACTOR ~I DE

I ste eunoseut faptul ca vitaminele B sead nivelul homoeisteinei, Aeest lueru este lIecontestat. Mai mult, se eunose

mecanismele prin care homod t In daune la nivelul peretilor vas lor, Mul scot in evidenta 0 legatura c1ar n r homoeisteina Si bolile de inim Id latie. Unele studii urmeaza fne I finalizate. cercetarea din ae st d m inca tanara. Aceste studii urm z arate cat de mult poate fi r du rl ajutorul vitaminelor B. \br tr m I pana vor fi obtinute rezultat , pr

In

VITAMINE ~I BOULE DE INIMA ~I DE CIRCULATIE SUNT PRELUATE ATAT DE GREU DE MEDICI?

SI ALE UNIVERSITATILOR

1)111 p,wall', in cadrul studiilor de medicina se JlIIIIl' pn';I putin pret pe bazele nutritiei. 11.11I11IH'1l' Si functiile lor sunt tratate, desigur, In .1111111 ~llIdiilor de baza, dar ele nu mai apar In , 1111111 fOrtllarii medieale ulterioare. Majoritatea 1111 dhilor practieanti nu mai stiu exact cum 111111,1/;1 lil'eare vitamina in parte ~i pentru ee III l "I" bune. Si, de eele mai multe ori, studiile 11111 ill domeniul nutritiei nu sunt mai deloe 1111111'1'1111'. In mare parte, medieii nu mai dispun dl I,ll dl' l'unostinte de baza, generale, ~i anume 1.1 Ilt'hllll' sa ne alimentam organismul cu 1111111'1111' vitamine prin intermediul hranei. Un I II,plll: majoritatea medicilor nu cunoa~te

Din punct de vedere al industriei farmaeeutiee, eu vitaminele nu se pot face profituri mari. Comparati doar campaniile de la inceputul anilor '60, privind colesterolul, cu ceea care se eheltuie~te pentru informarea din domeniul vitaminelor. Medicii au fost bombardati in mod regulat eu pliante colorate care aratau valorile grasimilor din sange inainte Si dupa tratamentul eu medica mente patentabile, cu rol de reducere a nivelului grasimilor din sange. Aceste campanii au fost realizate pe 0 perioada atilt de lunga Si atilt de temeinic, incilt medicii au preluat aceste medica mente in schema lor zilnica de tratament. Cheltuielile de marketing in cazul medicamentelor patentabile sunt enorme. Vitaminele Si efectele aeestora nu pot fi in sehimb patentate. Astfel ea nu se pot obtine deeilt relativ putini bani eu ajutorul lor. Industria farmaceutiea nu este dispusa, prin urmare, sa comercializeze intr-un volum eomparabil eunostintele din aeest domeniu. Pentru ea vitaminele nu pot fi patentate, consumatorul se poate duee la supermarket sa isi cumpere vitamina E, mult mai ieftina acolo

NTERVIU
VITAMINELE B: PRQTECTIE iMPOTRIVA BOULOR DE INIMA ~I CIRCULATIE A SANGELUI
Illdllll' st' deruleaza In Intreaga lume, cu mai 11111111' rnii de participanti, Daca Insa 111J11IlH'lltarea este atilt de solida precum este ,I 111 l'a/ul homocisteinei, atunci nu ar trebui Pll'ldlll<1 nicio secunda In a-i da I t1II',lltllatorului aceste informatii ~i In a-i lilliit' rfJ se poate proteja prin ceva mai 11111111' vitamine,
I I'IIIH IMI'III1II1NT Itl CA ACIDUL FOLIC ESTE ATAI iMPIEDICAREA FATULUI, iNCAT iN LEGAL DE ~I

iN REDUCEREA SI PENTRU

BOll LOR DE INIMA

I 11Il'lIlATIE

111'111111111 MALFORMATIILOR

11/\ IIIIMENTELE
IMIIII(jAlllf

DE BAZA SUNT

CU ACID FOLIC?

,,",I 11ICfU este adevarat. In Statele Unite Si 111 ,till' ~tate, painea Si alimentele de baza 0I11i1 Iltlbllg~tite cu acid folic. Potrivit unui Illdlll american din 1995, prin aceasta 1t1,1"11I<1 au putut fi evitate anual, In SUA, ',ll ()()O de cazuri de deces cauzate de boli de 1111111,1 i de circulatie. Extrapoland acest , tlntl asupra Germaniei, aceasta cifra s-ar Ildll;1 la 15.000 de cazuri anuale de deces. 111111111'11' relultate ale a~a-numitului studiu "NIII"l'~ Health" arata ca reducerea ratei 1Il1lll.tlit<1lii se situeaza probabil undeva ~i III 11 "IIS ...eventual undeva In jurul a 30.000 dl ( I/1Iri. IN l'IIINCIPIU. NIIMAIIIIllJl MillO ACEASTA DE PASAGERI CIFRA CORESPUNDE

aprovizionari suplimentare cu 0 cantitate redusa de acid folic, atunci ar trebui sa ne protejam In mod optim, iar aceasta acum, cand avem indiciile necesare ~i nu doar atunci cand ultimul studiu legat de aceasta tema va fi evaluat peste cativa ani. Avand In vedere ca acidul folic este extrem de sensibil ~i 900/0 din populatie nu I~i acopera necesarul, consider ca pretentia Societatii Germane pentru Alimentatie (SGA) de a reeduca populatia In ceea ce prive~te obiceiurile alimentare este foarte nerealista. Deoarece acidul folic din alimente este foarte sensibil. EI este distrus In timpul fierberii sau depozitarii. Altfel se Intampla lucrurile In cazul acidului folic sintetic, care este cat se poate de stabil. lar In cazulln care alimentele sunt Imbogatite cu acesta, el se pastreaza In timpul depozitarii sau al pregatirii.
PE PROSPECTE PRECIZARI ACTIUNE ESTE I NTERZIS sA SE FACA DE STUDII CU TOATE cA PESTE EVALUARII CARE AR

Illodul de viata agitat in care suntem pllnsi cu totii, acest lucru nu este IIItotdeauna posibil. Iksigur. In cadrul laboratorului am acce.s I;] vitamine si, din cand in cand, imi mal I amestec propriul cocteil. Unui l1ecunoscator nu i-as recomanda acest Illcru. Aceasta intra in competenta larmaciilor.

Fara pastile/e de vitamin imposibil sa-ti acoperi n lucru este valabiJ mai al acidului folic.

CU PRIVIRE SUNT

LA MECANISMELE

ALE VITAMINELOR. SUPUSE

TOT IN LUME IMPORTANTE JUSTIFICA

LEGATE DE VITAMINE. ASEMENEA PRECIZARI.

DIN 40 DE AERONAVE

Autoritatile din Berlin pun pret pe faptul ca exista cercetari germane In domeniu. Dar In domeniul cercetarii vitaminelor se deruleaza studii peste tot In lume Si nu exista bani suficienti de a Ie edita In fiecare tara In parte. Ar fi util, desigur,daca populatia ar putea fi mai bine informata despre vitamine Si prin intermediul prospectelor.

1\,l 01ta l' te 0 comparatie buna. Dupa P IIll'a mea, a sosit timpul ca ~i '1IlI',IIIll<ltorul sa fie lamurit. Daca nu trebuie I II(' ll'mcm de riscuri ~i efecte secundare, I 01 nllll se Intampla In cazul unei

Mai Intai de toate incerc sa ma hranesc bine. Dar puteti sa va inchipuiti ca la

VITAMINA 812 PENTRU VEGETARIENI $1 VARSTNICI

I> Anemia; I> Sistemul imunitar slabit; I> Dereglarile sistemului nervos, problemele
psihice. Oamenii sanato~i ~i cei mai tineri sunt rareori insuficient aprovizionati \kstea cea buna este ca, pana la varsta de 65 de ani, nu exista aproape niciun caz de insuficienta de vitamina 812 In randul populatiei sanatoase. Doar pacientii cu anumite boli de stomac sau intestinale sufera de 0 insuficienta de vitamina 8'2' Motivul pentru care exista aproape Intotdeauna suficienta vitamina 8'2 In sange consta in permanenta ei punere la dispozitie de catre ficat. Spre deosebire de alte vitamine solubile In apa, organismul este capabil sa stocheze vitamina 812, Rezerveleficatului ajung pentru o perioada de zece pana la doisprezece ani ~i sunt permanent realimentate atunci cand consumati lapte. oua, carne sau p~e, deoarece doar alimentele de origine animala contin vitamina 8'2' Cu cat imbatranim mai mult, cu atat avem mai multa nevoie de vitamina B12 De ce oare oamenii mai In varsta au parte de tot mai putina vitamina 81/ In mod normal, vitaminele pot trece din intestin direct in organism. Vitamina 812 face 0 exceptie, data fiind structura sa: In mijlocul fiecarei molecule a ei se afla un metal, cobaltul, care tine laolalta molecula complexa de vitamina 812, Pentru ca vitamina sa poata ajunge in sange prin intermediul mucoasei intestinului, ea are nevoiede 0 albumina de transport, a~-numitul "factor intrinsec': Aceasta este eliberata in stomac, se agata de vitamina 812 ~i 0 aduce apoi in statii speciale de pompare din cadrul intestinului.

Din aceasta cauza, oamenii are "1I1VI, 111'11111 cronice de stomal' sau de inlc<,lilll' ,11111, III cele mai multe ori, insufici nl aprovl/llllIII 1111 vitamina 812, Odata cu vlr . I:I, 1111111"1 1 stomacului produce tot mai PlI(l11 ,,1.11 Illr intrinsec", iar functional' a illll'.1 1111/ 1 Inrautat~te. Prin urmare, I' 7 rvdl' (iI' v 1.1111111 812 depozitateln ficat sunt on"'IIlWIII'III'1'1111 In momentul in care s-au ('plII/,II, II Vlllil vitaminei 812 din sange scadc. OII'I'IIIIII( \I 11/11 celulele nervoase ~iale cr i rullill'lllll' I III,j deja scazuta,cu mult timp inainll'. ('011,.1'1' II I It memorie slaba, probl me ell' IIIV (III I concentrare, putere d r ;-H'(iI' 1111II ill I depresii legate de batran (c, Apar probleme de memorit Efectul unei aliment ri ill 1I1(' ('1111 III vitamina 812 din crei rul O'lllll'llllIl 1I1II III varsta a fost pus in evident, <II 111111 111111/ test: Ii s-a citit un text unui 1lL1I1I. 111\ % ill participanti cu varsta uprin, 11111\' {I'I 1)1 de ani. Dupa 30 de minut all fo t l'IlI",IIIIIII(I cu privire la ce i~i mai pOl (1(1\1('1' 1111111111

Stint suficiente ~i trei ttllcrograme

t\;l'(i ncvoie zilnic de doar trei milionimi de qlilill d' vitamina 812 (3 I-1g) ~i cu toate acestea VIII(il umana ar fi de neimaginat fara aceasta villll1lina.ln cadrul metabolismului, vitamina III; vonlucreaza de cele mai multe ori cu ,Il'i(iul rolic. Ambele participa la formarea II IlCjvlui. Oamenii cu anemie au prea putin oxilJl'1l in sange, deoarece nu sunt suficiente qlo\)ule ro~ii care sa-I transporte. Din aceasta 1';llI/, , cci afectati de acest lucru sunt in I'I'IIllllncnta obositi. Pana la mijlocul anilor

Calitatea vietii ~i la b6tr6nete - aceasta nu este a utopie, ci un fapt care tine in intregime de aprovizionarea cu vitamine. In cazul in care aveti peste 65 de ani, deosebit de important6 este vitamina 8,2,
A

'50, pacientij cu anemie trebuia sa consume

VITAMINA 812 (COBALAMINA): PRINCIPALE:

FUN

kilograme intregi de ficat crud. Motivul: in ficat este depozitata vitamina 812, Decodarea ~i producerea artificiala a vitaminei 8'2 au fost posibile abia in 1956, fapt pentru care, in 1964, s-a acordat premiul Nobel. Vitamina 812 participa la regenerarea celulelor, la forma rea materialului genetic ~i la forma rea stratului umed-uleios al celulelor nervoase.Din acestea pot fi deja deduse cele mai importante trei simptome ale carentei de vitamina 812:

[> este importanta pentru form Ir I sangelui; [> participa la alcatuirea softw,lr ulul genetic; [> are 0 participare activa in t'adrul diviziunii celulare, mai ales in ist mul imunitar; [> participa la formarea stratulul ul II al celulelor nervoase, precum ~iI productia neurotra nsmitatori lor; [> activeaza acidul folic.

APllj ,IU avut de solutionat pe hartie unele /III IIII1'111<.' abstracte. 1',111 il'ipanlii la test cu cele mai scazute valori lit, vil:lmina B12~i vitamina B6 din sange, /Ilt'I'111ll i cu cele mai mari carente de vll.lll1ina C, au obtinut cele mai slabe 1\'/IIII;I[e. 1\' 1\'lInen lung, 0 insuficienta de vitamina II, pOill<.' avea consecinte grave pentru n'htll'll' n rvoase din creier. Stratul de /IlllIIT(i' umed-uleios al celu/elor nervoase ',I' II 11(';1, deoarece vitamina B12 participa Id plo(/uqia de colina destinata stratului Itll'ill (II eclulelor nervoase. La randul lui, ,l('t'~1 111l'rUfaciliteaza dezvoltarea bolii Ai//Il'illll'r. Multi oameni mai in var.sta sunt IloIl:l(i e(l liind suspecti din punct de vedere /I',lllil', (leoarcce 0 insuficienta de vitamina I\IJ Pl'Oeluc imptome similare cu boala AI/lwil1ll'l: c1ulele creierului raman intacte IIlloll (/;1('<in uficien!a de vitamina B12este \'llllIill;II~1 din timp. In acest caz, vitamina 11,.1 lielil" rcpede valul de pe memorie, iar ('\'1 1I11TI<l\i obtin rezultate mai bune la It",11I1(/e <.'apacitate. De altfel, 70% dintre pacientii cu Alzheimer prezinta 0 carenta de vitamina B'2' Din pacate, distrugerea produsa celulelor creierului nu este reversibila in aceasta situatie.

Din midii sau de la farmacie?

Vitamina B12 este prezenta in doze mari in raci, stridii ~i midii, deoarece aceste animale de l1lare filtreaza neincetat microorganisme care produc vitamina B'2' Ficatul aproape ca nu Inai este recomandabil, din cauza riscului ridicat de infectie cu BSE ~i a continutului r<.'lativ ridicat de toxine. \kgetarienii stricti ar trebui sa ia 0 doza zilnica ~uplimentara, de 5-10 micrograme de vitamina 1312 pe zi, iar oamenii mai in var.sta, 0 doza de 300-1.000 de micrograme.

lor fiind cea mai buna. Deoar c Vi[(lIIJllld III este distrusa cu u~urinta in 10111:1(' 11111111 bine absorbita prin intermediul mU('O:l'I' 11111

Ce este mai eficient: injectia sau labletele?

labletele de vitamina B'2 sunt mult mai practice decat injectiile facute de medic. Oar industria farmaceutica ar dori sa-i convinga pe medici ca injectiile reprezinta cea mai buna solutie. Studiile arata ca ~i in cazul pacientilor eu anemie grava rezervele de vitamina B12pot fi umplute la fel de bine cu tablete cu dozaj ridicat (1.000-3.000 IJg). De ce/e mai multe ori, oamenii mai in varsta sunt mai ca~tigati eu 0 tableta zilnica. jar tabletele de supt sunt de recomandat, in general, biodisponibilitatea

Ce fel de preparate exista? Chiar ~i farmaci~tii intampilll 11(',('1111 greutati in a gasi cele dou pn'p",,,11 III dozaj ridicat, disponibil pc piii\, 11('111111 a va u~ura situatia, tabl 1('1(' (1(' '.1'111ill vitamina B12de 1.000 IJg d 1(1 Alii ('1111111111 reprezinta singurul pr-p'lral (1(. V 1"111111 B'2 cu dozaj ridicat din farm,l('iill' ql'lIllllll

Oferiti tinerete nervilur ~ sistemului dumneavo(l It a imunitar

Mai putin uituc, un risc mai r du (II' AI/III 111111 mai putine depresii ~i un i lel11il1l1l1llll1 1111 bun - administrarea suplim nl,II', (1('v 1011111111 B12conteaza pentru oam nii ill v, 1 1.110111 11 sa ramana tineri. In cazul tabletelor care on(in I.()()() III ill vitamina I I~' :1 10 III ',11111 absorbite p'l iv lit' (01111 organism, adi t r. 1,1/111111 III de transport 1('101 111I 11,111 Aceasta ::lnlil:III' \ II suficienta p i'lli'll il 1\'111111111 pe termen lune I' '/IIIWIIIi ilil ficatul oam -nilol' 111:11111 VI I ,10 In cazullor, dOIl'I' 111'\llill' ..I fie foarte ridi al . dill Idll I productiei sc Wit' iI plIllI'lll de transport din 11111111 Produsele car ('Ollllil 10 III homeopatic nu 'lIl1l 1111111 potrivite pentru 9(111\'1.1 ,I I treia ~i, din ac I nl()llv, '.11111 o simpla risipa de bani.

VITAMINA 812: ALiMENTELE CU C L MAl MARE CONTINUT

la 100 9 I 'oil. 'Jill Mldl( Illplur " 27 IJg 14 IJg 8IJg 5 IJg

\kgetarienii

stricti devin palizi

I Ii, IIIL, Camembert

()II

----------..,
3,1 IJg 2 IJg 0,88 IJg 0,5 IJg 0,14 IJg

II,0I1V, de vaci

\egetarienii stricti, care au renuntat nu doar la carne ~i prod use din carne, dar ~i la oua ~i prod use din lapte, dezvolta adesea, dupa zece pana la doisprezece ani, simptome tipice ale unei insuficiente de vitamina B12' Motivul: doar alimentele de origine animala contin cantitati notabile ale acestei vitamine. Cantitati foarte mici de vitamina B'2 se gasesc in bere, bautura de paine (supliment alimental' obtinut prin fermentarea lactica a unei paini de cereale integrale cu drojdie) ~i in legumele murate. De aceea, vegetarienii ar trebui neaparat sa ia, suplimentar, preparate de vitamina B12.

Fructe/e de mare, scoicile, precum :?i diferite/e sortimente de pe:?te reprezinta surse exce/ente de vitamina 812,

)/II/Ie(i vegetarian :ji va simtiti de mai multe wi obosit fijra niciun motiv? Cauzaar putea \f/ () constituie 0 insuficienta de vitamina 8 , 12

Vitamina 812 ~i acidul folic: in echipa formeaza sangele De cele mai multe ori, vitamina B12 ~i acidul folic Iucreaza im preu na: in maduva osoasa, la productia sangelui ~i la productia mediatorilor celulelor nervoase. Vitamina B12 activeaza acidul folic, pentru ca acesta sa poata intr-adevar sa lucreze: Tara vitamina B12, acidul folic este lipsit de valoare. Deoarece acidul folic important este adus excesiv din celule in cazul in care este disponibila prea putina vitamina B12, valorile din sange cresc,de~i in celule lipse~te.Analizele de sange de la medic arata astfel deseori aceasta neconcordanta. Cand echipa nu este destul de puternica Multi oameni mai in varsta prezinta atat insuficienta de vitamina
0

!lIZ' cat ~i de acid folic. Ambele au implicatii upra hematopoiezei. In anemie, nu poate fi transportat suficient oxigen catre celulele organismului, pentru productia de energie. De aceea, in cazul multor varstnici, oboseala l'ste consecinta unei anemii. Vitamina B12 ~i acidul folic sunt necesari ~i pentru productia mediatorilor chimici
il

de sange in cazul a 837 d P r ():IIIl' 1110111 I varsta: 22,6%, adica apr apI' 1111 -,II II, sufereau de anemie! In cadrul azilurilor de batrani, llndl' Ipll Hilil ca nici nu exista mancare proa p, I. l'dli contina acid folic, situatia I' i 11111 III11V I din 110 oameni varstnici, 520/0 <IVI'fllIdill 11111 ~i 60% 0 insuficienta acul ell' ill'llI 111111

CATA NEVOIE AVE!I DE VITAMINA

Dadi va apar mai multe dintre urmatoarele simptome, acest lucru ar putea sa indice 0 insuficienta de vitamina B12.

812?
UNEI GRUPE DE RiSe?

APARTINETI

-----_

. ,'...........

Paloare,buze albicioase; 0 Oboseala,dispnee, slabiciune; Predispozitie la infectii; 0 Furnicaturi la nivelul mainilor ~i pi- 0 cioarelor; 0 t> Dureri ale nervilor, pierderea simtului tactil ~i olfactiv; 0 t> Depresii, frica; 0 t> Agresivitate; t> Probleme de memorie ~i de concentrare. 0

t> t> t> t>

VAlORllE

ANAlIZElOR

DE lABORATOR:

~tamin~

~12

(cobalamina), a~a cum

recomanda expertii
Shrimpton)

( omparatle mtre dozele zilnice de administrare

'!\rlllI (i, 19-650ni

recomandate:

t> nivel ridicat al homocisteinei; t> nivel scazut al hemoglobinei.

in cazul in care apartineti un ia dlntr grupele de mai jos, necesarul dumneavoastra minim de vitamina 812 situeaza, in orice caz, peste doza II nica recomandata: t> Sunteti vegetarian; t> Ati depa~it varsta de 60 de ani; t> Sunteti diabetic; t> Suferiti de boala Crohn; t> Aveti HIV; t> Suferiti de gastrita sau de 0 bo panereasului; t> 0 parte a stomacului sau a int Inu lui dumneavaastra a fast extirpat; t> Luati in mod regulat medicam n (medicamente care scad nivelul 01 terolului, medicamente antireum tl , antidiabetice, medicamente car inhl secretia de acid gastric).

"cu preporate de vitomine (conform profesorului

precum serotonina, noradrenalina ~i dopamina. Lipsa acestor mediatori ai fericirii duce adesea la depresii de batranete. Un sfert din numarul total al oamenilor depresivi prezinta valori prea scazute ale vitaminei B12 ~i ale acidului folic in sange. Aici aveti rezultatele ~ocante ale analizelor

Daca apartineti varstei a tr i<J,:llillll'lillli suplimentar metabolismul i hlt'lIllil dumneavoastra imunitar cu vilal" Vlllill!1101 B12 - sub forma unei extraporlil II II farmacie.

-NTREBARI~IRAsPUNSURI
CUM SE CUMPARA CORECT VITAMINELE?
viu eolorate, cu atat contin mai multi coloranti ~i substante aditive nedorite. intre timp, In SlH\ se folosesc pentru fabricarea capsulelor ~i substante aditive pur vegetale, fara a mai apela /a substanteJe auxiliare de origine anima/a. 3. DE CE PRODUSELE GERMANE SUNT SCUMPE ~I CU DOZAJ SCAZUT? Produsele olandeze ~i americane de import sunt In medie cu 500/0 mai ieftine dedit cele germane. in schimb, producatorii germani ~i Impart excelent piata Intre ei ~i, astfel, pe cale artificiala, tin preturile la un nivel ridicat Acest lucru este posibil din cauza izolarii pietei germane de piata americana ~i de toate celelalte piete europene. Vina pentru aceasta situatie 0 poarta legea germana din domeniul medicamentelor. Ceea ce In Olanda sau In SlH\ reprezinta suplimellte alimentare, care pot fi vandute fara restrictii In cadrul supermarketurilor, In Germania reprezinta "medicamente straine", care nu pot fi vandute decat prin intermediul furmaciilor, In cazulln care depa~esc triplul dozei recomandate de SGA ~i sunt importate. 4. DE CE VITAMINELE STRAINE MAl IEFTINE ~I CU UN DOZAJ MAl RIDICAT NU SE GASESC PE RAFTURI? Legea perimata din domeniul medicamentelor are eonsecinte absurde. In Germania, tabletele de vitamine cu un dozaj mai ridicat (deci cele care contin mai mult de triplul dozei recomandate de SGA) au nevoie de o autorizatie de punere In drculatie a medicamentului Insotita de 0 verificare c1inica _ o asemenea verificare In domeniul medicamentelor costa In jur de un milion de euro. Aceasta suma este mult prea mare pentru producatorii de vita mine care, dupa cum se ~tie, nu ~i pot patenta produsele. Astfel, nu este de

tUdicati cu atentie specificatiile e cOMtinut de pe ambalajele de vitamil ne. Deoarece, altfel, heltu iti multi bani pentru putin antin ut. 0 recalculare merita teneala, pe termen lung, rezulnd eeconomii in bani lichizi. Cat multe vitamine va recomanm g;asiti la pagina 154 i in drul capitolelor separate, dediate fiecarei vitamine in parte.
v

CEl MAl BUN INDEX DE PRETil AVETIlA VITAMINElE C ~I E, CAND CALCULATIPRETULUNUI MILIGRAM: pret numarul de tablete X mg/tableta EXEMPLU: Cumparati 0 cutie de vitamine cu 100 de capsule de vitamina E, de cate 30 de miligrame fiecare, care costa 5,10 euro.

VllAMlil'JELE DE LA fARMACIE SUNT MAl I IINI DECAl CELE DE LA SUPERMARKET? I' I II I d l'ctularea unei analize privind continutul de I .1 1\1<111 (e, ~ ie~it la iveala fuptul ca multe prod use d vll;ltl1inoe de pe piata germana nu contin nid " 1l.11nccesarul zilnic simplu sau ca 0 vitamina If l!Jllllantai, ~i anume addul foli~ lipsea cu .Iv<lr~ire.. ~-numitele substante de I fl'"l1l'lllallre a alimentatiei se situeaza sub triplul II I ll'CorMandate de SGA. Practi~ acest lucru I" '.IIl1nl\ c~: preparatele cu dozaj mai ridicat se , ,I '.r 111 fa, rmacii, cele cu dozaj mai scazut, Ja 1/ , Il I /Ili1rke- t sau la drogherie. (I SUBSTANTE ADITIVE POT FI GASITE iN I II\MINE?I" Ill" vilcaminelor fubricate pe cale orto1,1 II ('111<11'5 ~se renunta la drojdie, gluten, soia, " I II, I<ll'l()~a, conservanti ~i coloranti. intr-un I ,Ii I,'Viskei .,Fit for Fun" s-a aratat ca multe I II (' de viiitamine contin coloranti alergeni It' 11111 I 1014, 110,emulgatori precum E 433 ~i Ii 11111<1 pe I post de Indulcitor, aceasta fiind 1"'1 1,llll<lr,' ulnui anumit rise de cancer. I1 II lIll.lt1l: die regula, cu cattabletele sunt mai
I

510 centi

':::====1=

0,1 7 centi.

Acum ~titi exact cat costa un miligram ~i puteti compara acest pret cu pretul altor prod use asemanatoare. De-a lungul anilor. aceast produs poate costa cateva sute de euro.

NTREBARI~IRAsPUNSURI
IIIII.lll ra in ultimii zece ani nu a fost admis lilt Itlll produs cu doza ridicata de multivitamine. M.II l'xista autorizatii vechi doar pentru diteva vll.lll1inl' individuale, cu doza ridicata. Aceste vll.llllinl' nu au nicio concurenta ~i de aceea 11111 l'xorbitant de scumpe. Vitaminele cu doze 111.11 I din Olanda, Spania, Marea Britanie sau .111\, pol fi cumparate de pe raftul oricarui '1Ifll'I market dar in Germania devin "medicalilt 111(' din strainatate': Este numai 0 chestiune III Ilinp pan~ cand legea germana a medicaIIlt'flll'lor va mai putea ocoli legile UE. Firmele 1.lIIII.wl'ulice sunt mai putin interesate de acest 1ilt'III dl'oarece nivelul beneficiilor in Germania III l'ofldiliile actualei legislatii sunt considerabile. trebuie sa solicitati informatiile direct de la producator. Bineinteles ca acest lucru functioneaza doar daca ~titi deja datele de contact. 8. DE CE PAGINILE DE INTERNET DESPRE VITAMINELE DIN STRAIN'ATATE NU SUNT PREZENTATE iN L1MBA GERMANA? Chiar ~i paginile de internet din strainatate sunt avertizate legal daca doresc sa yanda in limba germana vitamine cu doze mai mari. Motivul: 0 pagina de internet in limba germana se adreseaza In mod evident consumatorilor din Germania ~i astfe 1aduc In comert medica mente care nu pot fi comercializate. Observati astfel ca linia ro~ie oficiala, de la Berlin, nu acorda aproape niciun drept la informare pentru consumatori. 9. ESTE PERMIS sA SE COMANDE VITAMINE iN UE? Puteti comanda vitaminele din UE, in calitate de consumator. Este posibil numai direct in strainatate sau prin Internet (pagina 157 ~i intrebarea urmatoare). Cetatenii UE pot cumpara ~i comanda orice marfuri care sunt libere la vanzare in UE. Exact ca ~i in SUA, Olanda ~i Marea Britanie, piata vitaminelor este complet libera. 10. CE TREBUIE sA CREDEM DESPRE FURNIZORII DIRECTI DIN STRAIN'ATATE? Aceasta este 0 chestiune de incredere. Din pacate, se intampla in mod repetat ca datele unor firme mici, fara nume de marca, sa nu fie corecte. Aceste firmele mici I~i prezinta deseori produsele intr-o varianta chimica mai simpla, dar adesea nu Intr-o varianta disponibila biologic sau cu eliberare Intarziata, a~a cum este important pentru vltaminele solubile In apa. Astfel, procesul de productie devine, intr-adevar, mai simplu ~i rnai ieftin, dar produsul rezultat este de ralitate mai proasta. in plus, sunt utilizati rnult prea des coloranti ~i substante ronservante. Astfellncat mai bine ramaneti la renumitii lideri de piata din Olanda ~i America. 11. CATE VITAMINE PUTETI ADUCE DIN STRAIN'ATATE? Puteti importa vitamine numai pentru consumul propriu. Dad! treceti granita cu 0 valiza plina, pentru ca doriti sa aduceti ceva ~i prietenilor, puteti fi suspectati de trafic cu medica mente. Pentru comparatie: atat timp cat se plc'lte~te vama, In Germania se pot importa orl multe tigari, cheltuielile sociale af n fumatului ridicandu-se astfel la 30 d de euro pe an.

12. POT FI NOCIVE VITAMINEL

STRAIN'ATATE? in SUA, In anul 1999, un fast-food obligat sa plateasca 1,5 milioan d unei doamne In varsta, din cauza ~i-a varsat In poala 0 cea~ca d f fierbinte pe care nu era tiparit: ,,A fierbinte!". Marii producatori d vi avut deja plangeri de miliard d r vitaminele ar fi fost in vreun f I d u sanatatii. Din cauza Inclinati i am rl

" II\RMACISTUL vA POATE COMANDA II ODUSE DIN STRAIN'ATATE? Vil.llnitll'11' din strainc'ltate pot fi comandate in I II 111: ll'ii numai pe baza unor comenzi 1IltllVlllllall'. Ele nu au voie sa stea pe raft sau in dqllllil. Cand este yorba de prod use din Olanda III ploduse de la un distribuitor angro de 1111 dWOlnll'nte, in cel mult trei zile ele ajung aici. li III CE NU GASESTE rARMACISTUL VIIAMINE DIN STRAIN'ATATE? Nit I I.lIrnacistului nu ii este mai u~or decat Iltllllfll'aVOastra: in calculatorul farmaciei nu pot II II~t.ltl' medica mente din strainatate, adica "Iodll~l' eu doz~ ridicata de vitamine. Mai u~or I ,Il' l'and farmacistul cunoa~te deja respectivele I III Ill'll', I IJ CE NU EXISTA PROMOVARE PENTRU VIIAMINELE CU DOZE MARl, DIN tnAIN'ATATE? MI dll'arnentele din strainatate nu pot fi fllolliovate in reviste. De aceea, pentru ele

-INTREBARI ~I RASPUNSURI
spre procese, producatorii acorda 0 atentie deosebita, cu 0 corectitudine exagerata, tuturor prescriptiilor. 150 de milioane de americani iau vitamine. Centrul de Control pentru Intoxicatii nu a inregistrat in ultimii 10 ani nicio supradozare periculoasa cu vitamine solubile in apa. Dimpotriva, guvernul SUA permite prin lege imbogatirea alimentelor de baza cu vitamine, pentru a obtine economii considerabile In sistemul sanatatii. 13. CAT COSTA UN PROGRAM ZILNIC MINIMAL? Ca program de baza minimal pentru persoane sanatoase, va recomandam: I> un complex cu doza ridicata de vitamina B (10-50 de miligrame de vitaminele Bl, B2, B3, B6, acid folic, 400-800 de micrograme ~i vitamina B12, 5-15 micrograme). Aceste substante pot fi continute fara probleme intr-o singura tableta. Acordati atentie asimilarii intarziate a vitaminelor B, solubile In apa. I> un complex de antioxidanti pentru protectia celulelor: minim 1.000 de miligrame de vitamina C ~i 100 de miligrame de vitamina E. Acestea ar putea sa va coste zilnic, in medie, aproximativ 0,25 de euro in SUA, 1 euro pentru prod use importate din Olanda ~i 2 euro pentru principalele prod use ale farmaciilor din Germania. Farmaciile va pot comanda lnsa fara probleme prod use de lncredere din strainatate. Ultima comparatie de preturi: 0 portie zilnica de vitamine este mai ieftina decat un pachet de tigari. Astfel, vitaminele sunt de departe asigurarea de sanatate cea mai avantajoasa din punct de vedere al pretului. 14. CE VITAMINE SUNT MAl BUNE: NATURALESAU SINTETICE? Vitaminele naturale ~i cele sintetice au a efect ~i sunt identice din punct de veder chimic. Exceptie: vitamina E ~i carotenoid care sunt mai bune din surse naturale. 16. CAND TREBUIE LUATEVITAMINELE? Cel mai bine, in timpul meselor. In special Iipovitaminele E, A ~i provitamina A (carotenioda) au nevoie de ceva grasime pentru a putea fi preluate optim de corp. Daca beti sucuri de carotenoide inainte de masa, ar trebui sa Ie adaugati mereu cateva picaturi de ulei. 17. POT FI SUPRADOZATE VITAMINELE? In realitate, vitaminele solubile in apa nu prea pot fi supradozate. Numai In cazul vitaminelor A ~i D, solubile in grasimi, trebui sa fiti atenti, deoarece acestea se pot acumula In tesuturi. Mai multe despre ele, incepand cu pagina 26. 18. CAND DEVINE SESIZABIL EFECTUL VITAMINELOR? Vitaminele nu au efect direct, ca medicamentele. Poate sa dureze cateva luni pana cand se regleaza dereglarile metabolismului, printr-o alimentatie mai buna ~i vitamine suplimentare. 90% din celulele corpului sunt inlocuite in ~ase luni. Pentru 0 mai buna densitate osoasa ~i 0 reducere a aterosclerozei este nevoie de ani.

Beti sueuri proasp6t stoarse ~i comp/etati-/e eu vitamine - astfe/ veti obtine a/imentarea optima eu substante bi%giee.

ITAMINELE A, D i K: un trio 01 siiniitiitii

Vitaminele A ~i D intaresc sistemul imunitar ~i reduc riscul de a v6 imboln6vi de cancer. a portie suplimentar6 de vitamina 0 cre~te asimilarea calciului in oase. Chiar ~i vitamina K, neglijat6 pan6 in prezent, particip6 la acest lucru. in acest capitol aflati totul despre trei vitamine solubile in gr6simi: A, 0 ~i K. Nu numai despre cum trebuie 56 Ie dozati pentru 0 vedere bun6, 0 piele frumoas6 ~i 0 structur6 osoas6 stabil6, ci, inainte de toate, in special despre modul in care, cu ajutorullor puteti r6mane tineri mai mult timp. [>

VITAMINA A PENTRU OCHI ~I MUCOASE

Lransformate In vitamina A doar In caz de necesitate ~i doar atat cate este nevoie. I.ste ~i motivul pentru care carotenoidele (provitamina A) din alimentele vegetale nu pot fi niciodata In supradoza. Altfel se Intampla Insa cu vitamina A de origine ;mimala, care migreaza direct catre ficat, unde este ~i depozitata. Cand aceasta vitamina lipse~te din sange, ficatullncearca sa echilibreze imediat deficienta. De aceea, () u~oara carenta este greu de descoperit In analizele de sange. Pentru a descoperi (lcest lucru ar trebui sa se analizeze 0 llucata de ficat. In schimb, 0 deficienta de carotenoide In sange poate fi imediat descoperita, deoarece majoritatea oamenilor mananca mult prea putine fructe ~i legume. De altfel, carotenoidele reprezinta mult mai mult decat 0 faza pregatitoare a vitaminei A. Ele apartin celor mai importante substante care capteaza rapid radicalii liberi din corp, diminuand considerabil riscul de cancer. Mai multe despre aceasta cititi Incepand cu pagina 107.

uscati sau Inro~iti pot fi un ('Ilill ill IIp'l ill vitamina A. In acest ea7,pic, 1\11'111' pl'lllllIllI II care contin vitamina f\ pol" 1111 I III consumati doar putin lequlllI'. 1111111, III II lapte, branza sau OUe, il1lplollll'll I pll I enuntate pot apar dup., 11',(' P 1111i I douasprezece luni, atun i (\ 111I 11'II'IV' II ilil ficat sunt epuizate.

Milioane de copii ubnlll ri ~ In statele "Iumii a trcia", '100 1I(' 1111111111 ill copii sufera de lipsa d vital1lill:1 f\ 1\1111111 I, - 2 milioane mor, iar ;,OO.()OO 111111 ( ilil aceasta cauza. In nicio alta parte a lumii nu I111I v 111I II. II orbi pe marginea ~o lei (':I III .11'10111111 Institutia de sprijin p nlru mpl, 11l~1( II, reu~it sa salveze 300.000 ell' ('OP pi 1111 III program ajutator eu vitamillil 1\ Membrane mucoase an;:;l():t~( Membranele muco') (ill' pili II sistemul imunitar al corpllill

Ii I

Vitamina A este denumita ~i "vitamina pentru ochi". Inca de acum 4.000 de ani, medicii sumerieni prescriau un amestec de morcovi ~i plante verzi, In cazul problemelor de ochi. In urma cu 3.500 de ani, egiptenii foloseau ficatul de animale pentru problemele de vedere din timpul noptii, iar acum 2.500 de ani Hipocrate utiliza pentru oftalmie ficat pastrat In miere. Dar abia In anul 1909 a fost descoperita substanta activa pe care aceste prescriptii 0 aveau In comun: vitamina A.

Aveti uneori probleme cu condusul pe timp de noopte? Doca do, otunci or trebui sa va preocupe olimentoreo cu vitomino A Ficat. legume verzi, morcovi - ce legatura este intre ele? Animalele produc vitamina A din coloranti vegetali carotenoidele. Din eel, aproximativ 600 de carotenoide diferit , doa r 50 pot fi tra nsformate In corpu I omenesc In vitamina A. Acestea sunt denumite ~i provitamine A. Carotenoidel pot fi stocate In tesutul gras al corpului timp de cateva saptamani. Ele sun!'

Pentru ce aveti nevoie de vitamina A

\kdere buna ~i noaptea unoa~teti fenomenul? Noaptea, 0 ma~ina vine din sens contrar, va uitati spre farurile ei, ma~inatrece pe langa dumneavoastra, iar apoi, cilteva fractiuni de secunda, nu vedeti absolut nimic. Acesta poate sa fie indiciul pentru 0 lipsa de vitamina A. De asemenea, vederea In amurg este posibila ~i datorita rodopsinei (substanta fotosensibila a ochiului), care contine vitamina A. Vitamina f\ se afla ~i In filmul lacrimal, care are grija ca ochii sa nu vi se usuce. Ochii permanent

SUCUL DE MORC VI: MI\I BUN DECAT UN M I AN

Sucul proaspat de mor ovi ('(llllllil 1111 numai betacaroten,care,ill flllillil iI necesar, este transformat in Vi!.II!IIII,1 , ci ~i diversealte carot noicl(',1.1It 11111111 Ie crude,carotenoidele s g. M'~( ii,' ,I 1111 adanc In celule, neputand ajlllllJ" 111111111 optim In organism,prin tral1~II'lliI intestinal. Carotenul est 'lsinlll.llol II I mai bine, direct din sucuri illi dill morcovii fierti. cazuri In carl' 11('II'lli celulelor sunt distru~i,iar a(,l'a~l.I substanta este eliberata din (Tliill

'" ()I(ljC(l/a impotriva infectiilor. Bron~ita 1/',(':11;1 'au 0 mucoasa uscata a nasului pili I'l'prczenta deseori primele semne ,lit, IIllci carente de vitamina A. Cand 111I1l'();ISi1 nasului este permanent ca 0 IIII I;, 'cnzatia este foarte neplacuta, dVt'(j l'ntimentul ca aerul nu este 1I11llllilicat ~iraciti mai des. Picaturile ill' Ilil~ nre contin vitaminele A ~i E II'qt'lll'ITi.lza cel mai repede membrana. l'Il'()('llpi.1ti-va insa mai bine preventiv tli IllliCOa ,consumand zilnic multe 1111l'1(' i legume, depozite de l'iIiOIl'()oide. Pe termen lung, 1IIt'Illlll'ilnci mucoase bolnave din gura, pI. Illfilli i intestine ridica ~i riscul de
I dll('('I'.

De refinut!

t>
cu

VITAMINA A: ALiMENTELE CEL MAl BOGAT CONTINUT ~

100 9 de morcovi contin 7 mg de betacaroten. Din acestea, in corp se pot produce 1.833 IJg de vitamina A. Tabelul de mai jos va arata cat de multe carotenoide din cele existente se transforma in vitamina A.

'llpravegheaza reciproc, cu "gelozie", pl'ntru ca niciuna sa nu creasca prea Illult ~i prea repede. La celulele (',Inceroase lipsesc aceste legaturi ~i a~a ~(\ ajunge la 0 divizare necontrolata. Vilamina A are grija sa fie stabilita ilccasta conexiune, iar caroteonidele protejeaza legaturile de 0 distrugere prin radicali liberi agresivi.

INFO t>
FUNCTIILE PRINCIPALE AL VITAMINEI A (RETINOLUL): I> asigura membrane mucoase s~nl 10:1" I
fara infectii (plaman, faringe, gur ,S\Ollldl, intestin, caile urinare, trompel ul('l'il1(', tractul genital); I> anuleaza problemele de ved n' pI' III1IP III noapte (componenta principala a t'Clllopl;11I1 l. I> activeaza producerea de hormol1i ~('Xlldll, I> actioneaza impotriva cre~t rii n!'('01IIII1I,i11 a celulelor canceroase; I> cre~te produetia de celule fagocil(l, ('('1111, uciga~e naturale, anticorpi ~iaile ('('1111,' ,i1t sistemului imunitar.

Vitamina A opre~te multiplicarea cclulelor canceroase

Vitamina A care poate rezulta din carotenoide la 100 9 1833 ~g 633 ~g 569 ~g Spanac Ardei gras ro~u Caisa 452 ~g 333 ~g 283 ~g 180 ~g Pepene Piersica 167 ~g 80 ~g

in fiecare zi, unele celule denatureaza in

(Tlule canceroase. Acest lucru nu este Iragic,atat timp cat celulele cancerigene care cresc rapid sunt eliminate de istemul imunitar sau se pot reprograma din software-ul genetic. Vitamina A patrunde pana la acest software ~i reprogrameaza celulele pentru cre~terea normala. Doar putine vitamine au posibilitatea de a transmite astfel de comenzi, de la acest nivel. Exista ~i gene cancerigene activate prin radicalii liberi. Vitamina A Ie anuleaza insa, iar carotenoidele anihileaza radicalii liberi, pentru ca ace~tia sa nu mai ajunga la gene ~i sa nu mai fie posibila activarea lor. Tocmai de aceea, trebuie sa va antrenati scutul zilnic contra cancerului, cu ajutorul

Mai hin . sa recalculati

III Illill'l' parte, doza zilnica de vitamina A () plileti acoperi prin carotenoidele dill Irllclc ~i legume, transformate de {III P ill vitamina A, atunci cand este Ilt'voi('. Important: trebuie sa combinati III qrijt preparatele cu vitamine, (,II"llifllld u exactitate cantitatea de vll.l/llillii A, pentru evita 0 supradozare. llllt'(i cont de regulile de dozare ~inu i1ldli Iliciodata mai mult de 2.300 de IlIll'I'Owame zilnice din aceasta vilamina.

fructelor ~ilegumelor, in care prov IlIllllllI A din carotenoide se gas ~1'c ill ('ilill I marl.

Ramaneti reali~ti!
Speranta de a interv ni 111111(111 vI cancerului prin cateva capsule dl' vlLIIIII!.1 A este nerealista atunci cand sollwlIl{ III genetic este deteriorat d mllil 1IIIp III exemplu, la fumatorii care, dup, (l pt"lhlil. de fumat de 30 de ani, sp I' e;1pi II plllll.l

Vitamina A care se regasete in:

la 100 9 Caltabo~ Unt Qua de gaina Lapte 1700 ~g 609 ~g 209 ~g

31 ~g

Vitamina A (retinol), aa cum

Adulti, 19 - 25 de ani

0 recomanda Comparatie intre dozele de administrare recomandate:

expertii

Comunieare pana la eel mai mie nivel

Suna neobi~nuit: celulele dumneavoastra sunt in permanenta legatura ~i ",~i povestesc" reciproc cum cresc. Acest fapt se intampla prin mici canale de legatura intre ele ~i este deosebit de important. Se

cu preparate cu vitamine (conform profesorului Shrimpton)

1I1111l1ncde Ill'liI('(Irot 1ll'()lind I'd/Iii lor,

vitamina

sau

n s-o mai poata coti, ancerul de plamani.ln genele celulelor ~i A, sunt de vitamina A pentru carotenoide vitamina A reprogramand ~i cu rezultata din acestea, zilnic celulele cancerigene.

1I1t'I1illranele mucoase ale plamanilor, ,1l'()lo Linde are efect vitamina 1111111 del" riorate, astfellncat

I111 Illili poate ajuta. Ba dimpotriva:

1111111 lorii Inraiti, betacarotenul sintetic este IIldi c1l'graba nociv decat de ajutor.
11(.

I('n,l 'n lung, puteti cancerului,

reduce la jumatate daca va alimentati ~i legume.

1Il'l'vl'nlCl V,l plileli

IIIIIP <Ie 10-20 de ani cu fructe

blinda astfel celulele cu diferite

Dacfl aveti mai multe din urmatoarele simptome, acest lucru poate indica 0 lipsa de vitamina A.
IMPTOME rRRMEN DE DEFICIENTA PE SCURT

APARTINETI RISC?

VREUNEI

GRUPE

DE

Daca unul dintre urmatoare puncte vi se potrivete, aveti carenta mare de vitamina A:

I'redispozitie la infectii ale muelor (bron~ita, raceli) Simt limitat al mirosului Ol'hi uscati, ro~ii, prea putin Iiehid lacrimal lrcccrea de la lumina la Intuneric l'slc limitata Piele uscata, aspra, cu mancarimi
{'ot!

D D
D

A'nee
Ikrcglari
Ol'FICIENTA

de cre~tere la copii
PE TERMEN LUNG

D D D D

[> Sunteti vegetarian [> Aveti mai mult de 65 de ani [> Sunteti fumator [> Aveti deficienta de zinc [> Sunteti bolnav cronic (diabet. afectiuni ale ficatului, boala Chron, HIV) [> Beti mult alcoolln mod regulat [> Luati medica mente (pentru calmarea durerilor gastrice, cortizon)
ATENTIE LA SUPRADOZARE!

D D D D D D D D

Hollywoodul ~i oamenii cavernelor

Cunoa~teti continut o djdere cu siguranta filmele SF cu un "Dupa asemanator atomice, cu urmatorul: colonii

Stabilitate pentru corpul dumn av()u., II II lamelefe osoase suporta 0 for('a de 1/11('(111/11 de 0 tona pe centimetru patrat In oase. Deci, actiunea ar trebui sa fie In felul realista a 'filmllill urmator: "I lip 1

a unui meteorit

sau 0 explozie a de oameni

unei bombe pe~teri radiatii."

foarte bronzati traiesc timp de generatii in adanci, protejati de orice fel de Absurditate Din hollywoodiana! pielea noastra, D asigura ~i asimilarea nu ar

scurt timp, oamenii pe~terilor suf I' d(' pt' urma lipsei vitaminei D ~i a calciulili. 1\11 inceput rup Fracturile transformat handicapati durerile musculare, lovitura iar 08
(,'1(' ',('

Stcrilitate, produetie redusa de leslosteron Avorturi Hisc ridicat de cancer la pliimani, tractul digestiv. prostata

D D D

Gravidele nu ar trebui sa consume ficat in primele ase luni de sarcina i nici sa ia tablete cu continut de vitamina A. fnsa carotenoidele sunt sanatoase in timpul sarcinii.

la 0 simpla

sau caz Ilil dintr

o viata
calciului

fara soarele care produce, In primul Vitamina preluarea acestuia

de bazin

~i de femur

i-ilil

rand, vitamina fi posibila.

pe cei mai multi

l'i III

in ceea ce prive~te m I'

In intestin

In cazuri care necesita asistenta

ul i111 p dnl

('ill'ldalia

In scaunele cu rotile trebuie rapid

1IIlIlt", tatita. Chiar ~i la tuse sau stranut se Illp coaste/e. Din cauza demine101 Ii;, rii oase/or, acestea se Indoaie 'dill grcutatea corporala formand iar coloana ~i sistemul pierd rahitici c%ana din Ie "pi('ioarc IIII Iliai In paranteza", este dreapta. de calciu, Copiilor ~i

Pe~te/e este un furnizor impo/ tant de vitamina D.

Foarte simplu: consuma foart

mull p("'(

e refinut!
VITAMINA
1

[>

bogat In vitamina

D!

D (CALCIFEROL):

Untura de pe~te este de pri 0 Atunci cand, copil fiind, strambuli la untura yorba, de fapt, de vitamina pentru asigurarea vitamin

II 11,1 1101

1I11lllliiar ste puternic afectat. Nervii, 1,111' cJ pind 1'()ll(lucLibilitate. ',Iilll

sl ramb dintii,

sunt de statura

activa In metabolismul oaselor; I regleaza preluarea de calciu din Il1lestin, evitand 0 eliminarea prea pUlernica a acestuia;. . I activa In sistemul Imunttar.

de pe~te urat mira iloilll,

D. Pr()(ltlt',i1111 i ~, I)lIl (','lid

convingeau parintii ca acea la ('ril IH'('(",01I,1 copiii se joaca vara In a r I1,1ll' I', 111'11I tanara produce suficient din :1('( 01'.1 vitamina, iar untura d p le e 1(' 111111 I, ctlnlilal(' 111111/11 ell 1111111111/, Numai sugarii au nevoie d

11111'" au toracele Vl'lll'Ill"Jl deformate.

Osl 'Oporoza: consecinta 1I1luiaport prea sdizut de vilamina D

Ilt' Iii () anumita va rsta , fiecare a treia 1('IIH'il' i fiecare al ~aptelea barbat din Ih'lI11ilnia, sunt afectati de simptomele prematura a 1I',Il'oporozei. imbatranirea

de vitamina

D, comparativ

din cauza cre~terii int n iv(" " 011'0\'1111 Acesta este ~i motivu I p n t I'll ('n I (', III

'A Sfat
700 de milioane de euro pe an. 30% dintre
pacienti necesita asistenta la domiciliu, chiar ~i dupa un an. cei afectati

trecut,

mamele I~i plimbau

bclH'IlI'1

1111

In ~ir In carucior. Nu pentru <lertd ('111.11, I pentru ca ace~tia sa produ :' v,illilldiid II cu ajutorul soarelui. Ast 71, vililill IIIi II apare ca supliment In produ, eli' IIi( 10111 pentru bebelu~i sau este pI' rt, (I<- 1111 II I Zece minute imunitar Evolutia stationare ~i sticlei. nu de saare pentru a avut In shll'llIlIl II
II

()01l'ior dezvo/ta Intr-o perioada de 10-20 tI(, 0I1li.Unul pana la doua procente din masa ()',tl:I'i, (' pi I'd anual, din cauza deficientei tI(, (';lIciu i vitamina D. Oasele devin poroase, loll ('ci
(If

in

urma unei fracturi

de bazin sau de os femural, SUA, costurile Printr-o

12-25% dintr

VITAMINA D $1 CALCIU PENTRU OASE PUTERNICE

incepand cu varsta de 65 de ani, aveti de doua ori mai multa nevoie de vitamina D, deoarece scade productia acesteia la nivelul pielii. Nu foarte multe persoane reu~escsa manance pe~te de trei ori pe saptamana. De aceea, varstnicii trebuie sa ia zilnic, neaparat 5-10 ~g suplimentare de vitamina D. Important: nu luati mai mult de 10 ~g zilnice de vitamina D prin tabletele simple sau prin capsulele de ulei de pe~te! Cele mai bune produse sunt tabletele efervescente de calciu ~i vitamina D, special combinate. in special persoanele In varsta I~i mentin :stfel oasele tinere ~i fara osteoporoza.

mol' In decurs de ~ase luni. anuale aferente cu vitamina fracturilor

in

~i oase plallul
'II

ctati

devin tot mai mici ~i mai

II)('() 'li. Nu lasati sa se ajunga atat de departe I III('tIlinrti-va mai bine oasele mereu tinere ('II VllCllYlina D ~i calciu. () Il'oporoza lilli/II clinlr 0Ii11'II cl ()',tl:I,
1

de bazin se ridica la 5,6 milioane de dolari. profilaxie D ~i ca/ciu toate aceste costuri se reduc la jumatate.

permanenta

In Sp<lteli' 1111111 1111 de vilillliliol II

intr-o

zi cu soare, un Ol~l pll IIII II I se produc, In Illl'd (', I III

aproape 200 de microgram Prin alimentatie, micrograme.

in cifre femeile Intre 15 ~i 19 ani care au deja 0 densitate

SoareJe ~i pe~teJe va umpJu rezervoarele de vitamina D

80% din vitamina
datorita soarelui. D se formeaza Din noiembrie In piele pana-n februarie, la nord de latitudinea de 45 grade,

anorexie

Alimentati-va

cu soare!
v, pl,1I In Pill\', III v, li'llIllpll III
II

prca redusa, din cauza unui aport

A nu se Intelege ca trebuie soare. La amurg, zece minut banca sunt suficiente rezer~oarele dauneaza pielii. pentru de vitamina Multe

Pll'lI (\ fut d vitamine ~i ca/ciu. 8 milioane tI(, lJ('lIlwni sufera de osteoporoza. Aceasta hllol/;) ITprczinta cauza a 5 milioane de I,oI('llI/i anuale ale oase/or. /'('111111. i lemul german de sanatate, 70.000 tll' Ilill'luri grave ale osului femural costa

deci In Europa Centrala ~i de Nord, pielea nu mai produce vitamina D, deoarece radiatia solara este mai scazuta. De ce eschimo~ii ~i scandinavii din Intunericul arctic nu sufera de deformari ale oase/or?

D
p r

i lIi('1 1111 'Ill!' 1,111

lucreaza la birou ~i oamenii

mai III v, 1',1.1

nu I~i acorda nici macar acest zee!' 1111111111 de binefacere. Astfel, multe p r Oall(' ,III

II('voie de un aport mai ridicat de vitamina I), din alimente. De doua ori pe saptamana, Pl' Icle poate umple bine depozitele de vll;lmina 0, imbunatatind valorificarea l'dlciului pentru oasele tinere. I . Ie periclitat In special cel care primc~te putin soare MIII(i ora~eni aproape ca nici nu mai ajung ',~ 1("(1 la soare, producand astfel extrem de pll(in;J vitamina O. Ce importanta are acest 11Il'r1i pcntru metabolism? Vitamina 0 Illlpicclic;3 transformarea celulelor normale in

celule cancerigene. In afara de aceasta, are 0 influenta mare asupra sistemului imunitar, distrugand celulele cancerigene ~i reducand frecventa infectiilor. De aceea, in partea de nord a SUA, frecventa cancerului de san ~i de intestin este de doua ori mai mare decM in partea sudica, insorita. In plus, in cazul unui deficit de vitamina 0, se preia mai putin calciu din intestin pentru producerea de substanta osoasa ~i este eliminat prea mult calciu prin rinichi. Persoanele mai In varsta au nevoie de 0 portie suplimentara de vitamina D La persoanele trecute de 65 de ani, productia de vitamina 0 arata sumbru: 99% dintre acestea nu primesc suficienta vitamina O. Pielea lor produce doar jumatate din cantitatea pe care 0 produce o persoana de 20 de ani. In plus, 80% primesc prea putin calciu. La aceste lipsuri de substante nutritive de baza, oasele nu pot deveni decM fragile. De altfel, oamenii batrani nu se impiedica. Ei cad. Aproape ca se aud oasele cum se rup ca ni~te beti~oare. 40% dintre pacientii cu fracturi grave de bazin prezinta 0 lipsa mare de vitamina O. Numarul persoanelor in varsta continua sa creasca, osteoporoza a devenit 0 adevarata boala populara, de aceea,laptele din SUA este imbogatit cu vitamina O.

RESPECTATI DOZA RECOMANDATA!

Limita superioara sigura pentru a asigurare zilnica, de durata, cu vitamina D, este de 10 I-Igsau de 400 de unitati internationale (Ull. Important: In niciun caz sa nu luati mai mult de 10 micrograme pe zi! 0 exceptie a reprezinta persoanele In varsta, care produc mai putina vitamina Din piele. Dar ~i cei care stau la pat pot mari doza, fara probleme, pana la 20 de micrograme sau 800 de unitati internationale. Multi oameni de ~tiinta recomanda acest lucru! alimentele de onglne vegetala se afla ergosterina, cu functia de provitamina O. Sub influenta razelor UV,din aceasta substanta se produce in piele vitamina O2 (ergocalciferol). Vitaminele O2 ~i 03 au acela~i efect. In preparate insa, vitamina 03 se dovede~te a fi superioara oricarei alte combinatii de vitamina O. Cele mai potrivite pentru prevenirea osteoporozei sunt combinatiile dintre calciu ~i vitamina 03, Vitamina O2 ar trebui in schimb evitata. Oaca luati capsule de ulei de pe~te,de cele mai multe ori nu mai aveti nevoie de vitamina 0 suplimentara.

elimine prea mult din aceast ull I III , Vitamina 0 are grija astfel de 0 exploiildll optima a izvorului de sanatate penll'll 11,1',1 calciul. Fara acesta ~i fara viUJillilld I), metabolismul oaselor ar functi nl! dlllil II jumatate din capacitate, oas Ie I'('dlll' \11 du-se anual, cu unul pana la d Ur plw'('lIl 50% dintre femei ajung hi;ll 1.1 II aprovizionare zilnica de numai !lOO III miligrame de caiciu, ceea ce orc PIIIIIIl III jumatate din necesarul minim. Ri ('lIlllllll astfel de carente cre~te la f mci (}(Ilil III menopauza.

VITAMINA D: ALiMENTElE CU CEl MAl BOGAT CONTINUT

Po~tele i ouale furnizeaza foarte multa vltamina D. De aceea, la vegetarienii tric1i poate aparea 0 deficien1a.
AUMENTE BOGATE iN VITAMINA

D la 100 9 271-1g 17 I-Ig 10 I-Ig

I 1Iiouri de hering marinat

I
iI.

91-1g 71-1g 1,31-1g 1 I-Ig

Ir~v

Surse bune de calciu Cel mai bun furnizor de calciu pCllll'lIl1d',l'll tinere sunt produsele lactate. Vii ,1111111[1 I) illll lapte ~i, inainte de to ate, la t la, !->Iilllll!l' I preluarea de calciu in corp. In uropil (\'lllhll,1 ~i de Nord produsele lactat unl ('(' I IIhl importanta sursa de calciu. In (t ril(' 111',111111, laptele abia daca este necesar,dCO:lIi'('I' 01111111 se produce suficienta vitamin III pll'll I suficient ca fiecare sa primeas prill 11111".1111, doar putin calciu din legum Ie ('1111111111 Pentru 1.000 mg zilnice, artr bui' n ('1111',11 mati aproape un litru de lapt u Ull 111111110111 de iaurt ori branza de vaci. P I' 0'111('11' Illd III varsta ~i femeile ajunse la m nop;lll/, lll'illl" sa i~i administreze zilnic 600 mg, 'lIilllllltl,l ill tablete efervescente.

I Ipl (3,5%)

0,061-1g 0,321-1g 0,1 I-Ig

nr. nz~ edamer (30% grasime) Jiliperci Cham pignon

Preparate cu vitamina D: care sunt cele mai importante?

Cea mai activa forma a vitaminei 0 este vitamina 03, denumita ~i calciferol. Sub aceasta forma se afla vitamina 0 in alimentele de origine animala. In

Important: In corp, provitamina D, care se ~te In produsevegetale cum ar fi ciuperI ill' champignon, este transformat In vitamina D donI' sub actiunea soarelui.
Il"q;1

Un duo pentru oase: vitamina D ~i calciu

In general, vitamina 0 are grija de preluarea calciului din intestin ~i impiedica rinichii sa

Vitamin~ ~ (calciferol), a~a cum

Comparatle
/,7:;

Intre recomandarile

0 recomanda de administrare"

expertii

VITAMINA K PENTRU SANGE ~I OASE

, 'Adult;i, 79 - 25 de ani cu pre

t . . para e cu vltamlne (conform profesarului. Shrimptan)

m:;i-::ta::i::::-nL::fe~ri~oa-r'="ii,-::i~n ":::G-er-m-a~n-ia"-:"'!ii 119

Recomandarea ___

doctoruJui

Strunz' . 1000 . "g . 5 - 10 mg C arotenolde .

.2 3 4 5 6 7 8 9 10 I1 12 IlIIportant: once administrare de vitamina D e term I' ~ C'incimicrograme, trebuie discutata int td p en ~ng ~I care .~epa~e~temai mult de o eauna cu medlcul de famJlle.

INFO

[>

CATA NEVOIE AVErl DE VITAMINA

Daca aveti mai multe dintre urmatoarele simptome, acest lucru poate indica 0 lipsa de vitamina D.
DEFICIENTA PE TERM EN SCURT

O?
[> Dureri musculare la incheieturi [> Miastenie, cu probleme la urcarea treptelor ~i la ridicare
APARTINETI VREUNEI GRUPE DE RISC?

Predispozitie la infeqii ,,, ensibilitate, agitatie ~i crampe mus('ular (prin lipsa de calciu in sistemul lIl'rvos ~i cel muscular) I . Rahitism la copii: ~ Dintii in pozitii gre~ite ~ Smalt moale al dintelui ~ Picioarein forma de "X" sau de ,,()" ~ Pozitiegre~itaa coloanei vertebrale
DEFICIENTA PE TERMEN LUNG

0
0

o.aca unul din punctele urmatoare se potrivete, aveti un necesar mare de vitamina D.
VI

0
0

0 0

[> Sunteti vegetarian [> Aveti mai mult de 65 de ani [> le~iti rar la soare [> Aveti un handicap al mersului sau stati la pat [> Sunteti bolnav de ficat, rinichi sau tiroida [> Consumati in mod regulat alcool [> Luati medicamente (laxative, calmante gastrice, tratament pentru HIV) [> Sunteti anorexic [> Sunteti gravida sau alaptati

Salata pentru oasele dum neavoa stra

Cu siguranta ca nu va puteti imagina ce poate face 0 amarata de frunzulita de salata pentru structura osoasa portanta a corpului dumneavoastra. Credeti ca oasele au nevoie doar de minerale precum calciul ~i magneziul? Intr-adevar, vitamina K dintr-o frunzulita de salata apartine celor mai importanti factori ai metabolismului oaselor, avand 0 importanta speciala pentru fixarea calciului. Ca ~i vitamina D, care, de asemenea, participa activ la metabolismul oaselor ~i aceasta este 0 vitamina

lntariti-va oasele prin alim '1/ItI(/(' /11//1/1111/ K se af/a in toate legumel ve/I; ('(/ 1/111/ ,
solubila in grasime. In Ol1lpill.l 1 III vitaminele A ~i D. la vitamintl K 1111 1 I I pericolul de supradozare. xccpli' 1.11ill 1 II pacientii care trebuie s~ i<l nwd ('.11111 III impotriva coagularii sangelui.

I . Osteoporoza: fracturi ale femurului ~i I>n;inului 0 I. Osteomalacie: deformarea oaselor pi('I0elr.Ior ~I a spatelui, formare de cocoa-~a, duren de spate, pierderea dintilor 0

\kgetarienii au oase stabil

\kgetarienii eu varste inaintat au mll.1l1t I i1111 mai putine fracturi ale oas lor d\ (', I II lit! populatiei. Pana acum zece ani 11l1l1 1111111 .1 ghicea care ar fi motivul. \kg Lari('llli ',111i li,

1111 ('onsuma produsele lactate care, In :i1il11cntatia celorlalti, reprezinta sursa principala de ca/ciu. Abia iI('um cativa ani a devenit ('1m (' motivul densitatii I(II' () oa e bune II reprezinta vil;lmina K. La pacientii cu () I('oporoza s-a constat ca :1('(' 'i;.]mananca prea putine 1('<JIII11C Si ca prezinta un lliwl foarte redus de vilillnina K In sange. l\('v:I~lc vitamina determina ',lI(i:lrcCl albuminei osteo('nkin, i este astfel stocata III Orl c. Fara vitamina K, ()~I('{)l'alcina nu poate fixa (':i1('iul pcntru oase,

Varza muroto este un furnizor principal vitamina K, apreciat din vechime.

daca natura tot are la dispozitie 0 molecula precum vitamina K, nu 0 va folosi pe aceasta doar cu un singur scop. 'kti constata ca multe substante nutritive lucreaza Impreuna. La forma rea oaselor, acest angrenaj este compus din calciu, magneziu, zinc, mangan, vitamina D, vitamina K ~i vitamina B6. fntr-o combinatie optima, 0 alimentatie consistenta In substante nutritive aduce toate substantele. Vitamina K ajuta la cicatrizarea ranilor Vitamina K este responsabila pentru coagularea sangelui. Daca v-ati ales cu 0 rana, ea va avea grija sa formeze un sistem echilibrat de substante-mesager, care se combina cu proteine, Inchizand astfel rana. Deoarece ~i In intestin se formeaza 0 parte din vitamina K, acest mecanism functioneaza fara probleme. o exceptie 0 reprezinta nou-nascutii care, In primele saptamani, nu au Inca bacterii In intestin, pentru a produce vitamina K. De aceea, pentru ei se recomanda 0 profilaxie cu vitamina K, astfellncat sa fie protejati de sangerarile aparute brusc.

printr-o coagulare mai rapid,. 1:lIill'\I,1t III clorofila contin forma 011('('1111111 ill vitamina K.

CATA NEVOIE AVETI LJI VI TAMINA K?

Daca aveti mai multe dlntr mill toarele simptome, acest lu ru poate indica 0 lipsa de vlt mill I> sangerari continue ale r, Iliiol

I>

femei: sangerari put 'rni<'l' menstruatie I> predispozitie spre angtl':IIl

III

II

II lit

De retinut!

[>

Vegetarienii au nevoie de mai putin calciu

\egetarienii nu au un necesar evident de calciu, pentru ca preiau foarte multa vitamina K odata cu legumele ~izarzavatul cu frunze verzi. Valorificarea calciului este optima, deoarece el se fixeaza foarte bine In oase cu ajutorul vitaminei K. Femeile care consuma zilnic ~ceasta vitamina mai mult de 100 ~g - au un risc mai redus cu 30% de a suferi de osteoporoza. De aceea, fortificati-va oasele mancand verdeturi. Aproximativ 100 ~g de vitamina K se gasesc In doua furculite de verdeata sau zarzavat sau In 100 9 de salata verde,

VITAMINA K: ALiMENTELE eu eEL MAl BOGAT eONTINUT

Fortificati-va oasele mancand verdeturi au salate. Cu cat este mai verde zarzavatul, cu atat contine mai multa vitamina KI Inclusiv zarzavatul i legumele mura t ,care sunt acre, contin foarte multa vltamina K, produsa de bacteriile aciduIlll lactic, exact ca bacteriile din intestin.
la 100 9 Vnr,

Clorofila impotriva sangerarii

Multe femei se plang de sangerari prea puternice In timpul menstruatiei. Vitamina K poate ajuta aici, reducand sangerarile

Vitamina K' (fitonadiona), a~a cum

'Adulti, 19 - 25 de ani
limita minima, In GerTania*: 60 - 80 119

acra

1540 J..Ig 817 J..Ig

0 recomanda Comparatie intre recomadarile de administrare:

exp

Vrm: creata
I) lrunjel

620 J..Ig 570 J..Ig 350 J..Ig

Vnrz de Bruxelles ';pnnac

[i1ClI~

Doua functii principale

Multa vreme se pornea de la ideea ca vitamina K este responsabila doar pentru coagula rea sangelui. Dar din exemplul metabolisl11u/ui oaselor se dovede~te ca,

,Recomandarea doctorulu.i Strunz: 100 - 200

119: 5 - 10 m9 Carotenoide

N lurel (macri:;;de balta) 250 J..Ig verde

113

J..Ig

INTERVIU
CAT DE FOLOSITOARE SUNT PRODUSELE CU VITAMINE?
1\ II III
A Jopp: T, vA DE CE, IN CAlITATE INTERESEAZA DE ~I ALTE IAHMACI '.IIII~IANTE VITAMINELE NUTRITIVE?

IlwI' Grober: In SUA, medicina nutritionista '"III orlomoleculara apartine deja de 20 de oIlli dhciplinelor de baza consacrate, care 1IIIIIpll'ICaz~ medicina invatata la facultate. III (jnmania, in schimb, a existat mult timp p.lll'Il'(I ste inutil consumul de vitamine dill (':Illla in xistentei unoI' boli cauzate de lip'''' nCT tora. In SUA, de la descoperirea lor III I':llirul medicinei ortomoleculare, Vll.lll1illC'ie au trecut printr-o adevarata pl'/IO:I(I, de rena~tere. Impreuna cu alte '''lil~loIlIll' nutritive vitale sunt utilizate nu 1I11111.1i pl'ntru prevenirea afectiunilor precum I 1IIl't'IIII, infarctul miocardic sau osteoporoza. III 1111Il:1 cclor ma; noi descoperiri ~tiintifice, 11I11I~III'a lor insote~te tratamentul standard, IIIV:1l.i1la facultate. Bine1nteles ca pe mine, 1011.IlI1It1cit, m-a fascinat in mod special 1I1'.I~L aplicare terapeutica a substantelor 111!11I11Vl' pcntru influentarea concentrata a 1lIll.lilolismului.

insa deseori limitata. Medicina nutritionistll, ca specialitate, se studiaza prea putin in pregatirea farmaci~tilor ~i a medicilor, cu toate ca exista 0 cre~tere mare a bolilor induse de alimentatie. In Germania, acest domeniu este inca tinut in umbra.
CA FARMACIST. CE pARERE AVETI DESPRE

pl'ntru pacientii care trebuie sa ia in pl'rmanenta medica mente. Efectele secundare :111.' acestora pot fi considerabil diminuate prin administrarea de micronutrieti, iar 1 rectul tratamentului poate fi imbunatatit. Iarmacistul va poate consilia in acest caz.
POATE FARMACIA sA IMPORTE RIDICATE? PENTRU CLIENT

DOZAREA

RIDICATA

A VITAMINELOR?

VITAMINE

CU DOZE

ca

( 11M Villi

TI INFORMAREA

FARMACI~TILOR

~I A

MIIIIlIi

OB?

( 111/001 Inca despre micro ~i biosubstante IllillIllVl' (' te lacunara la foarte multi dintre II, dl"; 101mai multi medici tineri se intere101,1tit' aeE'stdomeniu. Si la farmaci~ti I ~I~I.I UII n C sar mare de recuperare. 11111 oIdl'vilr, pe langa medic, farmacistul are 1101 IIlni l>un~ pregatire in ceea ce prive~te 111/111'11 c'ompozitia chimica a produselor, PIt'IIIIII'Ii in ceea ce prive~te posibilele "ploido/!)ri, putand oferi astfel consiliere. ( IIIIO.l'lIl'rca in cadrul acestui domeniu este

Vitaminele in doze reduse combat doar deficientele. Acest lucru se diferentiaza foartc ciaI' de medicina ortomoleculara, care introduce substantele nutritive cu un scop ciaI', acela de prevenire ~i tratare a bolilor de masa precum cancerul sau infarctul miocardic. Interesul pentru vitamine antioxidante are legatura, in schimb, cu prevenirea afectiunilor cauzate de radicalii liberi. Este adevarat ca antioxidantii se gasesc in fructe ~i legume, dar, cu toate acestea, nu in cantitate suficienta pentru asigurarea profilaxiei. In cazul tratamentului pe termen lung, trebuie completata intotdeauna combinatia echilibrata a diferitilor antioxidanti precum vitamina C, vitamina E, seleniu, 010. Simpla administrare de vitamina C nu are sens! In diferitele tesuturi sunt activi diferiti antioxidanti, care se influenteaza reciproc. In acest sens, totul functioneaza similar unui mecanism de ceasornic. Si vitaminele B trebuie luate in combinatie, deoarece doar impreuna ele i~i pot atinge scopul individual. Totul se reduce astfel la alternarea diferitelor substante nutritive.
ESTE POSIBILA ~I REDUCEREA EFECTELOR

Da, daca aceste vitamine pot fi vandute libel' in strainatate, 0 comanda nu este 0 problema. In Germania, vitaminele cu doze ridicate din strainatate, care depa~esc de trei ori valoarea recomandata de SGA,sunt considerate, legal, medica mente. In alte tari europene precum Anglia, Olanda sau Spania, preparatele cu doze ridicate sunt incadrate la alimente ~i pot fi vandute in supermarketuri sau drogherii. Farmacistul poate comanda pentru client astfel de preparate, fara a avea nevoie de 0 reteta. La noi insa, aceste prod use nu pot fi puse pe raft sau in depozit. Gasescca este util ca aceste vitamine sa fie comandate prin farmacii. Prin comandarea prin Internet nu are loc nicio consiliere. Sa ne gandim numai la urmarile unei supradoze de vitamina A, solubila in grasimi, in cazul unei femei gravide. La lansarea unei comenzi prin farmacie, farmacistul verifica ingredientele unui preparat ~i consiliaza corespunzator.
CUM RECUNOA~TE ? CLiENTUL CALITATEA UNUI

este foarte greu de realizat, din C'ilil/ol multitudinii de producatori ~i ch' plodu Cine a fost 0 data in New York, ilill UII magazin special pentru vitamil1\' (VII.IIIIIII Shop), acela ~tie ca are in fata sa 0 fl. dUll III care nu mai poate vedea din e,lll/n ('1111.1111111, acolo cinci rafturi pline cu vitam;II.1 ( reprezinta ceva obi~nuit. Firml'll' 1'011 .11 I III I care efectueaza de zeci de ani ('('11'('1. II intensive in sectorul vitaminelor, 11\1 Ildll insa nicio problema, ele ofcrincl plodll I III inalta calitate.

PRODUS

SECUNDARE

ALE UNOR

MEDICAMENTE?

Este un alt camp de actiune al micronutrientilor, deosebit de important

Consider foarte important faptul ca vitaminele sunt hipoalergenice. Aceasta inseamna ca ele nu trebuie sa contina niciun fel de coloranti, lactoze, substante aromate ~i drojdie. Evaluarea calitatii vitaminelor din strainatate, de exemplu a celor americane,

NTIOXIDANTIIprotectie ce/u/or perfect

"FOREVER YOUNG" reprezinta un concept profilactic, care urmeaza so. va mentina In cea mai buna forma. "Forever young" presupune mgf
ales so va mentineti pe termen lung celule/e intacte Si sanatoase. In protectia acestora, an tioxidantii joaca rolul central. ~in c~tegoria lor fac parte nenumarate substante vege ta Ie, precum vftamme/e C Sf.E. Mentineti celule/e corpului tinere, circulafa sangvina faro depunen Sf protejati-va nervii cu aceste subs tap ~ extra rdin are ale naturii, 1mbatr6nind astfel mai lncet.

TACAROTENUL, VITAMINA C ~I VITAMINA E

Realizarea unui sistem de interceptare
Stiti, de fapt, de ce suprafetel !II' taiere ale unui mar devin maronii fll, I de repede? Din cauza a~a-numitilill radicali liberi. Ace~tia sunt parti ult, agresive de electroni din lumin oxigen, care produc distrug' r('11 celulelor superficiale. fncerctlll urmatorullucru: taiati marulin dOli, ~i presarati imediat putina vitamina (' pe suprafata de taiere a uneia dintr\' jumatati. Fata de cealalta, aceasta VII ramane clara, luminoasa. De 7 Fiindca vitamina C capteaza radical;i liberi, protejand astfel celulele marului de oxidare.

1IIIIioxidanti vegetali, intrucat

nu ne putem

I'loduce singuri vitaminele C ~i E sau I'dlolenoizii. Pentru ca sistemul de captare sa 1IIIlCtioneze fara piedici, avem nevoie ill' microelemente (elemente-trasor), \'Illn sunt zincul, seleniul ~i manganul, i1roarece din acestea organismuli~i po,lte ',lint produce continute singur enzime in ,1I1Iioxidante. Aceste microelemente preponderent .i1imente cu valoare integrala. Oar ~i oIi("ise pierd, in cea mai mare parte, prin prelucrarea illdustriala. Important: lelate cu cat consumati dumneavoastra. mai fn putini antioxidanti, cu atat vor fi mai celulele rigura din dreapta jos vedeti cum ,Intioxidantii capteaza radicalii liberi l'e ataca 0 celula. ~i intrebuintarea

Antioxidantii capteaza zi/nic 70.000 d mc/;ml, /iberi de fa fiecare ce/ufo a corpu/ui. Un mollv bun de a avea permanento grijo de 0 aptOv; zionare suficiento cu aceasto trupo d . pf1)/('('(

('

Antioxidantii dezactiveaza radicalii liberi

Si in organismul nostru, apararea fat de radicalii liberi functioneaza de miliarde, este atacata liberi! la fel. Fiecare celula individuala, din cele 70 zilnic de Expuse

Reduceti 'imbolnavirile cauzate de radicalii liberi

Radicalii liberi conduc imbatranirea fmbolnavirile imbolnavirile la imbolnaviri ~i la mai rapida a celulelor corpului. de cancer, inima, circulatie, degenerative ale sistemului

Leziunile cauzate de radicalii lib ri c rOrtlH'lIt.l treptat, de-a lungul a zeci de ani:

[> Cand celulele canceroas

proliflolt'tl/"

acest lucru este un semn al faplulllill " radicalii liberi au lezat tol' mid 1111111 software-ul genetic, de-a lungullllH'1111I1I1 cardia i nllll'liI dl perioade de timp.

10.000 de radicali

acestui permanent bombardament, celulele ar fi rapid distruse. Antioxidantii carotenoizii interceptare ca vitamina C, E ~i de capteaza ace~ti radicali Pentagonului a rachetelor nu este

leziuni ale cristalinului ~i ale retinei ~i, partial, nervos, cum ar fi Alzheimer ~i Parkinson, sunt recunoscute astazi drept boli ale radicalilor liberi. Reumatismul, alergiile ~i astmul sunt agravate de ace~ti radicali. diminuati considerabil Oar puteti sa predispozitia pentru

[> Cand apar infarctul

apoplexie, atunci lipidele au fo t d jll c/I'p" ,II doua decenii atacate de catre radi('(Ilii 11111 II, urmarea fiind blocarea circulati tranire sunt vizibile abia dup i ;lIlqvlIH
11111"

liberi - programul

[> Leziunile oculare ale cataractci ch'

randul cristalinul

nimic fata de acesta. Cu milioane de ani in urma, evolutia a dezvoltat in plante ~i animale cel mai inteligent sistem de interceptare din cate se

(. :111 i1t "

aceste boli: cu ajutorul vitaminei E, frecventa cancerului se poate injumatati ~i imbolnavirile inimii ~i ale circulatiei pot scadea cu 40%, iar, cu ajutorul carotenoizilor din fructe ~i legume ~i cu vitaminele aceste leziuni C ~i E, leziunile oculare pot nu apar insa instantaneu. fi prevenite in proportie de pana la 80%. Toate

a fost lezat. pane I', lid, III

I'

cele din urma, cele 130 de milioan ' c/I' 1111 celule optice ale retinei au fost di Inl

',/lII',IIIII(clc vegeta/e c%rate /1'11/('11//11/ antioxidanti eficienti. Ele /I('/lII/I/;/('a70 radica/ii /iberi care 1///11'/ CII Iii lruge ce/u/efe vegetafe.

cunosc. Plantele i~i protejeaza celulele cu vitaminele C. E ~i cu peste 600 de substante vegetale colorate, a~a-numitii carotenoizi. Noi, oamenii, suntem dependenti de ace~ti

[> Alergiile
suprasolicitari

~i astmul

sunt expr'

in 11111

a sistemului

imullilnl

d,
1111'1

catre substantele acumulati.

nocive ~i radic(llii

('olll('l'rlil

apare ca urmare a deteriorarii

1ncepe din nu gene. contine al sa se Acest doar celulelor, formeze mo~tenite software planul ci ~i dirijand -

qt'lldor
(dll('Crul AllN ul IIllltliri('~ ri ale substantei 1Il'll('lic

prin

2
.

Un radica//iber a piitruns p6nii /0 un software mo~tenit ~i cauzeazii un defect. Antioxidantii pot Impiedica aceste /eziuni ale gene/or.

cancerului

poate fi 1njumatatita

printr-o

examinarilor terapiei

cu aparatul nocive:

Rontg p

i II

alimentatie bogata In fructe ~i legume ~i prin administrarea suplimentara E. A~adar, aceasta este de vitamina C ~i cea mai buna

cu raze (radioterapia). lirickl', ('him;('I' 101 'I polill li(' ~i alte substant conduc la formarca

I>

Substantele

medicamentele In gospodarie, a radicalilor ani, numarul cotidiana

posibilitate de a va mentine celulele departe de actiunea distrugatoare a radicalilor liberi.

care se utilizeaza In mediul1nconjur. liberi. In ultimii acestor chimicale

11111"lllICliv 1II',IIII('(iunile ,I',Ikl11llrcgui Ill' d Illngul 1II',lllI('(iuni

dou /lTi

de functionare, metabolism deceniilor, parti

u utili/:III' 111 p, II, III

al acestora. Radicalii liberi, micile ~i agresivele particule cu electroni au diferiti (vezi figura declan~atori: (soarele): ele produc se produc din josul paginii), din aceste

a crescut de la 2 la 7 l11ilioilll('

sunt distruse In desenul

Doar 1n c1adirile 1n care petrec

1111 11I(li multe

de functionare.

II II lir('apta paginii vedeti una din 111111('('\11('1(' duble de ADN pe care este ',jIII':11 software-ul genetic uman. 111I11'(i r('('unoa~te, de asemenea, cum Il Polll(';1 ADN-ului tocmai este lezata 111'1111 radical libel'. Mild" i('~lr 'C1 instructiunilor de functionare genelor. De aceea, prevenirea lui 1ncepe nu la varsta de 50 sau 60 de ani. ci foarte genetic este 1nca devreme, cand software-ul neatins. llllllhl('(' la faptul ca 0 celula poate cre~te 1I1",lllIql1crita. Deci, cancerul se formeaza 1Illl1ltk(iuna pornind de la leziuni ale

I> I>

Razele ultraviolete Procesele

80% din til11pul nostru, ne 1n onjoill I 50.000 de substante de Intrebuil'(ill'(' , 3.000 de substante de conservarc.

radicali radicali

liberi care lezeaza ochii ~i pielea. de metabolism: cand acesta pentru energetica imunitar: Jiberi oriunde apare oxigenulln se transporta sau cand se energiei imunitare

I>

Fumul

de tutun: liberi.

tigar

(,Ollllll' 1111'. V

aproximativ de radicali receptionati

1.000.000.000.000.000 ('IO"I)
Si ca fum~Lor acest smog. De a c <I, ('op

metabolism, utilizeaza (centrala

(celulele sangvine ~i plamani) producerea celulara). celulele

fumatorilor au mai des astm Si lerJii. I> Din cauza mediului In onjlll'.1111I degradat, tot mai multi radicali libcri :ljUIIII In corpul nostru, unde ar trebui ncul rnlitll Astfel, necesarul de antioxidan(i ('1'("11' enorl11. Insa, paradoxal, se consum tol 11101 '111 putine alimente a neutraliza bogate In antioxid,lIlli liberi.

I>

Sistemul

utilizeaza activ radicalii liberi, drept munitie contra intru~ilor. noi liberi, neprevazuti In cazul zborurilor de evolutie: lungi, a La ace~tia se mai adauga declan~atorii ai radicalilor

Cum sa va mentineti gene Ie tinere

alimente naturale (fructe ~i legume), Pl'llllll radicalii

Sfat
ROTEJATI-vA DIN llMP CELULELE.
II lillllilc provocate de catre radicalii liberi pot fi I VILlil' nUl11ai daca Incepeti de timpuriu cu 1lIll'I('('plarea ~i captarea acestor particule agresive Tliililltc d a se produce leziuni ale celulelor. 1\11",1 lucru este important, deoarece multi bol,navi 1/1 1':1111'('1' au a~teptari nerealiste de la .llIlloxidanti. Antioxidantii nu sunt 0 terapie de ,111'11'\ d ca bombele de radicali au provocat deja II 1IIIIi(' lulare. Ei reprezinta sisteme de captare, I,ll (. 1I11picdica, In prealabil, aceasta actiune.

Antioxidantii

diminueaza bombardarea ~i sistemul a la

I>

Radiatia ionizanta la care suntem expu~i,

genei de catre radicalii liberi. In afara de acest lucru, ei sprijina imunitar celulelor 1n actiunea puternic de 1nlaturare ajuta Institutul a

de exemplu,

lezate ~i a celor

canceroase. profesorul National

Si vitaminele Block, de la

refacerea genelor. Deja din anul 1992, American de Cercetare Substantele nocive din mediul1nconjuriltor Fumatul Medicamentele Imbolnavi~jle Apararea imunitara Sportul de performanta Hormonii mult crescuti de stres ~i din gospodarie Alimentatia gre~ita

Cancerului, a prezentat cu antioxidanti

132 de studii rata de

care aratau ca 0 aprovizionare ridicata 1njumatate~te aparitie a cancerului. A fost Inceputul unui nou val de cercetari. Pana astazi, la aceste studii s-au mai adaugat alte cateva sute. Toate confirma ca frecventa

RESUL OXIDANT
IMlll SUFICIENT DE MULTI ANTIOXIDANTI?
"
I (1\ I Dr MARE ESTENECESARULZILNIC, INllIVIDLJAl, DE ANTIOXIDANTI? Mull! (,()1I~lImatorisunt derutati de informatiile dill pl\",;1, lInele pro, altele contra vitaminelor I IIIlpll\'II, anlioxidantilor. Important este IIIIII,llolllllucru: prin biochimia ~i modul sau iii loll" "('care om are necesarul sau 1II1IIVIlIiI.lI, care poate fi determinat, In prezent, Ii 1111111.1 diagnosticarii moderne de laborator. I'll ,I II'/Iliial ul se situeaza In domeniul verde, 11I1111.1111\'l>lIie a cheltuiti pentru antioxidanti Ilplllll\'III.1l'i. Da a lnsa aveti leziuni oxidante, 11111111 ',t' illipune sa ac1;ionati:adica mai multe 1'"111 ')1 It'CJllm ~i, eventual, antioxidanti IlpllllllIII.1ri, cum ar fi vitamina E, C ~i seleniul. 2. CAT DE SANATOASE SUNT CELUl DUMNEAVOASTRA? Testul PerOx (peroxidatia lipidica) arata e' I puternic au fost deja atacate, oxidate, dl' catre radicalii liberi, grasimile sensibile din membranele celulare. Testul Deoxyguanosin masoara daca se formeaza sporit fragmente de ADN, adic~ fragmente ale software-ului mo~tenit.
REZUlTATElE UNUI TEST-EXEMPlU:

TestTES (saliva): 0,18 mmol/I Test SOD (saliva): 0,49 U/ml Test MDA (urina): 2,8 I1mol/1 Test 8-0HdG: 10,3 nmol/ mol sange

I I 1\ I DE PUTERNIC SUNT AFECTATE 11111 ELE DUMNEAVOASTRA? 1111.1'" dintre dumneavoastra neeesita un 1111111111 nivel de vitamine ~i antioxidanti, tinand 111111 Ill' cantitatea de substante noeive la care 1I1I1\'(i expus,de raspunsul sistemului imunitar, 11.11 ,) lumati sau luati medicamente, daca 11I1I,1(i des sau daca va desTa~uratiactivitatea 11111 IIn stres permanent ~i puternic. Oferiti-va 0 1.lll1ilate optima de antioxidanti, pentru a face 1.11.1 ,l~acum trebuie tuturor obieeiurilor de vl41 ~i eventualelor surse de substante t1.l\II1Moare. ~ ~FECTUATI TESTUL 1l.lra va administrati sufieienti antioxidanti, In IlIlIetie de modul de viata ~i de nivelul ',llbstantelor nocive eu care intrati In contact, .Il'est lueru II aflati eel mai u~or din testele '11mpartea stanga a paginii 112. Cu cat \'xista mai multe leziuni celulare, eu

atilt mai mult trebuie sa va completati proviziile de antioxidanti prin aprovizionarea suplimentara eu vitamina C ~iE, precum ~i cu fructe sau legume. 5. PROTEJATI-VA CELULELE CU ANTIOXIDANTI Administrarea de antioxidanti recomandata de noi trebuie sa faca fata obiceiurilor zilnice ~i contaminarilor cu diferite substante. Pentru a va proteja celulele cu ajutorul antioxidantilor, aveti nevoie de un tampon de siguranta, care neutralizeaza cat mai multi radicali cu putinta . 6. PROGRAMUL ZILNIC DE PROTECTIE CElUlARA: l> 1.000 - 2.000 mg de vitamina

C, l> 100 - 400 mg de vitamilHl I. l> cinci portii de fructe ~i I('<)u

me pentru carotenoizi ~i alte substante vegetale secundarc, cu actiune antioxidanta.

Pe lOnga antioxidan(i,
I
II

(flI('/('k

I I 11",IIIII\'rOx (cu rezultate In I1mol/ll, valorile sub 200 corespund lipsei de solicitare Iii 1111.1, ITI\'lnlre 200 ~i 350 indica solicitare oxidanta redusa, iar peste 350 un stres oxidant

legume/e cantin multc utile

\I//I'/(111(

1'"111111' I It.llillh'oxyguanosin (In ng/mJ) are valori normale sub 14,4la barbati ~i sub12,4la femei. I It ,1111 dt: ctlpacitate an~io~idanta (U/ml) prezinta lipsa de antioxidanti la valori sub 242 ~i 0 1111111 .'pIOVI/I(lnare eu antloxldanti peste 242.

NTIOXIDANTII DIN FRUCTE ~I LEGUME

?uQstantele veg~tale mtaresc proteqla celulara
Fructele ~i legumele sunt pi in substante substante vegetale antioxidanl!' Cu cat primiti di mai multe astfel eli'

tlill

mediul

Inconjurator. actioneaza

Insa

nu toti

locul unde vederea este cea mai put rnic', (macula), s-a observat chiar leziunilor ~i prostata, frecventa 3. morcovi cu pana la 70%. unde diminueaza cancerului. betacarot printr n all('le, ellll III se acumuleaza, Spl',]cul()'
0

11111 ioxidantii

la fel de puternic

diminuar('

11

1I"lIpra diferitilor

radicali liberi. De aceea, cu

\', I mancati 0 varietate mai mare de fructe

'I I('gume, cu atat mai sigura este ~ansa de

2. Licopenul din tom ate ajunge In pic I'll, Iii

II putea neutraliza

cei mai diferiti

radicali

!llleri.
\hlrietatea substantelor celule diferite substante in anumite ~i zeaxantina vegetale (din broccoli se ~i celule ~i tesuturi. vegetale

Binecunoscutul

prin hrana, cu atat nlll celulel

bine va sunt protejate

protejeaza I\numite

piele, unde I~i desfa~oara actiuncn dc' captare a radicalilor liberi, prcV('llilld astfel special razelor forma rea cancerului straturile ultraviolete profunde B. des la SO'He, <lIIIIH' de betacaroten d al pic'le', III piclii Impolliv VOl I

materialul ereditar de atacuril ('II radicali liberi. Conform estimaril(lI, exista circa 30.000 de substan((' vegetale protectia diferite, celulara care asigur, III nu numai

('oncentreaza I. Luteina

fi protejate

!lorumb) se aduna in ochi ~i previn eficient I(,Liunile de la acel nive!. In patru studii cu ;Ice~ti doi carotenoizi s-a dovedit 0 reducere
;1 cataractei

Daca va expuneti

plante, ci mai ales la animale ~i 1,1 om. De aceea, pentru a scad" riscul Imbolnavirilor cu radicali liberi, puneti In aplicare rezultatele studiilor substantele ~i reduceti infarct amanuntite la jumatate despr' riscul de d

de Imbatranire

cu 40%, iar In

continutul de betacaroten din pi Ie i ,IHI scade repede, lucru care se poat i Ill! 11101, de altfel. Motivul este urmatorul: din piele est Rezult'lllli mai (Iikl i Ivqllllli' 'em' plill C'/VIVoI 1111.11 Ii' de betacaroten on.tlllldl,1

De refinut!

l>

de catre razele ultraviolete. substante vegetale

vegetale antioxidantc

este ca aveti nevoie de cel

cancer, de atac de apoplexie, cardiac sau de cataracta. sistemul de Iiberi, cu

CAROTENOIZII : FUNCTIILE LOR PRINCIPALE

Circa 50 de carotenoizi se vor transforma din provitamina A In vitamina A .
CA ANTIOXIDANTI:

din fruct

pentru a proteja optim celulel zatoare ~i tesuturile provocate de radicalii liberi.

acestora de' 1('/l1lll1li

Dezvoltati-va captare ajutorul

a radicalilor fructelor

~i legumelor cat de fructe

De ce ar trebui

sa consumati

[> Neutralizeaza radicalii liberi; [> Protejeaza de efectele negative ale radicalilor liberi toate parti1e celulei, vitaminele, albuminele ~i materialul ereditar, precum ~i anumite organe cum ar fi pielea, plamanul ~i ochii; [> Diminueaza Imbolnavirile cauzate de radicalii liberi, precum cancerul, afectiunile inimii ~i circulatiei, cataracta; [> Opresc cre~terea celulelor canceroase; [> Activeaza ~iImbunatatesc raspunsul sistemului imunitar.

De ce nu sunt de folos capsulele de betacarot n?

In tabletele semnifica metabolism, se transforma de vitamine betacarotenul, In vitamina A, Inlruc,

mai multe soiuri diferite vegetale diferite liberi diferiti.

i I, A
I, plill vc'qt'l,d,

~i legume? Pentru ca substantele capteaza radicali Aceasta deoarece

aceasta substan

A. 1)(' Il('i'I'oI,

asupra organismului nostru actioneaza radicali liberi din diverse surse. Ei se formeaza, de exemplu, prin
III

betacaroten se nume~te ~i provil<llli 11.1 A Intre timp, intelegeti probabil (ic' ('!' 1111 are sens sa va limitati alimente protejeaza actioneaza radicali num'li 1;1 lllli'll ',Holl'lllIl ultll fll1l1lll 111/ vegetale. B t doar cateva t doar impotriva

reactiile

de

aparare

ale

\11('(';(/1
(1/

,IIIIff'

i c6rora Ie place 56 stea la Ir~'bUi 56 acorde pielii lor a pro("

sistemului imunitar, prin acumularea de energie din metabolism, prin actiunea luminii metalelor ultraviolete, prin influenta nocive grele sau a substantelor

/I ( {If' \(//J!tmentar6 cu betacaroten ideal Iii II/III 1/("('0 ta fiind sucul proasp6t.

liberi.ln

plus, este un anlioXlIl.llI1 numai jUI11! 10111

slab. EI are, de exemplu,

dill pUl rea licopenului din ro~ii. Ca I.ll'lor ingular Impotriva radicalilor Illlni, fara a combinatie cu alte 'dl!l\lante vegetale ajutatoare, 111'1;l('ilrotenul este mult prea slab.

A Sfat
SUBSTANTE VEGETALE UTILE ~I PURTATOARELE LOR
Substantele vegetale
Alfa ~ibetacarotenul

I'lo!tclia celulara este un sport lit ('chipa

1)('llll'li a va proteja celulele, aveti IlI'voic d Intreaga gama de Idlll lilntc vegetale din fructe ~i II'qllllll'. Nu va exista niciodata pilula III' (';ll'Olcn pentru a ramane ve~nic " III r! um, de altfel, sa te bazezi dOdl pI' pa tile ~i alte substante VI'ql'I;i11' clectionate. Ramaneti la IllH'Il'!r i I gumele proaspete sau 111'(1 ll(wi provenite din acestea.

Grupele de vegetale
Dov/eac, ro~ii, caise, multe soiuri de fructe ~i legume; Ro~ii, grepfrut ro~u, pepene, caise; Spanac, varza de Bruxelles, broccoli, mazare, dov/eac; Porumb, spanac, morcovi, ro~ii, pepene, multe soiuri de legume;

lIort c producatorii de lid il('arotcn sa credeti?

( (I
I

Cantaxantina Ardei ro~u; Illdiill' mata legatura directa dintre Polifenolii vdlmill' ridicate de carotenoizi din Struguri, portocale, mere, caise, cap~une; III Ilqt' i frccventa scazuta de cancer. 1):11III l11iljoritatea acestor studii Grepfrut, lamai, portocale, struguri; II d IlI;lslIrat numai continutul de Terpinele Citrice; IH'III('ilrol 'n al sangelui. Valorile Glucozinatele 1IIIII'IIIc dc betacaroten sangvin Diferite soiuri de varza ~i alte soiuri de legume; Illdl('l !Ioar as-au consumat multe 11111'11' )i I gume. Frecventa mai Plante bulboase, usturoi, diferite soiuri de varza; ('1/1111 a cancerului nu se Ceaiul verde. IIdlll/l'il/t, probabil, doar IIIII1t'ill'olcnului, ci, de fapt, In III illl'ip;i1 amestecului de substante Solutia optima: pastile cu VI'q\'llIlc protectoare. Modul de actiune vitamine plus fructe ~i legume ,Ii d(I('\lora este Inca prea putin cercetat. Ilt' i1('('('a, bazati-va mai bine pe "Daca mananc multe fructe ~i legume l'flillilillll(ia protectoare din fructe ~i Inseamna ca sunt complet aprovizionat?" It fjIHIl(' proaspete sau din sucuri ~i nu pe Din pacate, nu. Deseori, din fructe ~i ('dIl11Id('/(' artificiale cu betacaroten. legume nu mai primiti suficiente vitamine.

Ill1portantul dar sensibilul acid folic. Spre lil'osebire de substantele vegetale, cele mai 1IIllite vitamine sunt sensibile la depozitare, dl'r, temperatura ~ilumina. Din legumele ('lilT au strabi'ltut Intreaga Europa, care au 10 t depozitate In rafturile supermark('iurilor, apoi In frigidere ~i,In final, au 10 t fierte In oala de gatit, se pierd pana III 90% din vitamine. De aceea, este foarte il11portant ca ele sa fie completate. ill ceea ce prive~te substantele vegetale din Iructe ~ilegume, multe dintre acestea stau lil dispozitia corpului nostru mai bine cand il'gumele sunt stoarse sau chiar fierte. Motivu I este urmatoru I: su bsta ntele vegetale sunt deja eliberate din celulele vegetale solide ~i de aceea pot sa traverseze I"lpid ~i fara probleme peretii intestinelor, pentru a ajunge la locullor de actiune. Astfellncat raspunsul nostru este: "Da, pastilele cu vitamine sunt importante, dar rara a alimentatie echilibrata, bogata In ubstante vegetale, au un efect redus." Acest lucru se datoreaza faptului ca substantele vegetale sprijina vitaminele antioxidante A, C ~i EIn domeniul protectiei ceiulare, a~a cum fiecare jucator sprijina, individual, Intreaga echipa de fotbal. Alcatuiti a formatie optima, cu toti jucatorii posibili - nu jucati, pur ~i simplu, numai cu trei!

Presa respectiva a comunicat Ins, 1IIIIIIti ni~te aspecte partiale ale unui ludill. intr-adevar, riscul de canc I' il ('I('~l'lll numai la fumatorii Inraiti, car mili i ll'tlll, pe deasupra. La fo~tii fume \ol'i IIPII I betacarotenul a scazut ('Ial' I 1,('111 cancerului, cu 20%. De ce? Fiindca alcoolul $i fumallil 1111111111 cantitati enorme de radi(,iili III I Betacarotenul este doar un lall ('lIplllllll ~i nu Ie poate anula actiunile d( 1I111 Ifhlll Nu este a substanta mira UIO'lS" 11111 ill daca exista deja leziuni al clull'llIl I Iii materialului ereditar. D(' ill'( t'l, recomandarea noastra est ('(J !lac. 111111 fumatori sa nu luati b ta al'ol('11 ilill II, pana cand nu val' xi la mili 11111111 informatii disponibile.

Protectie optima pentru

Carotenoizii din fructel

flll1l~lol

pI' asp,'lt', 1111

Este betacarotenul daunator pentru fumatori?

Betacarotenul a ajuns pe prima pagina mai ales In urma a doua studii efectuate pe fumatori. Acestea enuntau ca fumatorii care au luat betacaroten au devenit mai vulnerabili la cancer. Acest lucru este, bineinteles, a absurditate.

Un exemplu pentru

acest lucru este

Artistul italian Giuseppe ArcillliHI/rIt I (circa 1527-1593) a presim(il 11(' /11' atunci co fructele ~i legumclc \/1/11 pietrele de temelie ale vie("ii !lOI1\!II'

"IIIIIIIl' ~;IU din sueuri de legume sunt In .111111111 '>;n< to~i pentru fumatorii care ~i , 01',\' .Illlllenleaza de regula mai rau deeM 1111 11101 Jlopulatiei. In Italia, unde se 11I.lII,IIH'<Idc patru ori mai multe fruete ~i It '1111111'dccat In Anglia, freeventa I IIIII\'lllilli pulmonar la fumatori este de lit III i Illili eazuta, de~i In ambele tari se 1111111'.1;:1 1;1rei de mult! Luarea ofieiala de 1"1 1(1l' II SocieHjtii Germane de Nutritie, till loIllIlIllll anului 2000 privind nutritia, I .11 111111. I();lITa: "III /I 11111 !) .Iudii, eaneerul pulmonar a I 11I11 III (Irma eonsumului ridieat de 11111'11" III 'I) din 20 de studii, eaneerul /llllIllIlIl;II' ;1 "cczut In urma eonsumului Ildlt oil 11('it'~Jume." 11I11-1.1I1'a alarmei:
III ftllll;llori

INTERVENTIA SUBSTANTEL VEGETALE ASUPRA CANCER

Substantele vegetale Impiedica cr 11'11'01 celulelor canceroase prin mecanisme diferentiate. Ce substante vegetale i1l11'1V1l11 aceasta actiune ~i ce sarcini preiau ell' VIIIII explica In eele ce urmeaza. Toti carotenoizii ~i alte substante vegt'I,i11' secundare, precum ~i vitamina C si vi I <i IIrill 1 I capteaza radicalii liberi, protejand a 1ft-I software-ul genetic. - Carotenoizii, vitamina C, indolul, sulficklt, fenolii dezactiveaza substantele noeivc, - Carotenoizii ~i vitamina canceroasa (oneogena). A desfiinteaL;l ql'lll

1(1"/11 dintre barbati ~i 50% dintre femei 11111 Lima zilnie fruete. La legume, situatia ,I' prezinta ~i mai sumbru: doar 25% dintre Ii.ll!lati ~i 30% dintre femei mananea zilnie I,'qllme. De fapt. este foarte simplu sa ne ,1I'0perim neeesarul de substante vegetale: 1111 mar eorespunde unei portii de fruete. llil un pahar de sue de fruete sau legume [JOO de mililitri) eorespunde, de asemenea, Iloci portii de fruete. ('e va adue acestea? I\wti aiei eifrele unor ealeule edifieatoare: III eadrul unui studiu de la Universitatea Ililrvard, se examineaza de 14 ani un grup lormat din 75.000 de asistente ~i 38.000 de mediei. Se eonsemneaza eu exaetitate loate obieeiurile de nutritie ~i toate ;Iporturile suplimentare de vitamine. Fieeare imbolnavire se ia In eonsiderare sub aspeetul nutritiei, alimentatiei ~i al Clportului de vitamine. Pe 0 perioada de 14 ani, aportul de substante vegetale din fruete ~i legume a avut urmatorul efeet: einei portii zilniee de fruete ~i legume scad riseul de atae de apoplexie eu 30%. Fieeare portie suplimentara ~i regulata de fruete sau legume seade riseul aeestui atae eu 6%. Aeest lueru Inseamna ea eel care mananea 0 data pe zi fruete sau legume reduce riseul ataeului eu 6%; eel care mananea de doua ori pe zi fruete sau legume II reduce eu 12% ~i a~a mai departe, pana la 30%. Va mai amintiti? Un pahar de sue poate sa Inlocuiasea 0 portie de fruete sau legume. In sehimb, pastilele eu betaearoten nu scad riseul ataeurilor de apoplexie. Luteina ~i

betacaroten

pentru

zeaxantina scad riseul unei eataraete eu 40%. Pe de alta parte, pastilele de betaearoten nu. Un eonsum ridieat de diferiti earotenoizi seade riseul eaneerului pulmonar eu 30%, iar alfaearotenul din fruete sau legume ehiar eu 63%, In timp ee pastilele eu betaearoten doar eu 20%. Lieopenul din tomate seade riseul adenomului de prostata eu 60%, iar pastilele eu betaearoten In sehimb, absolut deloe. Rezultatele studiului de la Harvard au un numitor eomun: un amestee, 0 mixtura din eei mai diferiti earotenoizi ~i din alt substante vegetale din fruete sau legum' reprezinta eea mai buna profilaxie p ntru sanatate. Betaearotenul sinteti , IUcll' singular, In doze ridieate, oeupa, In himh, un loe de Invins In lupta Impotriv(l radiealilor liberi.

III pl".Il' ~)Ode tudii eu betaearoten nu a 111.1 1llt',t'IVillit nieiodata 0 freeventa sporita I I dill l'I(lIl1i. In multe studii, freeventa III 111101 l'ili;lr (J regresat. Betaearotenul, ea PIl1VllollIllll() fl., of era 0 buna posibilitate de ., oIll1pt'l i n('e sarul de vitamina A. Add 11'111 iil' dc b taea roten su b forma de l"hll'lt' ell' vil'lmin sau sueuri va livreaza 1111111011 0 ,>ingura substanta vegetala III.ll()oI n, on umatorii de fruete ~i It 11111111' llll! In ( mult mai bine Inarmati I II 11111 tll' ,>ub tante vegetale Impotriva 1IIIIIIIIIIlI I'l'lulare.

- Acidul folic, vitaminele B6, B12, C, E si f\ eamanda repararea ~i refacerea albumintlol ~i a genelor. - Toate vitaminele, carotenoizii ~i alte substante vegetale secundare activeaza sistemul imunitar. - Carotenoizii, vitamina A, D ~i C, fitoestrogenul ~i alte substante vegetale Impiedica cre~terea tumorilor.

PENTRU FUMATORI: PROTECTIE CELULARA CU FRUCTE, LEGUME ~I SUCURI

o singura 1;igaraproduce
1.000.000.000.000.000 (1015) dl' IlIdil',i11 liberi! De aceea,fumatorii au nevoil' tit' mai multe vitamine C ~i E penll'u !l111l'dll'oI acestora,Dar acestevita mine Uill dlloll dai jucatori ai echipei de antioxidalill III loc sa va pregatiti asigurareadl' 11l'11',It', mai bine Inarmati-va celulelc ('II substantevegetaledin fructe i 1l'<)IIIIIl', respectivdin sucurile acestora.Ikll~I'!l11 de bune sunt: sucul de strugul'i, !loq,11III polifenol, sucul de ro~ii,cu licopl'II, 'I sucul de legume,cu multe sub lallll' vegetale.Cafumator, evitati ueul ii,' Imbogatite cu vitaminele A, ii, carora Ii se adauga betacarol('Il,

IIIH
t

.1IH'l

Ie ~i legume contra rului

III III II 1111111 de 300 de studii s-a putut 11111'111:1pfll1a aeum modul In care lill.I.III(t'il' vegetale va protejeaza eelulele 1IIIIIoIlll'!v de cancer.

Riseul aparitiei aeestei boli poate fi redus la jumatate prin eonsumul de fruete ~i legume. Freeventa redusa a eaneerului In spatiul Marii Mediterane este un exemplu In aeest sens. De ee se Intampla aeest lueru? Substantele vegetale intervin In eele mai diferite loeuri, pentru a nu se ajunge la Inmultirea exagerata a eelulelor afeetate (vezi easeta din stanga). De aeeea, luati earotenoizi de mai multe ori pe zi! In Germania numai

ELE MAl BUNE

11 SFATURI
primesc suficient acid folic. Urmarea este ca, In cazul lipsei de acid folic ~i, de asemenea, In cazul lipsei de vitamina 86, homocisteina nu poate fi descompusa. Acest lucru multiplica riscul infarctului ~i al atacului de apoplexie (vezi pagina 67). In Germania s-ar putea evita astfel, anual, 15.000 pana la 30.000 de infarcte, prin aport suplimentar de acid folic provenit din sucul multivitaminic. Si femeile dornice sa aiba copii ar trebui sa dea neaparat atentie acidului folic: malformatiile fatului pot fi declan~ate din cauza lipsei de acestuia In prima luna de sarcina. De asemenea, femeile care iau pastile contraceptive sunt deseori afectate de lipsa de acid folic. Sucul multivitaminic poate Inlatura Intr-o mica masura lipsa acestei substante. Inainte de cumparare, cititi eticheta: continutul de acid folic ar trebui sa fie de minimum 100 de micrograme la 100 de mililitri de suc. 4. PENTRUVEGETARIENI:ASIGURAREA VITAMINEI B12 DIN SUCUL CU MULTIVITAMINE Vitamina 812 este continuta In special de carne. De aceea, Intr-o perioada de cativa ani de la Inceperea regimului, vegetarienii, Indeosebi copiii, ajung la un deficit al acestei vitamine. In sucul multivitaminic este continut necesarul zilnic de vitamina 812, care trebuie administrat suplimentar, In special vegetarienilor. 5. ATENTIE! DESCHIDETI OCHII LA CUMPARATURI! Fiti atenti la semnul societatii care a verificat produsele! In urma testarii a 16 sucuri cu multivitamine, doar opt aveau continutul zilnic minim recomandat, cu toate vitaminele. Acest continut ar trebui sa se gaseasca In 200 de mililitri de suc (0 sticla). Important: pe eticheta sticlei este indicat continutul de vitamine pentru 0 jumatate de sticla, adica pentru 100 de mililitri. 6. CU CAT AMESTECUL DE SUC ESTEMAl COLORAT,cu ATAT ESTEMAl BUN Amestecurile alcatuite din pana la 12 fructe contin cei mai diferiti antioxidanti vegetali, de exemplu: polifenolii din mere ~i caise sau bioflavonoizii din portocale. Pline de antioxidanti sunt mai ales amestecurile formate din fructe ro~ii, precum strugurii ro~ii, bobitele de SOl', de coacaze ~i de catina alba, mace~ele sau grepfrutul roz. De aceea, respectati regula: cu cat sunl 111i1\ colorate fructele, cu atat sunt mai eficil'lll(' substantele vegetale. 7. SUCUL DE STRUGURIROSHCONTINE POUFENOU PENTRUINIMA Industria vinului face de ani buni reclall1il vinului ro~u care scade riscul infarctului. Probabil ca acest lucru se datoreaza polifenolilor continuti. 8ineinteles cll 1<1 lei dl multi polifenoli sanato~i pentru inima ~ulll atat In sucul de struguri ro~ii, cat ~i In vill lit' aceea, beti pentru sanatatea dumneavo<l\II, I 7. SUCUL DE PORfOCALE:0 COMBINA\II IMPOTRI\A RADICAULOR UBERI Toti ~tim ca sucul de portocale contin(' vitamina C. Totu~i secretul propriu-li ("Oil l. In combinatia de substante vegetale cart' asigura protectia celulara. Polifenolii Si bioflavonoizii ajuta aceasta vitamin' 111 captarea radicalilor liberi. De altfel, studiilt' indica faptul ca 85% din protectia Impolllv.1 radicalilor liberi provine de la polifenolii dill sucul de portocale ~i nu numai din vital11l1li1 C. Echipa este mai puternica decat vitallllll,1 C singura! 9. SUCUL DE ROSHIMPOTRI\A CANCI Btlt tli SI A INrARCTULUI Sucul de ro~ii contine noua carotenoi/I diferiti. Printre ace~tia ~i licopenul, ('('I 1lI.11 eficient captator de radicali dintre carotenoizi. EI actioneaza de doua ori lI1al puternic decat betacarotenul ~i la f('1 dt puternic precum vitamina E. De aceea, probabil, se situeaza pe lo\ul dill I I frecventa In sange Intre carotenoizi. III 0111111 1999, publicatia "Journal of the NatiollOlI

ESPRE FORIA CONCENTRATA iN PLANTEUCURILE DE FRUCTE ~I LEGUME

1 III CINCI ORI PE ZI M,lIlrati de cinci ori pe zi fructe ~i legume! 1\I'\';I\la este recomandarea Societatii (It'llllane pentru Alimentatie (SGA).In felul 1Il"\ta, asimilati suficiente substante vegetale pi llll'rloare. Sau, mai practic: 0 portie de Iltwl(' ~i legume poate fi Inlocuita cu un p,i1Ii1reu suc proaspat de fructe sau legume. ) HI TI SUCURI PENTRUA BENEFICIA DE UN I\I'OBI BOGATDE SUBSTANTEVEGETALE (LIIl'da a se consuma sucuri de legume 1IIIIlIiI prime~te la fel de multe substante II ql'lalc ca In cazul consumului de legume p'llil pele sau fierte? Aceasta Intrebare a fost "II,di/aUi cu minutiozitate, In 1999 publi1,1111111 S un studiu pe aceasta tema. S-au t ,lIlllnat cat de mari erau valorile celor mai t1l1pllrlanti cinci carotenoizi din sangele 11'IIIl'ilor care beau sucuri de legume sau t'tlll\UrnaU legume. Pentru trei substante wq('lale, valorile sangvine erau la fel de 1I1I1(';llcla ambele grupe examinate. Pentru 11111'1n~ ~i alfacaroten, valorile erau mai "III(,;1lc la femeile care au consumat sucurile. ( 11111 se explica acest lucru? Sucurile pierd 111,111(' multe materii fibroase.ln felul acesta, ,lill\lantele vegetale protectoare se asimiIt'.IIil mai u~or. I I'ROTECTIEIMPOTRIVA INrARCTULUI: "llCURILE CU MULTIVITAMINE III primul moment suna absurd: mii de 1I,11I\~'ni ar putea sa evite un infarct consu11I"lId suc cu multivitamine. Ce se ascunde In ,pilll'le acestui lucru? Pentru noi, cel mai 1I11portantargument pentru acest suc iI II'pl('7inta acidul folic. 1)1)0/0 dintre femei ~i 97% dintre barbati nu

Cu cat sunt mai colorate fructe/e, cu atat sunt mai eficiente substante/e vegetale.

ELE MAl BUNE

11 SFATURI
bine asimilat in corp decM cel din ro~iile proaspete. De fapt, adaugarea de grasimi imbunatate~te asimilarea licopenului, care este solubil in grasimi. Astfel se poate "bea" protectia celulara! 10. SUC, NECTARSAU BAUTURA DIN suc 0 FRUCTE? La cumpararea sucurilor din fructe fiti atenti la continutul de fructe! Alegeti sucul cu continutul sau de fructe 100% ~i care nu contine adaos de zahar. Nectarul de fructe are un conti nut de doar 20-50%. Restul este format din zahar ~i apa. lar la bauturile din sucuri de fructe, continutul este de numai 630%. 11. ASTFELVA BLiNDATI ZILNIC CELULELE Va luati fructe cu voi la birou? Ele potolesc foamea mai bine decat un baton de ciocolata ~i nu ingra~a. Puneti-va legume in congelator! Sa mancati mai multe legume este deseori doar 0 problema de logistica. Legume congelate (deja curatate, spalate ~i maruntite) se pot incalzi mai repede decat dureaza pana primiti pizza comandata.

VITAMINA C - ATOTPUTERNICA
Numarul unu Intr
vitamine
Vitamina C. Cine nu 0 nllllLl'l1 vililllllllol L cllollllllt'llll Iiv, ill i1\lI11olpl (

ESPRE FORIA CONCENTRATA iN PLANTE UCURILE DE FRUCTE $1 LEGUME

( .I11('l"Institut" (Jurnalul Institutului N.lUllIHlI de Cancer) a prezentat 0 colectie de I', dl' sludii despre consumul de ro~ii ~i PlllIlTU'l impotriva cancerului. Rezultatul a 1,1',1 111mlorul: prin consumul regulat de 111'11, I i~cul cancerului a putut fi redus in IIII'd II' cu 40%. S-au redus puternic mai ales 111111,1 Io<lrcl forme de cancer: de plamani, plll',lnl" stomac ~i intestine. ',I' p,lI(' ca licopenul se aduna in special in ,Ill'sll' le uturi. Oar el are mult mai multe 101111 i. Ik exemplu, protejeaza de infarct, cel 1,111' plOvoaca decesul la fiecare al doilea '1'11110111. intr-un studiu mai amplu, valorile Ililll';II(' ale licopenului au injumatatit riscul ill 1I11,1I't'L. Motivul este urmatorul: licopenul I'll' II'lIlsportat de catre lipidele sangvine plill I'orp. in felul acesta, lipidele sunt plllll'FII(' de 0 distrugere de catre radicalii 11111'11 'Ii nu se depun pe peretii arterelor. Mai 11111111' d' pr acest lucru gasiti in capitolul II 11'lilor la vitamina E (vezi incepand cu p,IlI"I;1 138). Cum ajungeti sa aveti suficient III lllu'n? A est carotenoid este prezent mai .Iii's 111 ro~iile pe deplin coapte ~i apoi 11'1'1111;11(', a~a cum sunt cele utilizate pentru ,III ~i lieopenul din sucul de ro~ii este mai

Pentru cei mai multi, mine" este legaU\ d Natura folose~te a In tot organismul. t> Vitamina C este

tenl:! .,v11.1

15.000 de activitti

t>

n1('lilIHlllc'(' Nimic nu funetionecl!, 111 "',11'111111

imunitar fara vitamin" . t> Vitamina C a lionl'f\/t pl't,11 I111 cu promptitudinl'

(iI'

plililp

Impotriva radi alilor lilwri. De ce a ales natur,l produsa mai vitamine. aceasta, obtin singur vilalllll.ol (

Foarte simplu: viL<.lI'liil1;I(' pllolll Plant

II

implu rkl't I ('\'11'1.1111 Ie i :1111111,!11 It II pi 1111.1 1 II 1 u or, dil1 11'111'111/.1 .I,

ca ma lerir i mil'i

permanent disponibilt. Miillllllllil doi pa~i biologi

i VILIIIIIII>I t

este gata. A~adar, 1111 1",1\' 11\1111 minune ca evolu~it1 ;I :lit", ,111.1I I vitamina penti'L1 ;I
II

Illlll',1

III

metabolism ~i a'lnli\)Xld>l111

Oamenii ~i maimu(dl' ,III de vitamina C din pln"k

III \ 0/1

VIATA LUNGA eu SUBSTANTE VEGETALE DIN SUeURI

rul Norman Walker a avut grija in anii '50 de popularizarea sucului de portocale in "1J/\, Walker storcea zilnic kilograme de fructe ~i legume. EI primea astfel considerabil mai 1\1Ii1le substante vegetale decat ar fi putut asimila din fructe ~i legume. Povesteavietii lui Il liL'monstreaza reu~itele: la varsta de peste 100 de ani, inca mai mergea cu bicicleta. lar 101 v~r ta de 114 ani a scris ultima sa carte despre sucuri! Nicio indoiala: combinatia de ,lIllioxidanti pusa la punct in toate amanuntele este tocmai protectia celulara ideala. Ilorl

Insa, nu este ca/ul modificare animalele,

, V,l 11111111 III,

II

urmeaza vestea prO;1 1.\ plllill

n 'l'ic, , dlllll'

111.111 I

doar omul, Illdlllllll,l

cateva specii exolicc I1lI '1111>111'111 produce singure viLi.llnillil (' All III dispozitie doar vitamintl (' dill pl>lllil In padurea seculara, acest fapl ntl ;lVI''' mare importanta, deoar 'e
II pll

Vitamina C do rezistento sistemului imunitar

c' 11III\ ,III

11111 .111)1,1 cantitati enorme de verdeata. In ,111111111, in civilizatia de astazi, acaparata de 1111I1()1()(jie, aprovizionarea cu vitamina C nu 011011.1 pre,1 bine, prin depozitare, transport ~i 1It'IllI'II' picrzandu-se aproape 90% din 10111111.111'(1 initiala. Omul din epoca de piatra III 1/'11':1 <Ie aproape 40 de ori mai multa Vll,llIllIlil rata de omul modern. Acest fapt ,III 111111, ri vi/ibile: din cauza lipsei vitaminei ( ,',I kllHrI imunitar al multora dintre noi nu 111I1Il1IIIII'(I/3 a~a cum trebuie. Ati vazut vlI'llll.llti Iin cerb care stranuta? Nu prea, 1111 I .I ;I{ /\ccsta este doar un exemplu al 1IIIIplilmlicci vitamine C. Tot ce mai poate 1lIll'vl!;lllIina pentru dumneavoastra puteti Wl/I'il III e1wnarul din dreapta.

De refinut!
VITAMINA

[>
)

(ACID ASCORBI

FUNCTIILE DE BAZA:
CA ANTIOXIDANT: EFICIENT iN TOATE CElULElE APOASE:

Protejeaza impotriva radicalilor liberi partile celulelor, organele, alte vitamine, partile de albumina,
CA ATOTPUTERNICA iN METABOLISM DE PROCESE ALE

t>

tlll:lr 0 urina mai valoroasa. Adevarul arata 111 .. :1altfel: Cu cat luati mai multa vitamina (' lIplimentara, cu atat se mare~te cantitatea I'j din cristalin ~i lichidul lacrimal. Chiar ~i la I 000 mg concentratia de vitamina C din l'll.,lalin Inca mai ere~te! 1)(' aceea, noi va recomandam sa luati zilnic 1'1'1 putin 1.000 mg de vitamina C. Fata de I\'t'omandarile de 100 mg, puteti astfel tripla I'oncentratia protectoare de vitamina C din nelli.

tenace transformarea nitratilor In nitrozamine cancerigene. Cu cat exista mai multa vitamina C la dispozitie pentru aceasta interventie, cu atat mai bine. Aeesta este un alt motiv pentru care va reeomandam 0 cantitate zilnica de 1.000-2.000 mg de vitamina C. Tinem astfel socoteala poluarii cu substante daunatoare. incurajati eliminarea substantelor daunatoare! Cu ajutorul vitaminei C puteti sa activati ~i eliminarea mercurului ~i a plumbului. Mereurul provine In special din amalgamul din corp ~i va fi pastrat In creier timp de 20 d '

Pi/strati c1aritatea!
ill 10 studii despre vitamina C, realizate cu :lproape 80.000 de participanti, ~ataraeta de v~rsta s-a redus cu 40-50%. In 10 ani, 0 :I imilare suplimentara de vitamina C a c1iminuat cataracta cu 83% fata de situatiile in care nu s-a luat aceasta vitamina. A~adar, ('U vitamina C va pastrati c1aritatea vederii! in special diabeticii (vezi pagina 32) ~i rumatorii trebuie sa ia mai multa vitamina C. in sangele lor, nivelul aeesteia este cu 40% mai mic, iar riscul de leziuni ale ochilor este de trei ori mai mare. Neutralizati nitratii! in prezent, multi oameni utilizeaza filtre de apa Impotriva nitratilor. Ace~tia ajung In legume ~i In apa potabila prin Ingra~aminte. Carnatilor Ii se aplica sare pe baza de nitrati (E 250-E 252), pentru conservare. Prin tigari, fumatorii preiau 0 cantitate de nitrat de patru ori mai mare. Compu~ii tip nitrati sunt raspunzatori pentru mai mult de 60-90% din tipurile de cancer conditionate de mediullnconjurator. Experimentele pe animale au demonstrat ca ei au efect cancerigen In proportie de 90%. Zilnic preluam 60-150 mg de nitrati. Insa nu nitratii In sine sunt cancerigeni. ci nitrozamine care rezulta din ei. Vitamina C Impiedica

PARTICIPA LA 15.500 METABOLISMULUI:

t> activa la producerea de hormoni; t> participa la producerea de substante

mesagere ale nervi lor; importanta pentru producerea de colagC'1l pentru tesutul conjunctiv, tendoane, oase; t> activa la arderea grasimilor, deoarece participa la producerea de carnitina; t> activeaza acidul folic,

C ajuta alti antioxidanti ( /11,11 'I Iii ,llli antioxidanti exista olmpartire II '"III'lIlllor. ViLamina C fixeaza radicalii liberi 1/11110111' pi nilc apoase ale celulei ~i In jurul 111',11"01, ill chimb, vitamina E ~i carotenul IIlllllll'iI/[I in partile adipoase ale celulei. VII "111111i1 prijina ~i alti antioxidanti. De I' IlIlplll, ('(I prcia radicalii liberi de la vitamina I 1011111.1 il.,lrclla economisirea acesteia.Astfel, ".lillI/Iii devine una din cele mai 1111/1111 I.1111 e 'ubstante care capteaza radicalii 11111 " <1111 corp.
VIl.lll1ill:J

t>

SUC DE ACEROLA - PUTERE DE VITAMINA C CONCENTRAT A

Fructul tropical acerola contine de 30 ell' 01i mai multa vitamina C naturala dedH portocala. Este cel mai bogat frucl in vitamina C din lume, De asemenCfl, 11111 continute ~i alte substante anti xid:III1(', ('.I bioflavonoidele care lucreaza in ('('lIipoi ill' protectie a celulei. Cu un pahar plill ill' '.III de acerola (200 de mililitri) inlrodll('l'U ill',.I in corp 400 de miligrame d vil"","'" ('

LA iNDEPARTAREA

SUBSTANTElOR

DAUNATOARI:

activeaza dezintoxicarea ficatului, care filtreaza substantele daunatoare din sange; t> se leaga de metalele grele (ca mercurul, plumbul) ~i de alte substante daunatoare; t> impiedica transformarea nitratilor in nitrozamine care cauzeaza canceru!.

t>

1010

10

'Icrgatorul

dumneavoastra

de aprovizionarea trebuie optimizata. 20% dintre eei trecuti de 65 de ani ~i 50% dintre eei de peste 75 de ani au un voal cenu~iu In fata ochilor, cauzat de cataracta.

v "ulIlIla

VIl.llllill:1 e te concentrata In special in 1I ',1.11111 i in liehidullaerimal. Continutul de v 111I1I11i\ C din aeesta este de 50 de ori mai 111111 <11'(';11 in sange. Fiecare clipire peste 1I ,1011111 ilr(ioneaza precum un ~tergator, lit Ii 1/IIIIill'rimai fixand chiar din acel moment 1,,1/I oIlii lill('l'i. in cristalin este concentrata ~i 111.11 1111111: viLamina C. Cand este atacat de I 11111,1111 Jilleri, acesta devine opac. Urmarea:

De cat avefi nevoie ca sa va protejafi ochii?

100 mg, 200 mg sau mai mult? 0 parte din vitamina C va fi eliminata dupa 200 mg. Criticii vitaminelor gandesc ca astfel asiguram

.1111, 1);1("opt dintre dintii dumneavoastra sunt IllIlplllli eu amalgam preiuati deja aproape 10Illiliwame de mercur pe zi, 11111I1111ul provine In special din gazele de ardere 'I dill fllmul de tigara. Nivelul de plumb al 111111, lorilor poate fi diminuat cu 81% prin I ()()O I11gde vitamina C. Din pacate, fumatorii ,III lliwllli de vitamina C din eorp cu 40% mai ',1',1/111. Motivulll reprezinta faptul ca vitamina (' ('XI l(,llla este mobilizata In plamani pentru .I I11I \'I'('("pl'3acolo radicalii liberi ~isubstantele d,llilio lome din fumul de tigara. Vitamina C 'injumatate~te II \'l'vt'll tel cancerului! ( I.ldy'" Block, de la Institutul National /\1111'1 i('ill de Cercetare a Cancerului, pit'/IIII, un rezumat al unui numar de 47 dt' 'Illdii de pre vitamina C aditionala ~i I .lIlt'\'!', In 34 de studii a fost diminuata 11I'I'Wlll;1 ancerului: I II Illclii despre cancer la gura ~i esofag; I (i Illdii despre cancerul la stomal'; t I, Ilidii dcspre cancerulla plamani; I ~ Iliclii clespre cancerul la pancreas; I ~ Illdii clespre cancerul uterin; I '1 11I(lii dcspre cancerul intestinal; I I lliclii cle pre cancerul de colon. (',111('('rtli la san III' Illdilil I wa (1996), efectuat pe 34.000 lil'll'II\('i, -a constat ca 500 de miligrame iii' Vllill11ina C suplimentara au seazut cu I"/" ri ('ul de cancer la san. C ,,1 I"li(' Ii mai mult nu este a alchimie. /\lIlioxidrintii suplimentari scad frecventa I .I'll'I'llIlui ~i a bolilor inimii. Acest fapt 1',11'Il'('ompensat printr-o viata mai lunga. (II (':i1 lll11i exact? Doua studii dau lamuriri
t

('"U/(I

De retinut!

I>
C

~ ',IIII/I/ome ale racelii,. este mdlcot sa II/u(i doze man de vltamma Cia /lI/l'lva/e regulate. _

ce va agaseaza prinye/t;

PROMOVATI VITAMINA

I xll':Iordinar:

Vitamina C trebuie sa se gaseascape masa - de exemplu, In solnita. Ea Impiediea pierderea de vitamine a salatelor, deoareee vitamina C protejeaza alte vitamine mai sensibile, ea aeidul folic. Vitamina C va protejea7~ stomaeu/lmpotriva substantelor eaneerigene din prajeli ~i lmpotriva altor substante daunatoare. Cantitati mai miei de pulbere de vitamina C sunt absorbite In proportie de 95% ~i sunt suportate de stomae. Condimentati musli-ul, sueul, saltele ~i prajelile eu putina vitamina C, proteetorul celulelor dumneavoastra.

trebui sa ajute la evitarea acestui lu ru. I nr (', I de mult ajuta In realitate? Si In (Io/,It Deoarece explicatia ne priv t pc lot, merita sa ciarificam studiul () llplol acesteivitamine. V-ati gandit p'~nl ~i<'ltlll de ce animalele nu racesc ni 'iot!i1I, t Ele produc In intestine de ~0-30~\(o ill mai multa vitamina C decat '<111111:111'01 suplimentara Incuviintat d~' 1)( I pentru om. Doza recomandat /111\1', ill' doar 1000 mg de vitamina ,v, 1("11' It' de scorbut, dar nu ~i d 0 po III 1.1 infectare In tramvai u viru i Wip,1I Interesant este faptul ca anil11nil'll' I' maresc de ~ase ori proclunln ill vitamina C In cazul unei in ru:lii. Cate 1.000 de miligram . ek vitamina C la interval d(; 0 ol'n, de ~ase ori Daca observati ca se instal (;1/, 01, t'l'oIlo1 este indicat sa luati dlt 1.00011111 III vitamina C pe ora, In urmc 10'11'('11' n',l' ore. Vitamina C va fi l') or\llL lIi celulele dumneavoastra cI' illl\!llloIll" care VOl'deveni astfel m'li ill'llVI' M.I putin nu are efect! A I ~npl I 111',1 confirmat Intr-un tudlll ill"'1111 vital11ina C din 2000: In pi 1111 II simptome de raceala, 263 (II' ',1111111111 au primit'in primele~a or(' ("1\' I(HIU mg de vitamina C pe or , "pOi, III Iii I ori pe zi, cate 1.000 mg. in1plillllt'li III stranut au scazut cu 850/0, ill ('Olllpllhlll CU 0 grupa care lua doar LOOO 11111 ill vitamina C pe zi.

In acest sens: Un studiu de lunga durata efectuat pe 11.000 de americani arata: 800 mg de vitamina fata de 50 mg de vitamina C maresc cu cin i ani speranta de viata. Un studiu Incheiat In 2001 masoara nivelul vitaminei C din sange la 20.000 de britanici Intre 49 ~i 71 de ani. Cu cat acest nivel a fost mai ridicat, cu atat mortalitatea a fost mai scazuta. Cantitatea de vitamina C continuta In doar 50 9 de fructe conduce la 0 scadere a mortalitatii cu 20%. La acest efect participa toti antioxidantii.

t ,':iic 'lc mai mult cu vitamina

Ce recomanda oamenii de ~tiinta In opinia multor oameni de ~tiinta, doza zilnica minima de protectie Impotriva radicalilor liberi este de 300 de miligrame de vitamina C. Eliminarea aditionala a substantelor daunatoare, cum ar fi nitratii, nu este luata In considerare In aceasta administrare.

La 0 ancheta a revistei .,prevention", 90% dintre nutritioni~tii renumiti din SUA declarau ca iau zilnic suplimente de 1.000-3.000 mg de vitamina C.

La primele s~mp~C?~e de raceala ..:

...trebuie sa va IIltantl slstemul ImUl1ltar. ~n timpul iernii, jumatate din~ populatl~ Germaniei este bolnava sau sufera de bron~lta. Dupa cum ~titi din reciama, vitamina C ar

Cum se ajunge fa cantitatife nc('('\ /I" Exista peste 60 de studii car 'l'IT\'\l'oI.1 efectul vitaminei C asupra racelii. MIIIII' 1111111 ele nu au putut confirma influ n~(l('i po/II IV1 La 0 analiza generala rezulta url11 lonll'!l'

INFO

[>

ULAplORUL DE MEDICAMENTE )RTOMOLECULARE

III 1.1l'I'(1va rapid sistemul imunitar In eazul 11111'1 IIlrl'qii, in fieeare dulapior de mediea1111111(' Ircbuie sa existe 0 pulbere de albu111111.1 ('II valori ridieate, cat ~i preparate eu ,1.1111111(' ~i ubstante minerale In dozaj mare, 1\',111'1 v, puneti sistemul imunitar In situatia ill .I ',I' Ilipta rapid eu 0 infeetie. I AIIIIIMINA 1\11111111111(1 ru valori ridieate este proteina de II 1lIl'llIrrnt~ la reee.intr-un interval de 45 ill 11111I111t' mi ile eomponente de proteine IJlIIiI/ III \f1ng . Proteina de zer are valori 1I11i11 III"i rielicate deeM alta albumina, ill 11.111'1'1' contine mai multe globule de 11111111,1.111' i multi aminoaeizi esentiali. 1'11111'111" ell' LeI' ar trebui sa fie redueatoare ill 1.1110/,.I actoza este zaharul din lapte ~i I III 1.1/,) llmflarea. Produeatorii buni 1111,1'.1/;) larloLa. I I x ;Ill de grame de proteina de zer, zilnie. / VIIAMINI Il,1l ,I ',IIIIIl'\i bolnav, ar trebui sa luati de mai 11111111' llIi pc /i doze mari dintr-un preparat I II 1II,Il IIlullc vitamine. Vitaminele solubile In 11',1 ,llIiI ron umate rapid. I I (';"hule de multivitamine, zilnie; I III !,O mg vitamine 81-86; I IIlIl IIlJ f1oruri, 1 000 ~g 812; , I x 1.000 mg vitamina C, zilnie; r !lOO mg vitamina E, zilnie.
I MINI HAil

[> 20 de studii in care s-au administrat mai mult de 5 9 de vitamina C la inceputul racelii au fost Incheiate cu succes; [> In doua studii, in care s-au administrat doua grame de vitamina C la Inceputul racelii, s-a diminuat durata racelii cu 26%; [> intr-un studiu in care s-a administrat un gram de vitamina C la inceputul racelii s-a diminuat durata racelii cu 6%; [> toate celelalte studii au e~uat. Nu fuceti gre~ealape care 0 fuc majoritatea utilizatorilor de vitamina C ~i anume aceea de a lua doar una, doua tablete la aparitia primelor simptome ale racelii. De cele mai multe ori, acestea inseamna, In functie d prod us, 600 mg maxim. Necesarul d vitamina C se multiplica odata cu infectarea cu un virus. Sub 5 9 (la 0 infecti acuta) nu se poate face nimic. Unii iau vitamina C pana la limita maxima Aceasta se situeaza la 15-20 g.

Vitaminele C ~i E stabilizeaza celulele de imunitate Celula atacatoare i~i asigura vitamina C ~i E astfel incat sa nu cedeze. Din acest motiv, fata de alte celule ale sangelui, ea are 0 concentratie de vitamina C de 40 de ori mai mare. Odata ce este complet aprovizionata cu vitamina C. iar peretii au suficienta vitamina E, ea poate distruge radicalii liberi. Fara completare, vitamina C va fi repede utilizata la inceputulluptei de aparare, iar continutul ei din celulele de imunitate va scadea rapid. Saturati a~adar celulele de imunitate cu vitamina C. pentru ca acestea sa poata functiona optim!

Utilizati cuno~tintele cercetarilor legate de imunitate

Nici in urma cu 10 ani doctorii ~i oamenii de ~tiinta nu ~tiau prea multe despre sistemul

imunitar. Cercetarile asupra infectilor cu HIV ~i asupra slabiciunii imunitare care rezult din aceasta, SIDA, au creat insa 0 baza enorm, de cuno~tinte, extrem de utila in pI' 7 'nl pentru multe boli. Studiile HIV arat cc influenta exercita vitaminele a UPI'fI organismului. Utilizati aceste noi cun Linll' pentru a va imbunatati sistemul imunitar ('lI ajutorul micrasubstantelor nutritiv . Observati inca 0 data imaginea u lul:l atacatoare care inghite viru~ii ~i bact riil(" i:1I apoi ii bombardeaza cu radicali lib ri. in (':l/lIl pacientilor infectati cu HI\/, trebui <'11:1(':11\' zilnic miliarde de viru~i.ln momentul CIC('Il'I proceduri, radicalii liberi aparuti cau/(,il/, leziuni grave. Acestea pot fi evaluate. I x:I('1 acela~i lucru are loc ~i atunci cand ;:]V<'l l! gripa. Puteti stimula enorm aC'Livilnlt'l celulelor atacatoare daca intra-duc 'li iltUlH' o cantitate mare de antioxidanti.

De ce are nevoie sistemul dumneavoastra imunitar In caz de pericol?

Dupa gripe, guturai, infectii ~i toat celelalte boli, cat ~i dupa operatii, organismul are nevoie de mai multc substante nutritive. Toate vitaminele, mineralele ~i albumina sustin sistemul imunitar. Vitamina B ajuta la inserar ('1 componentelor de albumina, astfel incal celulele de imunitate sa se inmulteas mai repede. Antioxidantii, ca vitamina C i E, protejeaza celulele de imunitate car' folosesc radicalii liberi asupra intru~ilor. in imagine puteti observa cum 0 celul, atacatoare inghite 0 bacterie. Cand bacteria este in ea, celula atacatoare actioneaza u radicali liberi asupra intrusului, pana cand acesta este distrus.
t

Antioxidanti pentru lupta eu viru ii

Chiar ~i la inf liil' n('IIII' cu viru~i h palici (to I III cazul icterului) Lint I1III1 duse infuzii cu vitnllillil C. La inf lii1 vil'nl,' III hepatita B (i lcr), I' Ill! III constata at (i(' 1111111 influenteaz aniioxullill puterea d rl'li. I(Ill, II sistemului il11l11l1lnl I II 5% dintr pacicll(i, ',10.11 mul imunitar Illl pll.lll' tine in frau Inmlll(il('il vi ru~ilor. Un stucliu (fill ,111111 2001 arata ,illil 1111 interval de 12 IUtd, 100 mg zilnice d vililill 11.1 I pot opri procl U '('11';1III viru~i la jum l'llc d 1111

I I I

I x 1.000 mg caleiu; I x !,OO mg magneziu; I x ;loa ~g seleniu; 'i x '10 mg zinc.

/lol('jl'lIli ~i pot norma Iiza activitatea 11t"11 1 . -, , II Ul. n grupa rn care nu este utilizata VII;lIliinil E, acest rezultat nu este atins de (,1/1\' niciun pacient. Vlla/"ine B pentru farmacia de
/I/ltlll;tate

r: INFO~
VITAMINA SFATURI

C:

L1STA CU

,Nil i1~)(lrantioxidantii, ci ~i vitaminele B oIl1lllillportante pentru sistemul imunitar (,1<:11;11\'('(' participa foarte mult la Inmultire; ( ( 1IIIvlor' dc Imunltate. Vitamina C comanda oI (1\' l('il dc albumina ~i Inmultirea ADN111111 1'\'lulclor de imunitate. De aceea ('llil I /d . . , 111111 e vltamrna B se mareste In cazul 1I1it'l'lilor. Din cauza necesit'atii mari I(' 1(' .. , Illll eu HIV au a~adar aproape tot IIIII/Ili/lin nlvel prea scazut de vitamine In " '"IIIlI\' ") 1('1 a . tOOII cu gnpa . ~ , ,', ' paclen sau 0 alta iii/( ((1('. I rcctele carentei de vitamina B """/11;1 i temului imunitar poate (1lIl',I'II')1 -In"t " r-un st u d'IU ef ectuat asupra ;1,1,011 lilli/lor sute de pacienti infectati cu V Itl c1ccursul a noua ani In grupa ',"!lll'('lilar cu HIV cu un nive'l scazut al vll:llllinl'i 13,2, au ajuns In faza finala de 111111, (l"', nla', m It' 't' I f ata ~ de grupa u I paclen ( ('IIII . r, ' . III (ctatl cu HI\!, dar cu un nivel 1I111l11;,1 al vitaminei B

90% din vitamina C se pierd prin depozi~~re ~i prelucrare. Nu se poate stabi/I exact cata vitamina C se afla cu adevarat In farfuria dumneavoastra.
VALORI ALE AliMENTELOR CRUDE, PROASPETE

la 100 9 Acerola Mace~e Catina Ardei 1600 mg 1000 mg 450 mg 138 mg

115 mg 105 mg

fi

71 mg Cap~une Portocala 64 mg 49 mg 41 mg

slranutul, eruptiile de piele ~i migrenele sunt doar cateva dintre simptomele unei alergii. Deseori, aceasta reprezinta 0 reactie a unui 'istem imunitar Incarcat cu substante nocive care reactioneaza Intr-un mod exagerat la substante normale din mediul Inconjurator. Pe parcursul reactiei alergice este eliberata 0 substanta mesagera - histamina. Aceasta provoaca lacrimarea ochilor, mancarimea sau simptomele de inflamare, cum ar fi urnflarea membranei mucoase. Majoritatea medicamentelor Impotriva alergiilor Incearca sa inhibe histamina, sunt antihistaminice. Din pacate Insa, aceste medicamente au 0 reactie secundara neplacuta: senzatia de oboseala. In schimb, vitamina C Impiedica pe de 0 parte eliberarea histaminei, iar pe de alta parte regleaza crearea rapida a acesteia, fara efecte secundare. 0 administrare mai Indelungata a vitaminei C poate scadea nivelul histaminei cu pana la 30%! De aceea, In cazul alergiilor

este recomandata administrarea a 2,';IIIIl' de vitamina C. Pana la 20% dintre al r9ici :11 r oricum un nivel scazut al vitaminci (' (/ill sange, Astmul: afeeteaza fiecare al zee I ';1 eopil Deja 9% dintre copii sufera In prill ell' il',llIl Aceasta boala 0 au In special copiii fum, 1 ()f 1It)l De asemenea,~i numarul adultilor car' lIIl'l,l de astm s-a dublat In ultimii 20 ell' alii, 1111 cauza substantelor nocive ~ia polue rii 11('1'1111 II 9 studii referitoare la aceasta bend, II vitamina C indica diminuarea ri/elor d:ll'; se administreaza pacientului cate 1-; <jlilllll' de vitamina C. pe 0 durata mai lung, , Motivul acestor efecte ben fi II 'Tpl'('/ III. faptul ca vitamina C este deo bi I d(' :1('1v, In plamani ~i In bronhii, Ea elimillli 'Mil acolo distribuirea de histamin , la 1\'1 ('il III cazul altor alergii, Histamina 1(' 1"1plill z5toare de contractar a \)roltlli 1111, cauzand astfel sufo '11' ':l. 1).11 producerea ei este scazul , l)llllill II raman necontractate. P 11'lruill'(',IIII( III sunt necesare Insa tot lirrlplil Vlillill ridicate ale nivelului d vilanlillil (' 11111 sange.De asemenea, vitamintl (' p"llllp,l la crearea unoI' substant (''IF(' ('1111('11'11 bronhiile. Astfel, inhalar a d('l'lllIj.1I11. I substantelor anti-astmaLi(" IU),III I Inlocuita partial. In ace t morl. vilolllllill C Imbunatate~te In timp ('11111 11111 II substantelor nocive, diminu, lid .1'.1 II I posibilitatea aparitiei un i alerqii ('illl, III de Incarcarea sistemului il11\lIlllo1l III substante nocive. Dupa raniri ~i operatii Indeosebi In rani se aduna mult vilillllilid I, deoarece ea este responsabila ac 10 (1\'('1\'0111 01

12'

II,p1a virusilor ( (', /l~'ll'm fnvata din aceste cuno~tinte h;'dl(' elm cercetarile asupra HIV? '>Il'rnul Imunltar funetioneaza perma11('111 r ' 'Il unctle de substantele nutritive: (II ('.II (',>Ie rnai bine aprovizionat, cu atM 111011(' (1(' fX U a t' 't .. / Nl' " .. c1 I' ~ ac !VI ate ,mal rntensa. '>e11 ul de vltamrna C ~I Ese mareste fit, 1\'(' ' ' I ' (' on In cazul Imbolnavirilor, pentru II llllltln (,flulele de imunitate cu suficienti IIlIlllll<idanli,

I"(

minei ~i.Ia producerea celulelor de imunitate. Astfel, slstemul dumneavoastra imunitar nu a!"enevoie de 0 aspirina In caz de Imbolnavire CI, de s~bstante nutritive, care sa fie imediat I; drspozrtla dumneavoastra In dulapiorul de medlcamen,te ortomo/eculare (vezi pagina 128). Organlzatl-va unul!

Si aici ajuta vitamina C

Alergiile Alergiile sunt reactii ale sistemului imunitar. Nu doar fata de chimicale, ci ~i fata de alte s~b:tante inofensive, ca de exemplu polen, lana, praf ~i alimente. Ochii Inlacrimati,

N('('('sarul de albumina cre~te cu pana I()II~,.J, I " , 0, ~.,eoarece ce ulele de rrnunltate ~i ;'11111 Orpli au nevoie de Intarire, 1)(0, ;I,>('mcnea, se multiplica necesarul de lilt, v11;IInine care participa la sinteza albu/"

Astmaticii pot reduce num6rul crize/or cu ajutorut vitaminei C lucru confirmat de mai multe studii,

Doze mari de vitamina IlIlOr noi fibre colagene pentru

1',

C ~i vitaminn

noua piele. Descompunerea dificila a grasimilor

Vil.llllina C este dirijata instantaneu din sange Ill' rana. Dupa operatii, nivelul de vitamina Faceti orice ca sa scadeti in greutate, dar 11\1 reu~iti acest lucru? Acest fapt ar put a cauzat de lipsa vitaminei C ~i de albumin,

'>indromul abaselii eron!ee p.oa~efi tratat ('U sueees eu ajutarul vltammel ~' e~re /imu/eazii prad.ueerea de energfe~! I'Omuniearea pnn reteaua nervaasa.

1\

invioreaza producerea de substant .mcsnq'll ~i de energie. De aceea, ele sunt Intl'Odllll' pentru a trata sindromlll II( oboseala cronica.

II

Sfat
ROTEJA TI-v A DE ) TERIORAREA CELULELOR I r SUBSTANTELE NOCIVE!
( dpl.lloarr de radieali liberi, atotputerniea VI I,IIIII II:J este neeesaraIn metabolism pentru 0 111111,1 oIp, 1"11' Impotriva eaneerului ~i, din ee In ee 1110111111111, P ntru eliminarea substantelor noeive. III I.lpt. ilL! puteti primi nieiodata prea multa VIl,IIIlIlI< . De aeeea,va reeomandam zilnie 1.000 I nnn dl' miligrame de vitamina C. de preferat ,1111 1IIIIlh d tablete eu absorbtie temporizata.

Vitamina carnitina, din

C participa 0 molecula Acolo

la producerea dl' de albumina can'

1\'

Oiabet: un caz pentru medicina ortomol 'utal.'

Diabetul reprezinta mai rnlill 111'\. I o valoare ridicata a zah, rulll II II sange. Cel putin patru milio;lIH' III germani sufera de a CCl t. \)(1.11

transporta grasimea la cuptoarele de ard celule. grasimile

VOl'

II

transformate in energie. Ca sa spunem a :1, carnitina este taxiul grasimii spre cuptorul de ardere. In cantitati suficiente, vitamina C ~i albumina asigura 0 productie buna d(1 carnitina. Oboseala ~i stari de epuizare

Stresul mare necesita intotdeauna cantita\i mari de vitamina B ~i C, deoarece acest a participa dopamina. la producerea Substantele de substant i al mesagere mesagere ale nervi lor, ca noradrenalina nervi lor sunt cunoscute deja de la vitamina

CAT DE BINE SUNTETI APROVIZIONATI CU VITAMINA C?

Daca aveti mai multe dintre aceste simptome ar putea fi un in?iciu. despre 0 posibila lipsa de vltamma C.
SIMPTOMELE UPSEI TERM EN SCURT: DE VITAMINA

I> dezvoltarea eancerului prin radil'ali liberi; I> sistem imunitar slabit; I> artrita; I> aparitie de pete albastrii; I> hemoroizi, varice; I> boli de circulatie a inimii, prin slabirea arterelor.
FACETI PARTE DINTR-O GRUPA ~E ~ll~d

(' dill sang (', I lIiv'lul

,('j

scade la aproape jumatate. vitaminei mai greu.

Cu

B (vezi pagina 31). In cazuri extreme, din cauza stresului ~i a unei administrari insuficiente d vitamine, poate aparea sindromul de oboseala cronica, de care sufera unii manageri epuizati. In cazul acestui sindrom, apar lipsa de energie, o ardere proasta a grasimilor, probleme de concentrare, irascibilitate, epuizare ~i depresie. 0

C PE

C din sange este mai

/111 inainte

de operatie, cu atM ranile se

I> predispozitie de infect~i,. r~:eli dese; I> oboseala prin ardere dlf1Clia a grasimilor; I> depresii, lipsa capacitatii de ... concentrare prin lipsa de transmlSIl neurologice; . ., I> sangerari ~iinflamari ale glnglel; I> forma rea cutelor; I> membrele inferioare capata un aspect uscat; I> tendinte spre alergii ~i astm; I> vindecare lenta a ranilor.
SIMPTOME DE UPsA A VITAMINEI

vlilt!l'c<
',llplilllcntar

1.000-3.000

mg

de vitamina

C accelereaza

IIH'ilidl'rca t sutului ~i formarea cicatricelor. Ihlp:1 op ratii, arsuri ~i leziuni, productia de

Daca vreuna dintre caractenstlclk urmatoare vi se potrive~te, atun<:i :Iwtl nevoie de 0 cantitate mai marc dt' vitamina C: I> aveti peste 65 de ani; I> sunteti slabit; I> sunteti fumator; I> traiti In conditii de stres; ., I> sunteti bolnav (diabet, infectll

Vil.lmina C (acid ascorbic): cum

I{( ('omandari

recomanda expertii

zilnice

de administrare,

comparativ

'J

IIl/ulU, f [) - 65 ani ) cu preparate de vitamine (dupa prafesorul Shrimpton)

3('\1\1',

C PE

TERM EN LUNG (LA ADULTI):

I> cataracta ~i afectiuni ale petei galbene la oehi;

dupa operatii); I> luati In mod frecvent medicamentl', (corticoide, tetraciclina, contracl'pIIVl', aspirina).

II

1)1 ill <Jceastase poate concluziona ca boala 1:lllllrului din sange este una dintre cele mai dl' lnlalnite boli ale metabolismului. Prin Illl'dicCimente ~i insulina, diabeticii trebuie sa I i Il'glcze cu exactitate nivelul zaharului din ',.IIl~Jt'. Mult mai rele decM aceste schimbari ale ',I i111luide viata sunt lnsa bolile grave ale ',I Il'l11clor circulator ~i nervos care apar ca IlIlll:llT a diabetului. Motivul acestor boli 11 It'pn'/inta moleculele de zahar care se mentin pll'a l1lult timp In circuitul de sange.lmpreuna I'll Lib tante albuminoase ~i grasimi, ele 1'1('1',1/;1 compu~i insolubili, lipicio~i - a~a1I11111ilclc AGE-uri - care captu~esc vasele de ',llllll' (pagina 15). /\1\1 ioxidanti contra caramelizarii 11011\ I'xi Lamulti radicali liberi In metabolism, l'i1 dl' exemplu In cazul fumatorilor, se mare~te 'I plociLicerea de AGE-uri. Produsele vascoase oIpnr ca laharul caramelizat lntre celule ~i 1'1)(' c membranele exterioare ale celulelor ~i IiiI' va elor. De asemenea, AGE-urile conduc 101 0 produ ere mai mare de radicali liberi, care, 101 diabcLici, permit rancezirea grasimilor din '"IIHJI" lncarcand astfel vasele. In cazul 11IIIl,lorilor care au ~i diabet se mare~te de dOll, /cri de ori riscul de infarct. De aceea, il'qlll1wlc ~i fructele, cat ~i antioxidantii 1,llplil1lcntari prezinta mare importanta pentru dl.l\)l'lici. Studiile arata ca 1.000 mg de vilamina C pot scadea cu 0 treime aparitia Ilplrio(l lor AGE-uri. De asemenea, vitamina I pare diminueze aparitia acestora. lIlll -~i la fel de tanar precum ('IITlllatia sangelui dumneavoastra 11,11\ i temul de transport este lncarcat cu pi: qi i depuneri, cre~te ~i varsta biologica pe 1'1111' () aveti. Care este atunci varsta unui dla\)\,1ic de 60 de ani? Mult mai lnaintata,

pentru ca, lncepand cu cele mai mici capilall' ~i pana la circuitele mari de sange, toate su1l1 lncarcate zilnic cu AGE-uri aditionale ~i II grasimi oxidate. Astfel ca ac~ti diabetici au WI risc de infarct ~i de atacuri de apoplexie dl' patru ori mai mare decat oamenii sanato i. Chiar ~i vasele mici, utile pentru aprovizionare<1 membrelor, rinichilor ~i a ochilor, sunt lncarcalc, Astfel, diabeticii sunt amenintati de 50 de od mai mult de amputari. Intr-adevar, diabetul este cauza pentru 500/0 din amputarilc membrelor. Bolnavii au un risc de 20 de ori mai mare de a orbi, deoarece micile vase de aprovizionare ale retinei se inchid ~i se imbogatesc cu sorbitol. De asemenea, la diabeti i apar deseori afectiuni ale rinichilor, deoarec vasele care ii aprovizioneaza sunt astupate.

Vilamina

C ~izaharul sunt

asemanatoare .' Din zahar, animalele produc in mtestlne viLamina C. Moleculele ambelor substante unt atilt de asemanatoare, incat ele folose~c acelea~i mecanisme de transp?rt, dm organism. Daca nivelul d~ zahar din sange l'ste ridicat, atunci locunle de ancorare la celule sunt ocupate, iar vitamina C poate cu greu sa patrunda in acestea: De .aceea, !a diabetici, concentratii1e de vltamma C din celule sunt cu 300/0 mai mici. Deoare~e la locurile de ancorare ale celulelor vltamma_C ajunge in concurenta cu moleculele ~e zaha~ diabeticii au nevoie de mult mal multa vitamina C, pentru a avea in celule 0 concentratie optima de zahar. De asemenea, vitamina C detine ~i locul de ancorare a zaharului la multe molecule de albumina,

care altfel s-ar putea aran\I'li'iI III lipicioasele AGE-uri, astfel in At ap'llll >I produselor caramelizate scad eu 0 11\'11111 La diabetici. vitaminele din c -lull' 111\1

pompate Deoarece vitamina C In celul I ("clol \llllllllV de diabet nu este suficienta ~i d o,m'I'I'" ',1 distorsiuni in metabolism, se produ('\' 1\1:1 1111111 sorbitol in celule. 0 concentrali rwli 111:11\' dl sorbitol determina astfel pompGll'c:l(1111 \'1'\111, a moleculelor mai mici, ca el\' I'XI'IIIIIIII antioxidantii ~i vitamin I . 1\ 'llI'l, ',1 old concentratia de vitaminc din hlll'l 111111 celulelor. Urmarea: intregul rnl'i:l\llll ',111II energiei celulelor function. a.1 1~\~1i ',l:lll 'I I creeaza mai multi radicali Ilbcri 111 ('('111111\11 de energie a celulei (mito n(\l'i:I), '1'1 II II dauneaza acesteia. Vitaminel i microelemen LI'/I ,

Sfat
DIABETICII AU NEVOIE DE ANTIOXIDANTI
Pentru a proteja circulatia sangelui, pe langa controlul medical al nivelului de zahar din sange, deosebit de importanti pentru diabetici sunt antioxidantii. Vitamina E scade riscul de infarct, Impiedicand rancezirea grasimilor din sange. Cum functioneaza exact aceastavitamina puteti afla de la pagina 138. Vitamina C recupereaza vitamina E deja consumata. In afara de aceasta, Impreuna cu alti antioxidanti diminueaza aparitia radicalilor liberi care Incurajeaza procesul de caramelizare a zaharului cu structuri de albumina. Antioxidantii protejeaza ~i Impotriva leziunilor la ochi care ar putea aparea la diabetici din cauza radicalilor liberi multiplicati ~i a AGE-urilor.

imbuniWi(c (
metaboli mill \estea bun : t'll tllllll dlill I grame d viltlillilill ( I poate injum It II plill 1111 I 1 de sorbitol t\ill 1'1'11 II" I'll II confirmaL tll' 111111 111\1111 studii. Diabeticii 1 i P )1:llIll tVl 11111,\ celulele u U\llolll 1 1111\11 gice din mllul, II III 11111 astfel m tab)\i 1111 iI Mai exist i nil\' ',111\,,1 11\I in medicin" orlollllllt'llllIII care pot fi 11111,"11 dl diabeticiin cop 1\'111111 IIlh, ca de exemplu vitamina B lmpolrlv;\I,lllillll nervi lor sau crom ~i zinc pentru 111\ I'!I'II 11111
I

Oiabeticii i~i pot aproviziona ce/u/e/e cu substante bi%giee din natura, ajut6nd astfe/ metabo/ismu/.

bun al insulinei.

ERVIU
N IIMBATRANIRE PENTRU SISTEMUL IMUNITAR: I IMENTATIE, VITAMINE $1 SPORT
IWIlI A\ 101'1': LUCRATI DE MAl BINE DE 30 III ANI IN IJQMENIUL IMUNOLOGIEI, CANCERULUI I I MI !llnNEI SPORTIVE.LA PRIMA VEDERE, I IIIIIAIlI A ACESTORA PARENEpOTRIVITA .. , 11111/ ',(lIllJl UHLENBRUCK: Solicitarea III1IIIV.I dt'lermina un stres al tesutului, care ,,"dIllC' 1.10 51imulare enorma a sistemului 1111111111.11 prill ubstante mesagere. Prin sport, II III"" .lI.IC'illoare, celulele de exterminare ~i ,III llIlt, de imunitate ale corpului sunt II ill III' 1'.llIlil lliv, iar functia lor este Imbunar 11111A\I ic'1, clc pot distruge mai bine viru~ii, Ii II I. IIiI.' I ('('Iulele canceroase, Cel care 1'/ II 111.1 dc'\ \port are mai putin probabil boli I 1I/IIIIIIIIIIlllale la batranete, ca de exemplu 11111 ill ,III, "lportul are efect antilmbatranire I" III/II .I',lc'ltIul imunitar, care ramane astfel 11111 1111111 IlIlIiJ In forma. 1'111 ,111l/lc'1l1 literatura de specialitate, putem III 1.11.11'.11 el(' mari sunt efectele pozitive ale l'''lllillli .I\lIpr<J sistemului imunitar. Amestecul dlllll' 111I111I Illl'le de lucru, care la prima vedere 1'"1 1I11'"11ivil, e explica prin legatura stransa "1111/, dilc'lIlele influente exercitate asupra I II IlIlillli III11mitar.
c

mina A este considerata ca fiind 0 vitamina antiinfectioasa. Ea influenteaza producerea anticorpilor, adica apararea rapida Impotriva intru~ilor cunoscuti. Mai departe, vitamina A are efecte pozitive asupra celulelor defensive naturale ale sistemului imunitar. Vitaminele B sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea ~i functiona-rea celulelor de imunitate care se multiplica rapid. Acest fapt nu era cunoscut pana de curand. 0 lipsa de vitamina B6 duce, de exemplu, caderea mai multor celule de imu-nitate. lata activitatea pentru care profesorul Uhlenbruck este un binecunoscut cetatean al Kolnului, ANDREAS Jopp: UNUL DINTRE MOTIVELE pRINClpALE ALE pROCESULUIDE IMBATRANIRE iL REpREZINTADISTRUGEREA CElULELOR, DISTRUGERE CAUZATADE RADICALII lIBERI. PROFESORUL UHLENBRUCK: Da, foarte importante sunt strategiile care se dezvolta In prezent ~i care sunt denumite antilmbatranire (antiaging). Prin acestea, vitaminele traiesc 0 adevarata rena~tere. ~i aici iau parte In special vitaminele B6, B 12, C, E ~i acidul folic. Acestea sunt adevarate vitamine antilmbatranire, Eu ma aflu deja la 0 varsta la care trebuie sa simt acest lucru. Normal ca am Inceput mai devreme, tocmai pentru a da peste cap statisticile medicilor care Imi dadeau putine ~anse din cauza unei boli ~ronice ce mi-a afectat autoimunitatea. Indeosebi vitaminele antioxidante Impiedica distrugerea membranelor celulare, adica peretii de transport activi, care asigura primirea faptul ca substantelor active nutritive Inauntru ~i eliminarea substantelor nocive afara. Antioxidantii protejeaza aceste mem-

brane. De exemplu, vitamina Ese fixeaza In membrana celulei, protejand-o astfellmpotriva radicalilor liberi. In special sunt de evitat leziunile membranei la celulele de imunitate. In caz contrar, acestea nu ar mai putea functiona atat de bine. Celulele atacatoare I~i scad activitatea In cazul unei lipse a antioxidantului, deoarece risca sa se distruga Intre ele. A~adar, pentru imunologi vitaminele reprezinta antioxidanti foarte interesanti. ANDREAS Jopp: ~I SISTEMUL IMUNITAR IMBATRANESTE ... PROFESORUL UHLENBRUCK: Este un fapt adevarat, dar deseori uitat. Noi ~tim ca sistemul imunitar slabe~te odata cu varsta. Cu ajutorul antioxidantilor se pot aduce In stare de actiune diferite parti ale sistemului imunitar. Acestea sunt efecte care nu erau cunoscute inainte. In strategiile antilmbatranire, antioxidantii sunt utili nu doar pentru diminuarea radicalilor liberi, ci ~i pentru sustinerea sistemului imunitar. Antioxidantii stimuleaza ~i activeaza sistemul imunitar pentru a-I pastra compatibil. ANDREAS Jopp: CAND FACEMSPORTCONSUMAM MULT OXIGENSI pRODUCEMENERGIE.ASTFEL AVEM PARTEDE MAl MULTI RADICALI L1BERI.CEI CAREpRACTICASPORTiN TIMpUL L1BERAR TREBUIEsA IA MAl MULTEVITAMINE? PROFESORUL UHLENBRUCK: Trebuie sa se ~tie ca in timpul sportului 2% din oxigen se transforma In corp In radicali liberi. Ace~tia pot produce daune membranelor celulelor, pot oxida grasimi, pot schimba masa ereditara ~i pot dauna altor structuri ale

""1 I A'. lop!': VA OCUPATIDE MULT TIMp DE I /lit INA OIlIOMOLECULARA.CE II INTERESEAZA I I IMIINIiIOOI IN pRIVINTA VITAMINELORSI 1IIIIIIIMINilIOR? UHLENBRUCK: Noi am ajuns la 1111. III 1,1('" \i I mul imunitar ~i vitaminele 11111 11111 II /oilrtc stransa legatura. De 11111'11/, vllillnin Ie sunt importante pentru II ill .111'.1 ',IIIH'lurilor de albumina In celulele " 1111111111.1/(' din albumina. Noi ne-am "II I' ',1dc' I iecare vitamina in parte. Vita-

I hI II/ ,()/(lll

Activitatea sportivii nece i/Cl (,{//I/I/Il(1 suplimentare de vitamine PC/I/ru contracararea radicalilor Jiberi

INTERVIU
NTIfMBATRANIRE PENTRU SISTEMUL IMUNITAR: L1MENTATIE, VITAMINE ~I SPORT
, I Ild,'lor. Acest aspect este foarte important. III pll'/rnl se ~tie ~i ca din cauza radicalilor 11111"11 pol muri celulele musculare. Ceea ce se II I1.IIIIpli"lin timpul sportului este 0 reaetie de IILlp!;IIT: cu cat va antrenati mai mult intr-o p' IIII,HI;I de timp, eu atat corpul produce mai 1IIIdl, "Illime antioxidante impotriva 1,ldll;tlilor liberi. Pentru aceasta aveti nevoie d\ 11I.llnii prime ca vita mine, aminoacizi ~i 1111\ Illl'lrm ntele zinc. seleniu. mangan. I\NIIIII A~ Jopp: DE OBICEI. sPORTIVl1SUNT j'II1111\I'IJ I LA iMBOLNAVIRE DUPA UN HORT ,1'IIII1IV MARE. Nu AR TREBUI SA AlBA UN 1'.11M IMUNITAR iMBUNATATIT? 11{(III .. OHUL UHLENBRUCK: Se porne~te de la 1'11'1111\;1 (', sportivii au nevoie de trei pana la , Illll 1111 de mai multe vita mine ca recomandoll tI" II/uale, din cauza coeficientului ridieat dl 11.l11\ler de energie. Sportivii au nevoie in 1"'1 loll de vitamina B pentru produeerea de , III 1'111', rat ~i de vitaminele C ~i D. Ultima \ ,II dr\,'ori neglijata. Motivul pentru care 1'II111Vii~unt mai predispu~i la boli este pe de 111'01111' raptul ca ei nu primesc indeajuns de 11111111' Illicroelemente nutritive. iar pe de alta 1'01111 lil'oarece i~i suprasolicita sistemul imu111111 plilltr-o aetivitate nemoderata. Vitamina I dllllllllieaLa cu mult rata infectiei la sportivi. NIIIlI A\ Jopp: CE SE iNTAMPLA iN CAZUL \ 111)1lCARL PRACTICASPORTiN TIMPUL L1BER. III I XI MI'LU CEI ALEARGA ZILNIC. OAR NU i~1 IMIlIINAIATFSC ADMINISTRAREA DE VITAMINE ~I IIMI NIAIIA? SE POATEAJUNGE ~I ACOLO LA UN .. .tNIIIlOM DE EXTENUARE"SAU LA APARITIA UNEI 111111\111 ~I A UNUI SISTEM IMUNITAR SLABIT? PROFESORUL UHLENBRUCK: Majoritatea sunt bine informati. astfelincat se hranesc a~a cum trebuie. Noi recomandam 0 alimentatie cu cereale integrale. respectiv cu produse de grane integrale. f~ucte ~i legume. astfel putand sa fie acoperite toate exigentele alimentatiei. cel putin teoretic. Se poate spune insa ~i ca produsele alimentare din prezent nu mai contin ceea ce ne a~teptam. Aceasta problema este de asemenea abordata de dumneavoastra. De aceea. este indicat ca sportivii sa ia vitamine suplimentare. ANDREAS Jopp: STUDIILE ARATA CA LA 0 ABSORBTIEDE 1.900 DE CALORII PE ZI. SUB FORMA UNEI GUSTARI AM ESTECATE. NU SUNT ATINSE RECOMANDARILEDE ADMINISTRARE iN PRIVINTA VITAMINELOR. PROFESORUL UHLENBRUCK: Corect. Aceste recomandari minimale nu mai pot fi atinse prin alimentatie! Poate fi 0 noutate pentru cititorii dumneavoastra. ANDREAS Jopp: CITITORII NO~TRI SUNT INTERESATI.DESIGUR. DE PAREREAPE CARE 0 AVETIiN LEGATURACU RECOMANDARILEDGE LEGATEDE ALiMENTATIE.. PROFESORUL UHLENBRUCK: Ma intorc la perspectiva mea de imunolog: daca ma gandesc ce vitamine au efect in sustinerea imunitatii - A. B6. C. E. D. acidul folic. cat ~i betacarotenul - atunci nu este suficienta 0 doza minima, Mai mult conduce la mai mult! Acest lucru trebuie sa fie ~tiut. Eu sunt impotriva DGE. Acolo se gasesc oameni ~mecheri. Dar daca ne gandim cate functii au vitaminele ~i cu ce stres oxidant, de combatere a radicalilor liberi. trebuie sa ne luptam, atunci aceste valori nu sunt suficiente. ANDREAS Jopp: ATI STABILIiNSA 0 L1MITAiN CEEACE PRIVE~TE ADMINISTRAREAVITAMINELOR? PROFESORUL UHLENBRUCK: Ma gandesc ca da! ~i eu fac parte dintre cei care afirma ca ce e prea mult este nesanatos. Cred insa ca pentru acest domeniu. ar trebui sa existe 0 exceptie de la regula. In prezent s.unt~m . con~tienti de importanta stresulul oXlda~t, lar cu valorile recomandate de DGE nu se aJunge prea departe. ANDREAS Jopp: DE CE ATAT DE PUTINI DOCTORI SE DESCURCABINE cu VITAMINELE? Profesorul Uhlenbruck: In prezent. noi ~tim ca vitaminele nu indeplinesc doar cateva functii in metabolism, ci ca au ~i efecte de antioxidare impotriva radicalilor liberi ~i ca sunt indispensabile pentru functionarea f~ra probleme a sistemului imuni~a.r sau a .celul hormonal. Pentru multi medici. vltammele au fost un capitol plictisitor in timpul studiilor desfa~urate in anii '80. Ele au fost comprimate intr-un curs neimportant. In practica medicala abia reprezinta 0 . curiozitate sau joaca un rol terapeutlc doar in cazul anemiilor. Importanta preventiva a vitaminelor apare mult prea putin. Trebuie sa ne indepartam de aceasta gandire invechita. In domeniul cercetarii vitaminelor ne situam chiar la inceput! In natura toate au un rost, astfelincat era improbabil ca aceste molecule importante sa efectueze doar cateva functii. Sa luam. de exemplu, vitamina D. Ea este etichetata ca vitamina pentru oa e.l\lal. I I inch ide sertarul. Oar ea are efectl' ~iIII \,,1111 III sistemului imunitar ~i scade. de a~lIl11III',I. I riscul aparitiei unoI' anumite tipuri e1t' \',llIl I, precum cel de san. intestinal sau dl' pill loll In afara de aceasta. oamenii in v{lr~l, all aproape tot timpul prea put;in vitamill,1 \I Acest lucru este. de asemenea. foarlt' ingrijorator.

Din pacate, multi medici IJII \11111 r I' , (I In ceea ce prive~te vitaminc/(', Ill' I/( II eel mai bine este sa va nelrr'''(1 tlOI 10 rilor ~i farmaci~tilor cu 0 prrl/C1111t I' cia/6 In medicina ortomolc('ulClITI

VITAMINA E iMPIEDICA DETERIORAREA CELULELO

I.,portivii ~tiu ca duetul de grasimi nesaturate i vitamina E Ie mentine metabolismul In forma. Activati-va metabolismul! Membranele {'c1ularesunt reconstruite ~idevin capabile de Iransport cu ajutorul acestui duet Acest lucru l'ste ca schimbarea uleiului pentru cele 70 de bilioane de celule! Singurul lucru pe care trebuie sa II faceti dumneavoastra In acest sens consta In a livra materia prima cu ajutorul anumitor uleiuri ~i al unei C1limentatii bogate In legume. Cum functioneaza? Pentru a Intelege acest lucru, trebuie sa va imaginati mai Intai una dintre celulele corpului dumneCM:lastra: 0 membrana Inconjoara fiecare celula ca 0 bula de sapun. in interiorul celulei se afla tot ce este necesar productiei materialul genetic, fabricile de albumina, centrala de energie,departamentele de reparatii. Toate membranele biologice se compun din grasimi nesaturate, vitamina E ~i alte cateva componente. Ele protejeaza celulele de exteriorul ostil. De asemenea, permit ca fiecare celu/a sa aiba mai Intai propriul schimb de substante. Membranele biologice din interiorul celulei ecraneaza fiecare departament de productie In parte. Ele functioneaza ca un port actiVoprin care se transportata hrana Inauntru ~i gunoiullnafara. Acizii gra~i nesaturati din membranele biologice permit ca membrana sa ramana capabila de transport. Daca peretii celulelor sunt umpluti cu grasime compacta nesaturata, atunci nu se poate efectua niciun transport ~i toate substantele nutritive raman prinse In grasimea compacta. Daca doamna Peri~oara de Carne cu Grasime de Jumari consuma prea multa grasime animala ~i prea putine uleiuri vegetale, se alege cu 0 membrana

Intarita, prin care aproape ca nu mai 111111111 substantele nutritive In interiorul ('('IIIII'11l1I Acest lucru poate fi masurat! Schimb de ulei. Oar cum? Lucrul fantastic la schimbara uil'iullilllllill celule este ca ele VOl' putea d pO/il:I' 11111 multe grasimi nesaturate in m mbrun, , N,III I, e/e functioneaza mai bin, iar Illlrt'qlllllll metabolism va fi activat. P ntru 11/1 ',t'111I111 de ulei, eel mai bine est rola i(IIIII' tit seminte de grau ~i de in pI' (11In 1('1'\' I I aceasta este important m ri(i, III 011'11,1' timp, ~i cantitatea de vitamina I j}ml('('11I1I1

A Sfat
PARTENER VITAL GRAslMI NESATURATE ~I VITAMINA
Grasimile nesaturate pot fi n'1'1II1I1',11111 dill' I faptul ea la temperatura C'IIlII'II'j I'lt 0111.11 I 1 un ulei liehid. Se gasesein pl'l'loIl III 1'1,1111' III sehimb, grasimile saturat SlIlil ',lIlldl 1.1 temperatura eamerei ~i, dc OIlIl'I'I, ',11111 d, origine animala. Grasimile nesaturate, liehidl' i VI!.III1III" I luereaza permanent lmpr UII, : vII 11111 lid I protejeaza grasimile nesal'UI'<lII'!l1 1,11111 1111 liberi. Important: eu cat prelua~i m:1i 1111111, 1/1I 11111 nesaturate din uleiuri, eu al~1 (",II' 111.11 Ildll II neeesarul dumneavoastra de Vit;lIlll1lo1I 1" 111111 a Ie proteja pe aeestea d radi(';1111 Ilhlll 1111'111 grasimi nesaturate + vitamina I 1",1, vl!.II pentru oriee ere~tere ~i lnnoirl' <I1'1'1111, lill

~labile

(.dlsimile nesaturate raman

I

1/1p"mt , grasimile nesaturate ~i vitamina E /OIIlWa/a Intotdeauna 0 echipa. Ambele sunt jll()(/U c in cantitati mari In toate semintele ~i III mugur;; care retin uleiul (In special In ,,('t)linlcle de grau ~i In samburii de floarea',(l:lI('/ui) - adica in celulele de germinare pentru Il vial noua. Itl ..,pecial grasimile nesaturate (chimic se Illlltl(' acizi gra~i) sunt utilizate pentru peretii edt/Idol' noii plante. Acizii gra~i nesaturati sunt oIl:l('(lli relativ u~or de radicalii liberi din cauza ,llllCI urii lor chimice, ajungand astfella oxidare I clllcriorare.

Vitamina E protejeaza uleiul pretias din seminte, muguri :ji fructe impatriva deteriararii prin radicali liberi; un bun exemplu _ masline/e

De aceea, uleiuri/e care contin multi acizi gra~i nesaturati devin rancede daca sunt expuse oxigenului ~i luminii. Vitamina E protejeaza grasimile contra deteriorarii, prinzand majoritatea radicalilor liberi Inainte de a ajunge la grasimea nesaturata. Totu~i, anima/ele ~i oamenii nu pot produce duetul de grasimi nesaturate ~i vitamina E. De aceea, procurarea acestui duet raspunzator de realizarea membranei celulare ne revine noua, oameni/or: in final, interiorul celulelor noastre va fi protejat de vitamina E Impotriva radicalilor liberi.

. 1I11'111;11;.j de organism, deoarece la presarea liI('lllIilor din plante se pierd pana la 400/0 din vll.lIl1in<l E. VIl:llllin<l E opre~te efectul de domino Ih' 1:1111, c se lntampla cand 0 molecula de III ,N IIll' nc aturata este atacata In membrana ill' (',llll' un radicalliber? Va puteti Inchipui .11'("I !vnomen ca 0 serie de piese de domino 1,11(' ('ael: fi care molecula de grasime oxideaza urmatoarea molecula de grasime, aceasta (I oxideaza apoi pe urmatoarea, pana canrl membrana uleioasa va fi Intarita sau descompusa total. Vitamina E opre~te acest efect de domino, Fara vitamina E, membrana din celulele ~i din jurullor ar fi rigida, partial descompusa ~i nu ar permite transportul. Aceasta ar insemn~ moartea pentru celule. Odata ce trec prin membrane, radicalii liberi pot ajunge pana la software-ul genetic al celulelor, putand cauza acolo erori de lunga durata. Astf I, celulele sunt deteriorate, Imbatranesc mai repede sau se pot transforma In celul canceroase.Cu cat este pastrata mai mult~ vitamina E pentru captarea radicalilor liberi In membrana uleioasa, cu atat celulele ~i software-ul genetic sunt mai In siguranta. Vitamina E ~i C: paratrasnetul membranei celulei Vitamina E nu lucreaza singura ca protector al celulei. Pentru biomembrana, ea preia functia unui paratrasnet care conduce lovitura mai departe: Intr-o milionime de secunda, radicalulliber love~te molecula de vitamina E, In loc sa nimereasca acidul gras nesaturat almembranei. Ca un paratrasnet, vitamina E conduce radicalul libel' la vitamina C care patruleaza In partea apoasa din interiorul celulei ~i din jurul ei. Astfel, radicalii liberi sunt Indepartati din biomembrana ~i legati de vitamina C. care mai apoi este eliminata. Vitamina E, care este conductor de radicali, este iar libera pentru urmatoarea lovitura a acestora. 10.000 de radicali sunt pacaliti pe zi ~i,astfeI, se asigura protectia celulelor. Faravitaminele E ~i C. ele ar fi distruse In scurt timp. Cuplul de vitamine C ~i E lucreaza Impreuna permanent, ca sistem de captare. Daca este

"

Vitamina E protejeaza ct;lulte/ea.taa~~~~r: impotnva autod/strugem a unCI c .~ rolosesc radicalii tiberi impotnva unel bacterii sau a unut wus.
----

-----~~....-~---

VITAMINA UNCTIILE

(TOCOFEROL):

Varsta dumneavoastra este imporl:lllia CaAt de tanar sunteti? La fel de tan~r pr('I'\11I1 . . " ' circulatia sangelul! Sistemul dumnctlvn.l 11,1 de aprovizionare, de la art re p, II, 11 cele mai mici capilare, lung de ?'10,()()() de kilometri, este sistemul d 11':111 IIIIII pentru sange, oxigen,. Lib tilllll' nutritive ~i substan~e vll<lle, (\VI' nevoie de 0 circulatie tall I' \)('1111111 II activitatea creierului dumnl'llVOll',l1 I sa fie buna ~i,astfel, cel 70 ell' Ilillll.llil de celule sa fie bine aprovi/iOl1illl' p, II In cea mai Indepartata ZOlle ;1('01pllill dumneavoastra. Intre~illcrc" dil\ I 11\1' a sistemului dumn aVO'3Ir( d(' tlilli" port II va face eficient p:lI1e In () v, ,',I"

..

DE BAzA

Inaintata. Anti'imbatranire pentru cil't'ulll

I

( 01 0I111ioxidant: protejarea contra radicalilor 1111\'11 ;l luturor celulelor adipoase ~i a sub',I.III\l'lor rnesagere. I proll'jcaza acizii gra~i nesaturati din bio1I1t'IIIlln1l1a interioara ~i din cea aflata In jurul 1\'lld\"i; I PIOIl'j aza horrnonii adipo~i; I prol('j aza plarnanii ~i globulele de sange IlIlpolriva radicalilor de oxigen; I pl()ll'j -aza grasirnile sangelui; I piol 'j aza stratul uleios al nervilor ~i al 11'lIdl'lor din creier I plot 'jeaza rnernbranele celulelor de irnuni1.11\',

vitarnina E ~

radicali Iiberi

virus, bacterie

sangelui Inchipuiti-va ce frumo (\I' Ii, In III ill ani, sa faceti 0 drLlme~i p 111\11 ill', 1.11\ prin circulatia sang IUi, ~-:II .Ii11111 oxigen ~i substante nulTltlW III 1111111

prea putina vitamina C disponibila, se va utiliza mai multa vitamina E, deoarece ea nu va mal putea conduce radicalii liberi la partenerul sau. Multe alte substante din fructe ~I legume lucreaza Impreuna Impotriva radicalilor.

De refinut!

[>

LUATI MEREU V1TAMINA

I plolcjeaza substanta genetica; I plOlej aza vitarninele ~i enzirnele adipoase; I plOlej aza glandele sensibile: glanda tirnus, 11",II('ldelc, glandele anexe ale creierului.
(01P:lrL din 144 de enzirne In rnetabolisrn: I IIl1bunatate~teforta de cornbatere printr-o III" Il're a productiei de substante rnesagere 1IIIllliliare ~i prin Inrnultirea rapida a celulelor III' IIllunitate; I 1'\1('activa In schirnbul de proteine, la 11I11\lnlircacelulei ~i la realizarea substantei 111'111'1 ice.

Elixir pentru 0 circulatie tanara a sangelui

Vitamina E nu actioneaza doar pentru celule, ci ~i pentru grasimile care sunt transp~r~ate continuu prin sange. Conform statlstlct!or, unul din doi cunoscuti va muri de infarct cardiac sau de apoplexie. Vitamina E este cea mai buna vitamina de mentinere a circulatlel tinere!

IMPREUNA CU VITAMINA Vitarnina E poate sa I~i piard'l 10,11 It' 1\ Iii 1\1 efectele protectoare. C?nf~n'Y1 \,111111 111111 studiu, aproape 500f0 din vltamlll:J 1 oil pili' 01 fi utilizata de corpul urnan In dr,rlll" III II III I deoarece este atacata de radlcalll Itlll'll 1,1 anirnale se pare ca acest pro('('" I' 111'11 ill 01,I rnutt rnai Incet. De ce? Anlrnal('II' plnllill rnulta vitarnina C In intestin \WIIIIII 01 proteja astfel irnportanta vitarni", I 'I pentru a 0 recupera ~i reeicLa.Irni~al! anirnalele: protejati vitarnll1a L pll" ""ill I vitarnina C suplirnentara,

E C

VITAMINA

E jMPIEDICA

DETERIORAREA

CELULELOR

I't I /(/Il\a/a este cea care corespunde starii snngvine. De aceea, aveti grija de I/{nl \i~lem de transport de 240.000 de km.
\f/',l'!()(

nu se lupta cu urmarile imbatranirii sistemului de transport: sclerozele arterelor. Daca ati intreprinde primul schimb de ulei al ma~inii abia cand ajungeti la 150.000 de kilometri? Exact acest lucru se intampla de eele mai multe ori cu eirculatia sangelui. Si toate acestea cand intretinerea ~i intinerirea ei ar fi atat de u~oare: substantele biologice au cea mai mare partieipare. Cu ajutorullor se poate atinge varsta genetica de 120 de ani alergand, nu in scaun cu rotile.

Antiimbatranire pentru creier

Procesul de imbatranire din creier poate fi evitat partial. Singurullucru de care aveti nooie este 0 aprovizionare corecta cu oxigen ~i cu substante nutritive printr-o circulatie tanara a sangelui. Oamenii in varsta au atacuri de apoplexie repetate ~i neobservate,care conduc la cedarea unoI' zone intregi ale creierului ~i la subaprovizionarea cu substante nutritive. Conform statisticilor, 5% din eei care au peste 65 de ani ~i 30% din cei care au peste 85 de ani sufera de dementa. Primele simptome eonstau In mid nelamuriri ale notiunilor ~i uitare, simptome care se VOl' accentua pana cand participantii se VOl' descurca din ce in ce mai greu. Nu prea are sens sa ajungeti la varsta de 120 de ani daca sunteti in regres inteleetual. 0 garantie pentru 0 stare psihica buna 0 reprezinta un sistem sanatos de asigurare a sangelui.

importanta: cinci litri de sa~g~.su~t P?mpati in fiecare minut, cu 70 de batal, pnn slste~ul de cireulatie.ln total, 10.000 de litri pe Zl. Imaginati-va presiunea la care sunt supus~ inima ~i arterele care cond.uc la ini.ma atun:1 cand circulatia sangelUi este Ingus:at~. Presiuneasangelui va cre~teatat de m.ult, Inc~t artera va Incepe sa aiba mici fisu~1. Cu c~t sistemul de circulatie este mai elastic. c.uatat ar putea amortiza mai bin,e. p~~slunea. Cireulatia sangelui din jurullnlmll (~asele coronariene ale inimii) sta sub cea mal mare tensiune ~i se fisureaza cel mai repede. Cu. ajutorul tehnicilor cu .ul~ras,uneteva putetl evalua starea circulatieL Cat de mare es~e varsta dumneavoastra biologica? Cu ca~ arterele sunt mai groase, cu atat ele sunt mal Imbatranite prin depuneri. 'kstea buna: multe studii arata ca ~rtere~e sunt mai pure, eu mai putine depunen, eu ca~ concentratia de vitamina E din sange este ma~ ridicata. 0 buna intretinere a substantel biologice merita a~adar.

Grasimile din sange: taxiurile vitaminei E ale corpu\ui

LD~ VLDL~i HDL - sunt a~-numit I P~O\l'IlH' lipofile (un tip de grasime a sang IUI), ('III transporta colesterina In sange. ~ .l(il \111\ valorile pe care Ie masoara de obi CI do('\ 01\ Ii dumneavoastra. Dar la fel de imporlll1lll 1'1 valoarea grasimilor din sang. (: 1\' I concentratia de vitamina E a gr( Imllol d 1\ sange,grasimi care reprezinta t~xiurilc ('\1 'ilit se deplaseaza aceasta vitamin. .\1 l'l \ II particula de grasime poart m,'l1 111\111 vitamina E,cu atat ea va fi mai pu~m (lIIII'ill de radicalii liberi. . . Va amintiti: grasimile nesaturatc I ~llillllllll E formeaza 0 pereche. Fie ar p(ll'lll'\ II dl v e LDL se compune din 1.:100 graslm , dl' molecule de grasime. Vitamina I lI11pl'd grasimea din sange sa.devin~ r~m,eed,',h, 'I oxideze) ~i apoi sa se Iipeasca de "1'1 ( I I, Pentru a prinde radicalii lib ri, inci p II iii noua molecule de vitamina tau pl' I 'I'tli particula de grasime LDI. (I I' 'II lid ~iintifice arata clar: cu ~'[(' Il' P I I Ii II. mai multa vitamina pc II \, I'll 111, 1 VOl' fi mai putin oxidate WI i1111 nu numai grasimil oxi-dnl(' 'I I P de sistemul circulator 'II ,IHll'hl

Idlllllll'iI(jilc creierului ~i ce seri minunate ati pllil'illIVt'tl alaturi de persona iubita, ramasa lilt', 1:"I1lt r~. Pentru aceasta trebuie sa 1lllllllIH'li 0 circulatie a sangelui ampla ~i Ild'dl(',. Vit'lmina E pastreaza circulatia Ilqt'ilii l[mara pentru mai mult timp. 111111 pt trati tanara circulatia sangelui? 1I'It' 11Ilii fr cvente semne ale imbatranirii 11l1'llIil(jl'i angelui Ie reprezinta astuparea ~i Illqll) ill'l"l venelor (ateroscleroza), in care pll' ,11111(';1 d vine mare. De abia atunci cand dlll'lt'il' vilale sunt astupate in proportie de /(}II/II w(j observa ca ceva nu este in ordine. MIIiU Ill'qlij aza programul antiimbatranire III ,IIi) I;mt biologice, urmand scenariul de qilld/, IIle riilor americane: la inceput, II willi WI imilor din sange devine ridicat, cu 1111111(' l'leete secundare, apoi apar probleme III Viilwll' inimii, operatii de by-pass ~i masuri dt 1('liI(Tre dupa atacurile de apoplexie. Toate dll'~II' I \Ll ile tehnologice trateaza insa doar ',llIpllllllt'le. IOtu~i,niciuna dintre acesteterapii
II I

INFO

(>

CUM oAUNEAZA CIRCULATIEI SANGELUI?

Cele mai semnificative accidente ale arterelor vitale sunt: ., d' I" l> coliziunea grasimilor dm sang~~~ ra Ica", liberi ~i depunerea resturilor gras~mllmetabolismului la marginea arterelor (calclficarea arterelor); I' I" l> accidente cu acesteresturi ale m.etaboIsmu Ul. globule de sange,colesterina, r~stun ale met~bolismului se lipesc~iele de margmeaart.erelor, l> globule de sangevascoase,cares~~Ipescuna de alta (vezipagina 144). Rezultatul: mfarcte cauzate de benzile ingustate (p~eslUnemar~ a sangelui, infarct cardiac, atacun de apoplexle).

Nu doar valorile ridi all' alt colesterinei provoadi inl:lIl'1 cardiac

o evaluare medicala

Vitamina E pastreaza elastica circulatia sangelui

Cat de tinere sunt in realitate arterele dumneavoastra? Cu cat exista mai multe depuneri, cu atat vasele de sange sunt mai putin extensibile. Aceasta sensibilitate este
<

a gl'( i111 1111 II II sanger fara stabilirea OIKOIIII,'III, I cantitatii de vitamina I, I 'pi 111I a~adar doar jumatat de IIdl'V, I \ iii studiu al Organizati i MOlldlll1t II Sanatate din 16 tariur [l('lll'lI ilil Iill va In ciuda valorilol' I d I ill I C , asemanatoare ale grasimilol' d I\ 'll III I
1\'1

1II'I'Vl'II(;1 infarctelor cardiace difera In aceste 1.1/ ('II <lhalcri de aproape ~apte ori. Din anii I'lltO, illdll Lriile farmaceutice au tot vorbit 11I",pll' III rlucnta pe care 0 are un nivel ridicat "I 1111('(ninci pentru infarctul cardiac. Insa III ',llIdilil mentionat se arata ca valorile ,1,111111' :i1l' vitaminei E din sange sunt legate iii' (,111/11 (/illirc cazurile cu boli de inima sau de 111I111"lie,pc and valorile ridicate ale grasi11111111 'I pre iunea din sange sunt considerate 1,111/1'11' <I(Ioar 20% dintre cazurile de infarcte 1"111'''('1'(Iroarece colesterina lipe~te arterele lill"l .I11111('i cand devine oxideaza din cauza Ililill',,1111I1liheri. ( 11111 illllucnteaza vitamina E starea de IlollI\I'orl MIIIIII('/c dc actiune ale vitaminei E f 1,111.11('de minuni sunt:

[> grasimile din sange sunt protejat(' 1mpotriva oxida ri i; [> lamelele sangvine se prind mai slab d artere; [> lamelele sangvine se lipesc mai putin una de alta, iar sangele I~i pastreaz capacitatea de fluidizare ~i vitalitatea; [> sangele nu se coaguleaza atat de u~or.

Toate acestea sunt mult prea abstracte, nu vi se pare? ~a credem ~i noi: Pentru a va putea Inchipui acum doar una din caile principale de transport, am creat urmatoarea imagine. Realizati ca unele globule ro~ii de sange care transporta oxigenul catre celule se Indoaie Intr-un vas de sange subtire cat un fir de par. Un litru de sange contine cinci bilioane de astfel de globule ro~ii. Fiecare globula transporta oxigenul prin corpul dumne(M)astra

Ill' 0 distanta de 1.500 de kilometri~lnainte dl' a fi schimbat. Va puteti Inchipui acum ce lJlocaj inimaginabil poate aparea daca qlobulele nu sunt capabile sa curga, se lipesc de marginile arterelor, uneori chiar sub forma lInui cheag de sange care blocheaza un vas deja Ingustat. Aprovizionarea cu oxigen a rclulelor este paralizata. Concluzia: In niciun caz, lamelele sangvine nu trebuie sa coaguleze sau sa se lipeasca.

Un diluant natural al sangelui

Vitamina E dilueaza sangele ~i diminueaza coagularea lui. La fel 0 face ~i aspirina. Coagularea sangelui poate Intrerupe circulatia deja ingustata. In functie de locul unde este intrerupta alimentarea cu sange, se poate ajunge la lipsa de oxigen In inima sau creier. Milioane de celulele ale inimii sau ale creierului pot muri. Urmarile: infarct cardiac sau atac de apoplexie. Aci sunt prezentate studiile pentru cei care au avut deja un infarct cardiac. La acest studiu al Universitatii Cambridge au participat 2.000 de pacienti care au suferit un infarct cardiac. 77% dintre pacientii care au luat 400-800 mg de vitamina E nu au mai avut un alt infarct, fata de pacientii care nu au luat vitamina E.Aproape nicio reu~ita tehnologica nu se poate a~tepta la un asemenea succese precum cel al vitaminei E. In Germania poate fi prescrisa vitamina E ~i de doctor, dar abia dupa primul infarct cardiac. .. Mina de aur pentru industria farmaceutica Industria farmaceutica ~i producatorii de aparatura medicala nu au 0 parere foarte buna despre efectele vitaminei E In cazul bolilor de inima ~i de circulatie. Unul din doi cetateni ai natiunilor industrializate moare

de 0 boala de inima ~i de circulatie.lal' P('IIIIII acest tip de Imbolnavire sunt ch ItuiU 10:1111' multi bani. Societatile germane d ' a i{JlIl I medicale cheltuiesc anual 100 d milkll tie tll' eu ro pentru tratarea bolilor d inim tli circulatie. Producatorii de valv ak ill III I dezvoltatorii de tehnologie folD it'i In OIJ\'I,ll I laboratoarele, producatorii de mccli(':IIII\'IIII' - toti ca~tiga prin aceasta. Conform afirmatiilor bancii d illVt' I I Dresdner Kleinworth Benson, a '('(J I, P IIlll cre~te cu 12% In fiecare an. Est'ccle 11ll<'II",1d nu estein interesul pl'Oducatorilor j ,II illdll',11 I I farmaceutice ca rezultatelor cercel~l'ilor 11'1/1111 de antioxidanti, In special c Ie Icqlllt' III vitamina E,sa fie cunoscute. i 10lu i, vllrlllllill E scade cu 40% pericolul d in ral'('I (':1111 ill de atacuri de apoplexie, iar vitClmind\' H iI 111,1 la bolile de inima ~i de cil'culatic.

Vitamina E: socotita frumo alimente

ill

1/1 \ 1I\t'/('

f"

I//ltl (/\('/(' 1111/1/( '(f/Ct.

de sange norma/e, g/obu/e/e ca/iitoresc /ibere, e ingusteaza e/e se ingramadesc !?i se

Va amintiti: In alimente, gr imil\' 1\\"1011111,111 ~i vitamina Ear trebui sa form('/l' 11)10/11'11111111 o pereche. Aceasta p I' che (' 1/, ',I' II III realitate doar In cateva nUl'i, III 111\' Iii 11111 germeni de grau ~i In c I cle flollll'l ',111111 Ii II Cea mai mare aberatie I g'll, <1(':111111 III I hi bogata In vitamina E 1(' I, ',p, Ililid III majoritatea manualelor de pl'(' 111111 I tv. 11111 puteti citi des: "Vitamina pO:i1\' 111/,'I 11111 toate uleiul'ile vegetale ne atul'ull', 111.11111111 'I lapte, pe~te ~i nuci." Adevarul e.ll' 111111 1111111 cu cat consumati mai mult Iill'illl wI/lilli, nesaturate ~i pe~te, cu at;;Jt Llv('li III'VIII iii mai multa vitamina E suplimel1l,II" All ".101 se Intampla deoarece ul iUl'ik V('(j '1111 multe sortimente de nuci au IIl'voit ill II ,I mai mare parte a cantita'tij cle ViLIII\ 1111 I pentru a-~i proteja grasimil lor 11(',11111,11,

I)n(', rn~lncati nuci, de exemplu, acestea au 1 H'Voiede vitamina E suplimentara din corpul 1Il1ll1llCClvoastra. In cazul celor care consuma 1I11i11 peste, scade valoarea vitaminei E din '" !llJ(', deoarece pe~tele este bogat Tn IllIporlantele grasimi nesaturate, dar contine Pl1lill< vitamina E. De aceea, cei care II 1'()II<"lIm~sau cei care iau capsule cu ulei de 11'11(' au nevoie de vitamina E suplimentara. \ Illnlwlul dejos puteti observa ca exista doar Illillle putine surse reale de vitamina E. Nucilc si uleiurile vegetale nu aduc IIlloldcauna vitamina E. I'rill pre area industriala a uleiurilor se pierd !J(~)/IIdin concentratia de vitamina E.Si caldura, [llIllinll i depozitarea mai elimina din concenII.lUa d vitamina E ~i fac uleiul ranced. De

aceea, este indicat sa utilizati doar uleiuri presate la rece care sunt turnate Tnsticle Tnchis la culoare ~i sa urmariti la cumparare perioada de garantie. Depozitati uleiul Tnspatii Tntunecoase ~i reci. Daca uleiul devine ranced, Tnseamna ca s-a consumat toata vitamina E, iar acesta va deveni Tncorp hot de vitamina E. Aruncati la gunoi un astfel de amestec exploziv de grasime ~i de radicali! Nu TI utilizati nici pentru a praji.

care mananca tot timpu/ prajeli lrebuie 56 fie atent ca acestea 56 fie preparate in gr6sime proasp6t6, care nu cste deja inc6/zit6.
eel

de radicali. In acest CelZ,nu wll III I IVIII nevoie de remedii gastroinLe lillnl\' dlill II veti manca ~i va veti simti corplIllI'lll

Pentru cei care calcul alt 1<1n'('(' 11(' .pll I, I merita investitia Tn 100 de 1111 (jl 11111 Iii vitamina E, raspunsulll primlllill 1'1 It I11I mari patru studii r ali/lll(' 1)(' [ 111111 persoane (vezi tab la d jo,. In 1997, profesorul Rirnltl (llll VI 1',11 iI\ I Harvard) a analizattoa'IC lucliile Ii ('1111 .1.11111 Uleiul care a mai fost folosit la prajit: hot de vitamina E ~i agent cancerigen. Uleiurile ar trebui sa fie Tncalzite doar 0 data, deoarece grasimile oxideaza ~i distrug ultimele resturi de vitamina E. Uleiurile Tncalzite de mai multe ori sunt rancede ~i reprezinta un amestec exploziv de radicali pentru corpul dumneavoastra. Alimentele prajite sunt pline de eI. Printr-o portie de grasimi oxidate cre~te enorm necesarul de vitamina E. De exemplu, dupa 0 portie de cartofi prajiti Tntr-un ulei Tncalzit de mai multe ori. Radicalii liberi, odata ajun~i Tn corp, trebuie sa fie legati prin antioxidanti, altfel vor oxida celulele din stomac ~i din intestine. De aceea, preparatele fripte sau prajite sunt cancerigene. Acesta este ~i motivul pentru care, Tn studii, Tnghitirea de vitamina E diminueaza frecventa aparitiei cancerului de stomac ~i de intestine. Savurati, de preferat, alimente cat mai naturale! Legumele ~i cartofii nu trebuie sa fie prajiti Tn cocteiluri de grasime ~i

De refinut!

[>

Sfat
A

"SANGELE ESTE 0 BAuTU SPECIALA"

Atata vitamina E sta la dispozitie Tn corpul dumneavoastra (dupa scaderea grasimii UI iul de germeni de grElU llil iul de f1oarea-soarelui lJl iul de masline Ule iul de germeni de porumb 200 mg
50 mg

nesaturate)

--------

+ 174 mg + 19 mg
+ 5 mg

-~-------

20 mg
34 mg

M lrgarina
Iliple
M

10 mg 2 mg 4 mg 26 mg 44 mg 6 mg

o mg o mg o mg

rou

I loring lJl i de ciulin NII,I

-------

-3 mg -5 mg - 10 mg
- 21 mg

Faust a lui Goethe ~tia. Ca in 11'1111'.1 , II 11II II siguranta ~i eu. In sange c giN' II' ',,111,110111 I ta. Valorile ridicate ale vitailliliri I dllllllllll,1 I imbolnavirile cauzate d r<ldir:i11111111'11 Ca internist, ma uit cu placerI' 1.1v,1I111 ill "III gelui. Valoarea ca~tigatoar(' 1ll'1I1111 vlloIllIllI,1 I este situata intre 27 ~i 30 de llill'l 11111 111111 / mililitru.ln cazul valorilor ilu:I!t' III 1111111 I III de micrograme / mililitri sc rlllllll',1l.1 III 101 II I III de infarct cardiac. Pentru a va dubla valorile de Vll.lIlllllil I dill sange trebuie sa luati de L C'r 1111 1l10l1 1IIIIIt I vitamina E decat doza minim, 1('('(1111011111011.1 Aceasta deoarece cantitatile IlItlll ill' VlloIlllllll I scad asimilarea lor in intestil1(,. 1:1II 11',1 Ii 1111 cantitate nu se poate ajunge plill ,1111111'1111 I II 100-400 de miligrame de vitamind I ',I pllill atinge - independent de diver<.,l'il' 1111111 11111III de factorii de rise - 0 valoarc a <";111111'1111 1.111 I protejeze.

---------_ ..__ ._-,

vase/e de sange, I'!I//d(' IICNoase !ji ochii, astfel incal ,II /(/III()IIC(i moi mult limp lanar din /1//1/('11/(' vcdcre fizic!ji psihic
\ IlrIIl/il/lIl prolejeaza
I

vitaminei E, cu urmatoarele rezultat : \I administrare de mai mult de 100 de miligral1l(' de vitamina E Intr-un interval mai mar (j(' doi ani scade frecventa deceselor cu 0 40%. Cu un dozaj mai mic, studiile nu all avut succes! 100 de miligrame de vitamil ij E au un efect pozitiv.lnsa, conform c 101 mai noi studii, nu ar trebui sa luati mai mult de 400 de miligrame. Importanl: vitamina E din alimente nu diminueaz infarctele cardiace deoarece din alimentatic puteti primi doar aproximativ 15 miligram . De ce avem nevoie 7n prezent de atata vitamina E? Raspunsul este simplu: mancam de dou ori mai multa grasime decat In epoca d piatra. Carnati, branza, preparate fripte, prajite ~i carne de la animalele domestic Ingra~ate. Alimente care nu au fost prevazute pentru noi In evolutie. Pentru ca grasimile acestea sa poata fi transportate prin sange,In prezent este nevoie de mai multa vitamina E. Aceasta nu este continuta In branza, carnati ~i alte alimente grase.

Vitamina E (tocoferol): expertii recomanda

lkcomandari comparate de administrare:
Shrimp ton) ') lIr/lIlt;, 19 - 65 ani ) ell preparate de vitamine (conform profesoruilli

Doctor Struz: 100 - 400 mg

De refinut!

[>

CAT DE SINE SUNTETI APROVIZIONAT CU VITAMINA

Daca apar mai multe dintre urmatoarele simptome, faptul ar putea indica 0 lipsa de vitamina E.
LIPsA DE SCURTA DURATA:

E?

I> I>

boli degenerative ale ncrvillll, (Alzheimer, Parkinson) reumatism, artrita.

FACETI PARTE DINTR-O

TINETI: 100 MILIGRAME DE VITAMINA INI ARCTULUI CARDIAC

NIIlIIoIIIII de persoane lllllllilori/ale III 'lib Ie mei
1'1'II ()
I

PROTEJEAZA. IMPOTRIVA

I> piele ve~teda; I> pete de varsta multiple; I> rani care se vindeca greu; I> predispozitie la infectii. I> picioare cu tegument uscat
DupA (BOll 0 lIPsA CAUZATE DE LUNGA DE RADICALI DURATA lIBERI)

GRIII'A III 111',1 I Daca unul dintre punctdl' 11,,",1111,"' se refera la dumneavoa~t r ii, alllllli aveti un necesar mare (It viLIIII Illl I I> ati depa~it varsta de (;!. dl' 01111,

sunteti fumator; I> aveti boli de inima i rlc' C'II1111.1l1l, I> valoarea grasimii din [III<I\' ,,,,It 11111

Timpul de observare 8 an i 4 ani 14 ani

Regresul morta litatii 034 % Rimm, 1993 Stampfer, 1993

I> ateroscleroza; I> infarcte cardiace; I> atacuri de apoplexie; I> predispozitie la aparitia I>

0 0 0 0

cata;

I>flrbati

I \ I I( m i i barbati

---

030 % D 32 % (femei) C 65 % (barbati) 041 %

cancerului In cre~tere; boli multiple ale ochilor; (cataracta gri, leziuni ale petei gal bene)

I> vezica biliara ~i funcUiil' palllll'oI',llltll I> sunt pertu rbate; I> aveti cancer; I> sunteti diabetic; I> sunteti infectat cu HIV; I> sunteti gravida sau luaU
anticonceptionaie.

ELE MAl BUNE OPT SFATURI

/(N}
,I

eft' mi/igrame pe zi tii sunt unanim de acord. Pentru

IJlIlll(loni

UTILIZATI VITAMINA
VALORILE VITAMINELOR DIN SANGE: NORMAL NU ESTE OPTIM
Valorile norma Ie ale vitaminelor din sange carr apar In extrasul de laborator sunt afi~ate In anumite limite, adica de la ... la ... Dar ce Inseamna normal? Normal ca nu va puteti com para la 30 de ani cu valorile norma Ie ale unui om de 65 ani. Nici sa va comparati cu "populatia normala" care se hrane~te mediu nll aduce lauri pentru sanatate. Valorile norma Ie ale sangelui nu sunt optime. Daca valorile vitaminelor din sange (vezi pagina 156) sunt situate sub 0 treime din limita normala, aceasta insemnand "cam sub medie", doctorul 0 sa va zica totu~i: "Aveti valori normale ale vitaminelor din sange." De aceea, este indicat sa cereti 0 copie a extrasului de laborator ~i sa cititi singuri valorile. Important: exista 0 multime de unitati de masurare care induc in eroare. Valorile standard se gasesc intotdeallna dupa valorile din sange, in paranteza. Printr-o alimentatie adecvata ~i printr-un supliment de vitamine, incercati sa va mentineti in treimea superioara valorile vitaminelor din sange, 0 perioada indelungata.

E CA

GARANTIE A SANATATU!
adipoase ale metabolismului. Url1lalC',1VIII II lansate mai multe substantr 1l1l'~iHl('IC' d inflamatii. Vitamina E calmc<J/, inflalll.lllil cauzate de durerile de reumali~nl ~i dc' artrita, deoarece sunt dimilluatl' ~lIh (,Inl I mesagere de inflamatii. De an'l'a, ITI vI/Ill pot lasa deseori deoparl medil'allH'nll'le care alina durerile ~i inflamaUilt', 3.LEZIUNI MAl MICI LA PLAMANII FUMATORILOR Oxigenul ~i substant Ie d, unhloall' IInl cauzele principale ale radicalilot lihl'll din corp. Ambele ajung in plarn,lni. Ill' ,IlC'1 I, celulele de aici trebuie ~ fil' ploll'l,111 III special de vitamina E. Sfatul nostru: fumatorii au WI 111'1'1' .II 111 II mare de vitamina E, deoar('('c' I IIIIIII1dc lhlll contine 0 cantitate mai marl' dl' IIh I.llll daunatoare. Vitamina E prolc'JC';)I, 111p II tl celulele din plamani. Conforrlllllllll IlIdlll, vitamina E reduce cu 45% ri~1'1I1 dc' I 1111 1 II plamani. 4.PROTEJAREA CELULELORMil (III AI" Cel care practica sport arl' nC'VlIlI'd In II multe vitamine E ~i C antioxid.lnl In 111111"11 efortului, oxigenul concelliial ,1I11llq 11111"1 iar producerea de energil' I'll' Ie III 111111 Acolo unde se transport, OXiqc'l1 I IInlle I produsa energie apar, COlll'Olllltl'II1, 11Itlll III liberi. Vitamina E previnc aparilt.l It 1111111111 cauzate de radicali, la cclull'le' 11111 111111 5.CELULELEDE IMUNITATE RAMAN INIAl II Celulele sistemului imunitar (OIl~lIIl1. bacteriile ~i viru~ii. Ele bombardl'''' Iplll intru~ii cu radicali liberi, pcnlrll .I I dl IflllJ Aveti nevoie de cea mai ridicalfl 1'01111 nil III de vitamina E din toate cclull'll' ('III 1'111111,

V,) pl'Ol(~a Impotriva cancerului ~i a bolilor

dl 1111111, ide circulatie aveti nevoie de circa IIlIl dl' ll1iligrame de vitamina dll ,1 ('sle recomandata

pe zi. Aceasta

~i de Institutul

1\1111'1 i(',ln de Cancer. Noi sprijinim aceste II 1111.11(' i I' nuntam sa va dam 0 lista de 1I1111l'111(' car mentin vitamina

E, deoarece

10111111.11(';1 nc esara pentru protectie nu poate 11,11111 :1 prin acestea. Un exemplu absurd: 11111111141 primi 100 de miligrame de vitamina

I 1H'lllrll

protectia

Impotriva

infarctului sau doi

1I11111':lldie II' buie sa beti zilnic 0 jumatate dl 111111 e1' ulei de floarea-soarelui 11111 dl' Iliri d 0111.1 vll:ln1in masline. Legumele ~i fructele nu este recomandarea atat de

VITAMINA E PROTEJEAZA TOATE CELULELE, CIRCULATIA SANGELUI, NERVII, OCHII ~I SISTEMUL IMUNITAR. ACUM ~TITI ~I CUM VITAMINA E OPRE~TE EFECTUL DE DOMINO IN GRASIMI ~I CUM COLABOREAZA CU VITAMINA C. OARE CE POATE FACE EA CONCRET, CA AGENT DE ASIGURARE A SANATATII?
1. PROBABILITATEA DE IMBOLNAVIRE CU CANCERSCADE In cazullipsei de vitamina E VOl'fi deteriorate membranele celulelor din interior ~i din jurul celulelor. Software-ul genetic este atacat. Urmarea pe termen lung: deteriorari ale metabolismului ~i celule degenerate, care se pot dezvolta in celule cancerigene. Fiecare al treilea locuitor din Germania are cancer. Cele mai frecvente trei forme sunt: cancer la plamani (170/0),cancer intestinal (14010). cancer la stomac (6,7010). Vitamina E s-a dovedit eficienta in studiile pe termen lung, mai ales impotriva cancerului la plamani, gura, faringe, esofag, stomac ~i intestine. . Daca luati mai mult timp vitamina E putetl diminua cu 30-40010 risculimbolnavirii. Sfatul nostru: deoarece toti antioxidantii lucreaza impreuna, puteti amplifica efectul vitaminei E daca mancati legume ~i fructe. 2. DURERILEDE REUMATISM ~I DE ARfRITA SCAD Chiar la lipsuri u~oare de vitamina Ese VOl' deteriora hormonii, vitaminele ~i enzimele

III Idolliv pUlina vitamina E. De aceea, la nicio ,1,11,1 ('411;1 vitamina 1'1111' dl' 1<1 farmacie!

E:

cumparati-o Permiteti-va

cel mai lini~titi

111'01',1,m sura de siguranta

a sanatatii

dlllllilc :lvoa tra. Vitamina E este 0 vitamina 1I1111111b, Ir~nire pentru celule ~i circulatie.

IWI'I,IIi lii - fata dub/a I ,II IIllc'l'(' ant ce fac cardiologii, speciali~tii III i1llli ell' inima ~i de circulatie, pentru a
pll Vl'l1i

Imbolnavirile.

Chiar

daca scumpe parerile critice In discutii despre avantajele ~i dezavantajele vitaminelor, prevenire Impotriva circulatie Revista constatat Societatii aproape antioxidanti.lntr-o Americana ca din bolilor ancheta 181 de pentru propria de inima ~i de

I"lIl\'lllilor
Iii

Ii se ofera tratamente ~i cardiologii

1\'("'1)('rare

I~i expun

ei recurg la vitamina

E ~i la alti
s-a ai

mai noua din membri

de Cardiologie,

Americane de jumatate (44%)

Cardiologie iau regulat

/111/IIIIIIVU

11/1/ \/ tit

cancerului:ji a balilar de inicitrulatie aveti nevoie de circa IIHI tic' f1l1liqramede vitamina E pe zi.

antioxidanti.ln este preferata

top se afla vitamina

E, care

de 39% dintre ace~tia.

ELE MAl BUNE OPT SFATURI

UTILIZATI VITAMINA
"
pl'lIl ru a putea prinde oI"llvlinclt III','lllg~ IIIIIl;IIl'a pl(llhl .11Ilviialea celulele membrana. unei lipse de vitamina C mai putine celulelor de imunitate celulele combative. doza de vitamina se activeaza E daca din cauza E: VOl' fi ~i se ramase va atacatoare E. Astfel celule de imunitate. atacatoare

E CA
sa nu i~i

GARANTIE A SANATATII!
""
din cauza cataractei ochii impotriva experiment, la lumina diminuata vitamina ~i anual sunt operati leziuni. in cadrul a putut din unui fi de
ill

acolo radicalii

liberi,

aceasta cauza 300.000. Vitamina acestor

E protejeaza

tie ori mai multe vltamma E ~I carotmoIde dedit in cristalinul ochiului . If1Seamnaprotectie .optima .contro rod/calilor liberi produ~1de lumma Vii

pata galbena su.nt d~pozita.te de !O

CUMPARAREA VITAMIN (TOCOFEROL)

lata 0 misiun mai dilivil, . 1.Ie' 1111111 II cumparati vilamilla I llilllll,ll, dill 1111111 II de grau sau din oia. V11i1l1111"1 I 11,11111 II' este cea mai aClivtl dill plllll'l dl' VIlli II biologic. Penlru a pllll'a 1'lIll1p,II,1 ,11'Ivllll, biologica a vilal1linei I SIIIII'!III' 11111 I I vitaminei E nalurail' a 111,,1 1111101111 denumirea d "cehivail'III" 1 miligram de RHH ,111:1Itlltlie' 1I ,I II III ,1\ din vitamina F n:lllll'al:1 (IIII".plllllh 1111 I activitati biologil,(, lh' 100"/". I 111111111 1111 vitamina E sintclic. :ljlllllll' d'I,1I \,10 activitate biologic,i d(' (ill IU)II/11 VITAMINA E NATURI\II\: [> 100% 1 mg RRH alia

ochii unoI' ~oareci au fost expu~i UV Frecventa cataractei cu 89% printr-o administrare

II dl111inuata, deoarece d('Vil1 sunt mai putin ',jollill nostru: tii. mariti (l'II11('Il'd 11111'1 illfc imunitate

E. la noua studii studii era sa E. E. Intentia cataractei, puteti acestor cu ajutorul

III"111I9 singure in lipsa vitaminei

10.300 de oameni au participat

cu vitamina impotriva Rezultatul: cataractei se afle daca pot fi protejati injumatati

~i oamenii vitaminei ale E Si C frecventa ridicate

in cazul valorilor

".I'HOfF.JAREA NIIM)ASE 1111 "Iltll

CREIERUlUI

~I A CElUlELOR celulele nervoase ~i

vitaminei

E din sange! Vitaminele

I"

colaboreaza. uleios protejeaza liberi, atunci 8. SUPERMATERIE Pata galbena minuni mai ascutita de beti~oare departe, luminoase multa Natura ale naturii. PENTRU PATA GALBENA cele mai mari In zona cu vederea cea

Ill' 1'I'lv din creier. Daca acest strat este atacat dl' Ioidiealii VOl' fi deteriorate Parkinson ~i La Alzheimer creierului, este stratul ~i I 1'111 it'll'. Urmarea: ',II' "Iin stratul lransmisia Alzhaimer,

este una dintre sunt adunate luminoase

1111 tli 1'1 tli

1I111.II11aliileacute ale nervilor.

I

130 de milioane
mai aceea de a pre1ntampina leziunile! Daca Ie dam maimutelor 0 hrana cu concentratie mica in vitamina C, dupa doi ani deja ele VOl' avea leziuni cat sunt depozitati daca ele ar E pata galbena, cauzate de radicalii cu atilt ale petei galbene. antioxidanti Cu in mai multi liberi. reception ate.

uleios al nervilor

care conduc

1.1I'ill kin on, boala tremuratului, ,111'1 lilla 11I1I'1('l1i. Vitamina II III ('I ('ieI'. E poate proteja

catre creier, semnalele este depozitata

nervoasa de la creier la nervoase ~i de la celulele

In aceste 130 de milioane vitamina

de beti~oare de 70 de ori mai ochiului.

VITAMINA E SINTHI('I\: [> 91% 1 mg RRR-tliia ill'!'lal dl' 1111 till ,01 [> 81% 1 mg RRR-alfa-Itlrtlpllydioll 111I111t1 [> 74% 1 mg RRR-all 1<1(' all.1 Itil till 1111 [> 67% 1 mg RRR-all r:1(' 01/1.1 .111I II III III coferol [> 60% 1 mg RRR-all lal' ,111,1 drogensuccinat UNITAll INTERNATIONI\II: In loc de miligrame (111111. tit' .111111 II 011 utilizata unitat a II (11111'1110111 1\1 11,,11 sau IU (InternationallJlllIl 1\111lip 111 recalcularea pentru vilill1l1l1,1 I IIlltll II II alfa-tocoferol, "d" rvpll'/I'IIt.1I111 vii 1111111 I naturala): [> 1,49 IU d-alfa-lo('olrltll alfa-tocoferol [> Si pentru vitamina I ',11111'111Id III I tocoferol, "dl" reprc/ellLlllti 11111111\1 11111 vitamina E sintetidi): [> 1,10 IU dl-alfa-locolrltll alfa- tocoferol

1I11'II1S dc la celulele

E decilt in cristalinul la moarte

nu face acest lucru fara motiv. ar fi condamnate distrusa, totulin deoarece

Animalele

apar. mai p~tine

le~i.uni

I () VI DERE BUNA iNTREAGA VIATA

1111I11I1<l UV este foarte loIdl('iili liberi. Celulele .IIIlI'lIil1lale agresiva ~i produce ochilor sunt - acolo unde

ar avea pata galbena vedea atunci protejeaza radicalilor dintre dintre

In special, deCISive dar Si

ceata. Vitamina sensibila

pata galbena

impotriva ca 20%

pentru protectie, sunt vitamina C ~i carotinoidele (zeaxanthinul ~i luteina), vitamina E. Vitaminele lucreaza impreuna transportatori radicalii carotinoide. participanti ca un trio de C preia E Si de la

in special de catre ace~tia. In sus vedeti prin cristalinul cel mai bine ochiului Si pata va fi liberi. celulele dezvoltarea orbesc

liberi. Tragic este faptul

C, E ~i carotinoidele

1"10111"1\';1 din dreapta

cei care au peste 65 de ani Si 40% cei care au peste 75 de ani sufera de in campul de In acest caz, ei nu VOl' mai ma~ina sau urmari - calitatea vietii nu de este in dispare. Odata

1',11' "A" - cum cade lumina AII',,1.1 (' t "III pillii Il.ll'oI' locul unde vedeti Cristalinul

rapizi: vitamina Studii efectuate

dill 1.11,1. in partea din spate a ochiului. galbena.

aceasta vedere deteriorata vedere central. programele deteriorata tratare. putea citi, conduce starea de odihna

liberi de la vitamina

pe 2.220 de ale odata cu E din sange.

arata ca riscul de leziuni se injumatate~te vitaminei valorilor

q.IIII1'II;1 sunt locurile III .l'Ilil1lb, vitamina I II',l.i1illUlui

in care ochiul E stabilizeaza

de la televizor complicata

petei galbene cresterea

l'cl mai repede de catre radicalii din ochi ~i impiedica

binemeritata

pata galbena, existenta

exista nicio metoda Singura

corespunzatoare

I ,11.1lo1l'lci. in SUA, 40.000 de oameni

modalitate

OR
DIN ACEEA~I SERlE, EDITURA MLADINSKA vA. RECOMANDA.

AXIMA. PRI

V TAMINE

iN FORMA MAXIMA, PRIN

MINERALE
Vitamina A: intiire?te sistemul imunitar; mai putin cancer Parcurgand aceasta carte va yeti Intelege mai bine propriul organism ~i yeti Invata cum puteti, cu investitii minime de bani ~i de vointa, sa contribuiti la asigurarea sanatatii proprii pentru urmatoarele cMeva decenii. Ganditi-va bine: De ce nu ati canaliza timpul ~i resursele pe care Ie cheltuiti acum incon~tient pentru degradarea progresiva a sanatatii dumneavoastra spre consolidarea ei con~tienta? Facet; acela~i lucru ~i In favoarea celor dragi de langa dumneavoastra copii, parinti, rude, prieteni - ~i toate dificultatile ~i neplacerile vietii nu vi se vor mai parea la fel de dificile sau de netrecut. Citind cartea pe care 0 tineti acum In mana ~i pe cea pe care tocmai v-a propunem, yeti Intelege ca, alaturi de vitamine, mineralele au un rol bine definit In viata dumneavoastra ~i ca sunteti singura persoana capabila sa decida daca urmeaza sa traiasca bine sau, dimpotriva, prost. A~a cum aveti grija de casa, de ma~ina, de bijuteriile sau de cartile pe care Ie detineti, iataa sosit vremea sa acordati atentia cuvenita propriului dumneavoastra organism. Pregatiti-va Insa sa va luati adio de la traditionalele produse de tip fast-food, de la bauturile racoritoare de tip cola ~i de la tigarile de orice fel. Fara un mic sacrificiu, nu yeti reu~i. A~adar,Incepeti prin a va procura ambele carti. Cumparati-Ie sau Imprumutati-Ie de la prieteni. Nu Ie aruncati pe un raft. Gasiti-va ragazul ~i tihna de a Ie citi pe Indelete ~i yeti ca~tiga 0 valoare ce pretuie~te mai mult decM ca~tigurile tuturor loteriilor luate laolalata - sanatatea dumneavoastra de durata! Vitamina 0: aduce calciu in oase Vitamina K: vitamina din legumele.cu frunze verzi; protejeaz. () 1\(-1,

Vitamina c: atotputernicii- intiire?te sistemul imunitar . '1 te'ieazii celulele indepiirteazii substantele ?' a Vlru?,or, pro ~ , predispozitia spre alergii. Vitamina E:piistreazii circulatia sangelui taniirii, scade

conlm 1'1'11111'111/ I dc/un, 1111/(', tliI/IIIIII . nscul

dl' III/II

1111

II

Ilu'/l

protejeazii ochii ?i celulele creierului. Substante/e pe bazii de plante: injumiitiitesc riscul de cancer, fJlII/I'fr toate planurile, inclusiv gene/e.

III

1,,1

III \l' poate calcula exact necesarul individual I vilamine, Fiecare om traie~te diferit, are alte ,1I('ini ~i anumite premise genetice, De "IIIl'nea, nu se pot calcula exact nici 1I11110<lnele de procese ale metabolismului la care

participa vitaminele. Recomandarile noastre pentru mai multe vitamine contin un tampon de siguranta mai mare ca recomandarile pe care Ie ~titi probabi I de pe sticlele de sue.

...

,.

IllI1ina ~i dozajul IIlldorm doctorului 1IIIII1Z~i lui A. Jopp

vitamina E (tocoferol) 100-400 mg

extragerea de energie din hidratii de carbon, grasimi; contine straturi de protectie a nervi lor;

~'I;'-.:.-=.. ~ ..~ .. r(lfimmIl~il.mmlmlm~

sinteza ~i descompunerea structurilor de albumina a tuturor celulelor din corp;

m.
drojdie de bere, galbenu~ de ou, soia; nuci; ciuperci; orez natural; banane

ca antioxidant protejeaza toate membranele biologice adipoase, parti ale celulelor, celule de imunitate, celule nervoase, celule din creier, globule de sange, grasimi din sange, hormoni, substante mesagere, cat ~i alte vitamine, impotriva atacurilor cauzate de radicalii liberi; in metabolism, activ in sistemul imunitar, in schimbul de proteine, la sinteza celulelor ~i la constructia substantei genetice

germeni de grau, ulei de floarea-soarelui, ulei de masline, arahide, molura

1IIIIIIina B7 (biotina) 1IIIIIIlJ

ext ragerea de energie ~i reglarea zaharului din sange; sinteza acizilor gra~i, reglarea concentratiei de grasime a pielii; inserarea de sulf in unghii ~i par;

vllllrilina B12 (cobalamina) I, I!, 119

sinteza substantei genetice, divizarea celulei, formarea de sange, formarea stratului nervos uleios; activeaza acidul folic

doar in produsele de provenienta animala: scoici, raci, pe~ti, carne, oua, lapte

III ('azu/ In care sunt prea mu/te vitamine B so/ubi/e, de vor fi eliminate.

vitamina D (kalciferol) 5-10 ~g

N" sunt posibi/e supradoziiri diiuniitoare.

schimbul de substante din oase; regleaza concentratia de calciu; activ in sistemul imunitar; sursa principala: producerea proprie a pielii prin iradierea solara;

heringi, sardine, somon, oua, unt;